psdolt
23 November 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

psdolt psdolt psd

Asa arata criza la unii - La CCR, salariile sunt umflate cu pompa! Presedintele Curtii, Augustin Zegrean ridica un salariu de 18.696 lei lunar! Suma salariilor celor 9 judecatori este egala cu 1600 salarii minime pe economie!

Scris de: L.J. | pdf | print

26 January 2012 17:30
Vizualizari: 8073

O analiza foarte interesanta a salariilor judecatorilor Curtii Consitutionala, realizata de site-ul ”Econtext” arata ca acestea sunt egale cu 1600 de salarii minime pe economie. In urma cu cateva luni, acelasi site realiza topul salariilor incasate de presedintii tribunalelor din toate judetele Romaniei, cifrele rezultate fiind ametitoare intrucat dovedeau ca media salariala era de aproape 10.000 de lei pe luna! Asta inseamna ca vorbim de una dintre cele mai bine platite clase salariale bugetare.


La CCR se traieste bine!

Credibilitatea Curtii Consitutionale a fost intodeauna destul de mica din cauza rezolutiilor date in majoritate favorabile Puterii, de-a lungul ultimilor ani, judecatorii CC fiind considerati ba aproape de PSD, ba foarte apropiati PDL. Componenta CCR este data de trei judecatori numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei. Este vorba de Augustin Zegrean (presedinte), Aspazia Cojocaru, Gaspar Acsinte, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Motoc, Ion Predescu, Valentin Puskas si Tudorel Toader. Presedintele CCR are 18.696 lei lunar, fiind urmat de Aspazia Cojocaru, cu 17.000 pe luna. Doar doi din noua judecatori au mai putin de 10 mii de lei pe luna (Mircea Stefan Minea si Iulia Motoc).

Impreuna, cei noua judecatori incaseaza 111.351 de lei pe luna. Ceea ce inseamna 1.336.212 lei pe an. Si este vorba doar despre salariul net, lasand la o parte contributiile sociale, impozitele, alti angajati din cadrul institutiei, etc. Mai mult, suma anuala care se duce pe salariile lor nete echivaleaza cu aproape 1.600 de salarii minime. Cu alte cuvinte, 9 (noua oameni) fac cat 1.600 de muncitori care sunt platiti cu minimul pe economie! Cat 5% din numarul total al angajatilor din judetul Giurgiu!

Calculul a fost realizat de ”Econtext” luandu-se in considerare suma anuala (1.336.212 lei), pe care am raportat-o la venitul total pe economie, care a fost de 835 de lei in trimestrul al treilea al anului 2011, conform datelor prezentante de Institutul National de Statistica (INS).

Iata salariile NETE lunare pe care le incaseaza cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii

# kiki date 26 January 2012 19:33 +10

tare as fi curios cat de pregatiti sunt acesti lingusitori platiti cu o caruta de bani pentru a beli poporul roman. si un student la drept este mai bine pregatit decat acesti neica nimeni pensionari care mai mult nu judeca decat judeca.

# George date 26 January 2012 19:53 +10

Dar nu primesc si pensii ? ca salariul nu le ajunge ! Rusine, rusine, rusine, rusineeeeeeeeeeeeee. Halal tara de cak at . Cum e posibil ? la altii le-ati taiat pensiile si salariile si voi luati un purkoi de bani. Voi aveti matul gros. Doamne cata nedreptate. Cum ii suporti pe nemernicii care se cred mai presus de tine ?

# explicatii date 27 January 2012 00:47 +7

De la bun inceput este ciudat cum doi dintre judecatori au un salariu de 4 ori, de 3 ori respectiv de 2 ori mai mic decat ceilalti. Intre 5000 lei si 14.000 lei, cat e un salariu de mijloc e o diferenta care face grila neserioasa.

# atentul date 28 January 2012 09:50 -2

Explicatia este ca sunt veniturile pe 2010. Minea si Motoc au fost angajati la CCR in iunie. Au acelasi salariu lunar ca si ceilalti. Unor li s-au adaugat si pensiile dar nu vin de la CCR.

# lica date 27 January 2012 18:29 +3

Cumulat cu pensia "nesimtita" de judecator , un astfel de obedient al lui Basescu de la CCR , ajunge la un venit de 9.000 de euro pe luna. Sa traiasca ei bine !!!

# Din piata... date 27 January 2012 21:49 +3

CCR...din piata se aude ceasul...tic-tac...tic-tac, mosnegutilor pregatiti-va papornitele si pampersii...ca vine valul...lui Traian !!!Valea...

# antonela date 28 January 2012 09:25 0

pentru cei ce se intreba de ce judge no. 9 are numai 5000 lei, este pentru ca dansa n-a lucrat nicaieri inainte de a deveni suprema constitutionala - restul au peste 30 de ani vechime in profesii juridice.

# atentul date 28 January 2012 09:47 -1

Declaratiile de avere sunt luate pe 2010. In acest an salariile de la CCR a lui Motoc si Minea au fost numai pe jumatatea de an. Minea are o vechime de peste 30 de ani. Este recunoscut ca unul dintre cei mai seriosi specialisti in drept financiar.  Motoc este profesor universitar si a fost magistrat sase ani. Cam asa rezulta din CV-uri. O parte din activitate a predat la Facultatile de drept din Franta, Belgia asa  cum rezulta din CV. Inainte sa fie profesor universitari,Motoc a fost asistent,lector, conferentiar.    Acestea sunt veniturile numai de la Curte pe 2010.  Apropo, cel de la ICCJ cat castiga si cati sunt? 

# dominisoara Simina Tanasescu date 28 January 2012 16:06 +1

Si Minea( pozitia 8) n-a lucrat nici el nimic inainte..ca are si el salariul la fel..putin peste 5000. 

# domnisoara Simina Tanasescu-profesor, prodecan etc date 30 January 2012 07:34 0

Mi s-a uzurpat mie pozitia de la Curte si astfel Cornelus Livisor nu poate castiga procesele acolo si nici maria sa domnul Stoica si nici majestatea Adrian Nastase...O rusine sa nu mai avem o influenta clara la Curte si sa le scada lor onorariile din cauza ca nu am fost eu numita sa am grija de ei. 

# valeriu stoica date 30 January 2012 07:49 0

ce bine era sa te stiu ca curte simina si cat m-am zbatut nu mai pierdeam eu acolo niciun una din exceptii. Iti dai seama mi se atenteaza la onorariu si in timpuri de criza.. 

# Atenta date 29 January 2012 12:52 +2

La cat de putin sta Iulia Motoc pe la serviciu si la cate aberatii scrie prin hotarari, ar trebui sa aduca ea bani de acasa si sa-i dea la amarati.

# domnisoara Simina Tanasescu-profesor, prodecan date 30 January 2012 07:46 -1

Aici trebuie in calitatea mea de cel mai mare specialist de drept constitutional. Deciziile apartin Curtii si se redacteaza de magistrati asistenti. Nu se poate stii ce judecator a supervizat o decizie. Dar ce mq supara pe mine este altceva. Ce am citit ca a scris fostul meu profesor distinsul profesor Barsan despre Iulia Motoc www.iuliamotoc.com/ references..Profesorul Barsan scrie ca Iulia Motoc are opinii de o mare calitate juridica si ca este unul dintre cei mai calificati experti in domeniul drepturilor omului.  Si daca vreti sa fiti rigurosi juridic faceti un tabel cu cei care au lipsit pornind de la completul inscris la inceputul decizei.  Din cauza asta nu imi placea sa stau la Curte ca eu sunt plecata cu lunile in strainatate. 

# Atenta date 29 January 2012 12:56 +2

La cat de putin sta Iulia Motoc pe la serviciu si la cate aberatii scrie prin hotarari, ar trebui sa aduca ea bani de acasa si sa-i dea la amarati.

# mai trebuie ceva date 29 January 2012 08:38 +1

pai ce va facti ca nu stiti ca 5 dintre "judecatorii" ccr, desi sunt bugetari, cumuleaza pensiile de la stat cu slariile, tot de la stst? au fentat legea cum au vrut muschii lor, iar acum legea se aplica doar prostilor de pensionari fosti bugetari. iata cum se aplica primul principiu al constituiei "nimeni nu e mai presus de lege". pe langa veniturile de mai sus, care sunt asa de amarate, toti cei 9, beneficiaza de masini de servicu, sofer, aghiotant si o gramada de asistenti si unde mai pui ca fara nicio exceptie, fiecare din ei predau pe la facultatile particulare, asa ca isi mai rotunjesca putin veniturile. deci mai trebuie ceva...

# valica date 29 January 2012 10:27 +1

Obedientul Zegrean are o faima de minuscul jurisconsult la o fabricuta de zona Hunedoara. Nu tu doctorat , nu tu management la nivel inalt insa are calitatea de LINGAU SUPREM. Asa da stat de rahat numit Romania. CCR a Letoniei a respins taierea pensiilor ca experiment social , deoarece incalca jurisprudenta nationala si internationala , insa cei numiti de pedelepre au aplicat experimentul in Romania la ordinul lui Basescu si au negat toata jurisprudenta CCR insasi , declarand ca valabila incalcarea Constitutiei prin aplicare retroactiva a legii si anularea pensiilor militare de stat.

# vasile date 29 January 2012 10:30 +1

CE NU A INTELES CURTEA CONSTITUTIONALA, SI NU NUMAI EI, REFERITOR LA PENSIILE MILITARILOR La afirmaţia Curtii Constituţionale a României făcută în cadrul Deciziei Nr.871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial nr.433 din 28.06.2010 (dar şi în alte decizii) „Curtea începe prin a constata că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială”, m-am aşteptat la reacţii şi luării de poziţie din partea specialiştilor în finanţe, care să lămurească această problemă. Am constatat că nu se doreşte acest lucru şi voi încerca să lămuresc această problemă ca militar în rezervă, ca transmisionist şi ca om care am lucrat mai mult de 7 ani la coordonarea elaborării actelor normative specifice Armatei în cadrul Comisiei Superioare pentru Regulamente. Voi începe prin a prezenta afirmaţii, cu care suntem de acord, prevăzute în diferite acte oficiale. Tot Curtea Constituţională, când avea altă compunere şi avea un oarecare respect pentru lege, afirma în Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 72 din 18.02.2000 că: ,,dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare şi ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale”, ... „instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu , ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii”, ... „Un alt element comun care justifică în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător magistraţilor şi cadrelor militare, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept” ... „ ... faţă de asemănările subliniate anterior între situaţia cadrelor militare şi cea a magistraţilor, avându-se în vedere şi caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o raţiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraţilor faţă de cadrele militare permanente ...”, ... „Constatând că aceste elemente care diferenţiază regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.”. Faţă de aceste afirmaţii am fost şi suntem cu toţii de acord, pentru că şi militarii şi magistraţii au cele mai restrictive statute, cu toate că militarii sunt supuşi unor restricţii cu mult mai mari. Si ca argument al acestei afirmaţii stau mărturie multitudinea de regulamente şi ordine militare care trebuie respectate, activitatea mult mai periculoasă a militarului şi nu în ultimul rând afirmaţiile din Constituţia României şi Codul Muncii, unde activitatea militară este asemuită muncii forţate: „la art. 42 alin. (1) din Constituţia României şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 se precizează că „Munca forţată este interzisă” în timp ce la alin. (2) din acelasi articol al Constituţiei României se specifică: „Nu constituie munca forţată: a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;”. Deci din punct de vedere al dreptului la pensie de serviciu cred că am limpezit cât de cât lucrurile, militarii şi magistraţii au dreptul la pensii de serviciu. Militarii au avut pensie de serviciu, plătită de stat şi reglementat prin lege specială încă de la 1830, în timp ce magistraţii au dobândit-o ulterior, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, ei solicitând pensie de serviciu ca şi militarii. Dar Curtea Constituţională, schimbându-şi componenţa, uită de jurisprudenţa sa, uită de egalitatea de tratament juridic în domeniul pensiilor dintre militari şi magistraţi, şi în Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 433 din 28.06.2010 arată că ”Ar fi inadmisibil ca, practic, cel asimilat să beneficieze în continuare de cuantumul pensiei de serviciu al celui la care a fost asimilat, în condiţiile în care acesta din urmă nu mai beneficiază de acelaşi cuantum sau natură a pensiei, ci a intrat în sfera sistemului general de pensionare.”, neţinând cont de aprecierile din Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 şi nici de cele din Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, unde arată că “principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite” . Dar să vedem cum stăm cu cele două părţi şi cum să le potrivim în acest joc al vieţii şi intereselor. Militarul s-a supus prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare care la art. 8 prevede îndatoriri, la art. 9-27 drepturi (dreptul la soldă lunară art. 9 lit. a) şi dreptul la pensie militară de stat art. 11 alin. (1) - dreptul la pensie în acest moment a fost abrogat de Legea nr. 263/2010), la art. 28-31 interzicerea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi, la art. 32-35 recompense şi sancţiuni etc. Această lege, conform prevederilor ei, acordă cadrelor militare în activitate pentru activitatea depusă o soldă lunară precum şi o pensie militară de stat (a se vedea şi formularea din dreapta sus din decizia de pensie emisă în baza Legii nr. 164/2001 „PENSIE DE SERVICIU PENTRU ACTIVITATEA DEPUSA” şi nu pentru cotizaţia cu care s-a contribuit), potrivit legii, la trecerea în rezervă sau retragere. Deci, pensia militară este strict legată de îndeplinirea serviciului militar şi nu de plata unei anumite contribuţii, aceasta fiind condiţia pentru obţinerea pensiei militare de stat. Cu alte cuvinte cetăţeanul (statul) când se duce să cumpere o marfă sau să facă un credit (respectiv statul să primească munca militarului de a apăra ţara) plăteşte un aconto (statul plăteşte militarului cât timp este în activitate o soldă lunară, reglementată de legislaţia în vigoare la acea dată – care este prima parte a înţelegerii) urmând să plăteasca în rate lunare restul datoriei pentru achitarea mărfii primite (respectiv statul trebuie să achite a doua parte a mărfii primite, prin achitarea în rate lunare a pensiei militare de stat, reglementată de legislaţia în vigoare la acea dată). Deci condiţia ca militarul să primească pensie militară de stat a fost să îndeplinescă serviciul militar, să desfăşoare o anumită activitate şi nu să achite o anumită contribuţie pentru pensie. Acest lucru este valabil în toate statele lumii, nu numai ale Uniunii Europene. In momentul trecerii militarului în rezervă şi acordării pensiei militare de stat obligaţiile militarului faţă de ţară erau încheiate şi nu se mai putea reveni asupra lor, urmând ca statul să se achite de obligaţia lui, pe care el şi-a stabilit-o conform legii şi deciziei de pensie militară de stat. Este normal ca atunci când militarul şi-a îndeplinit partea de contract cu ţara şi ţara trebuie să se achite şi de cealaltă parte a ei de contract faţă de militar, aşa cum a fost stabilită prin decizia de pensie (oare există cineva care atunci când după ce a achiziţionat o marfă şi a folosit-o, atunci când trebuie să-şi achite datoria prin rate, poate să spuna că nu mai vrea sau nu mai poate sau să plătească mai puţin decât s-a stabilit la încheierea tranzacţiei? Aşa cum vrea statul acum, cu noi militarii?). Bănuiesc că nu a priceput Curtea Constiţutională cum stă cu cele doua părţi referitoare la veniturile militarului şi a făcut o paralelă cu pensiile magistraţilor şi a celorlalţi care au primit pensii de serviciu (pensii speciale) pe care le-a considerat ca fiind formată din două părţi pensia contributivă şi un supliment din partea statului. La militar este altă situaţie şi s-a făcut o mare confuzie, remuneraţia militarului pentru activitatea depusă se compune din două părţi, aşa cum prevede Legea nr. 80/1995, solda lunară pe timpul cât este activ şi pensia militară de stat (căreia putea să-i spună foarte simplu renta militară, pentru a nu se crea confuzii cu pensia), plătibila lunar, pe timpul cât este în rezerva şi retragere. Din această cauză pensia militarului este un drept câştigat. Gândiţi-vă cât ar trebui să plătească statul român, lunar, unui mercenar ca să îndeplinească atribuţiile pe care le face militarul român? Vă asigur că ar trebui să plătească triplu. Dar ar putea să aibă surpriza ca atunci când ar trebui să-şi pună viaţa în pericol, într-o situaţie foarte dificilă, când ţara este atacată de forţe superioare din punct de vedere numeric şi al dotării, aceştia să fugă cât mai repede şi cât mai departe, căci nu îi leagă nimic de România şi bani pot câştiga oriunde fără a-şi pune viaţa în pericol. Celelalte categorii socio-profesionale, care s-au supus Legii nr. 53/2003 Codul muncii, nu aveau prevăzut dreptul de a beneficia de pensie la ieşirea din activitate, la o anumită vârsta. Acest lucru nu era şi nu este prevăzut nici în contractul colectiv de muncă şi nici în contractul individual de muncă. Singurul act normativ unde era prevăzut acest drept la pensie era în Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale (care era la acel moment Legea nr. 19/2000). Dar dreptul de a beneficia de pensie sau alte drepturi de asigurări sociale îl aveau numai cei care plăteau contribuţii la bugetul de asigurări sociale. Persoanele care nu au plătit contribuţii la bugetul de asigurări sociale şi nu se puteau întreţine datorită vârstei înaintate sau anumitor afecţiuni beneficiau de ajutoare de stat, acordate după altă lege şi care nu sunt în categoria pensiilor. In concluzie, militarii nu puteau fi asemănaţi nici cu cei care nu au muncit şi nici cu cei care supus Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, aceasta fiind o mare eroare şi ce este mai dureros este că ea este făcută de cei mai buni jurişti ai ţării. Atunci ce să te aştepţi de la cei mai mici ca ei? Ce au învăţat de la aceştia? Este o regulă din bătrâni, ca atunci când nu stăpâneşti un domeniu de activitate să nu faci aprecieri de valoare sau să iei măsuri care ar afecta viaţa unor oameni fie chiar şi unui singur om. Din această cauză se angajează consilieri pe diferite probleme. Eu nu sunt specialist în finanţe dar pot să am o părere pe care specialiştii în domeniu pot să o confirme sau să o infirme. Citiţi şi daţi mai departe să vadă cât mai mulţi oameni cum şi-a bătut joc de militari Preşedintele, Parlamentul, Guvernul şi Curtea Constituţională. Suntem singurul stat european care a recalculat pensiile militare şi singurul stat care prin modul de calcul al pensiei militarilor am răsturnat ierarhia militară, din punct de vedere al cuantumului pensiilor cu consecinţe negative asupra moralului militarilor în rezervă, cei chemaţi să apere ţara la nevoie. Aceasta este grija pentru întărirea capacităţii de apărare a ţării a celor care conduc acum ţara, considerând că presa care îi critică pentru greşelile care le fac este mai periculoasă pentru capacitatea de apărare a ţării. După felul în care ne conduc aceşti „strategi”, după cum acţionează, se pare că pentru întărirea capacităţii de apărare a ţării nu este importantă exploatarea raţionala a bogăţiilor ţării, dezvoltarea industriei, a agriculturii, a transporturilor, a economiei în general, perfecţionarea şi modernizarea educaţiei, a culturii, precum şi pregătirea rezervei forţelor armate ci consideră necesară şi suficientă apartenenţa la alianţa NATO. Este şi asta o modalitate de a-ţi afirma competenţa în acest domeniu al strategiei militare.

# adevarat si totusi.... date 30 January 2012 12:15 +1

adevarat "vasile", dar din pacate nimeni in tara asta nu aude si nun vede, sau mai bine se fac ca nu aud si nu vad. daca lucrurile vor merge in aceiasi directie ca si pana acum, nu avem nicio sansa sa revenim la normalitate. exista la toate nivelurile de decizie din tara o dorinta desantata de a batjocori pe oricine si orice, indifernt de motiv, chiar daca ai sau nu dreptate, cu cea mai mare usurinta se face din negru, alb si din noapte zi, fara sa roseasca catusi de putin. am ajuns in situatia de a ne bucura cand vedem pe cineva normal, doar atat. tot ce trebuie sa facem e sa cerem NORMALITATE si atat. sunt primul care voi trimite mai departe cele scrise mai sus, cu credinta ca poate asa reusim sa schimbam ceva.

# CCR date 29 January 2012 10:55 +2

CEREM DESFIINTAREA ACESTUI CCR, MARE CONSUMATOR DE BUGET, LINGAI ORDINARI. CINE MAI ARE INCREDERE IN EI. AZI SPUN UNA MAINE ALTA IN ACEEASI PROBLEMA. RUSINE, EI FAC DREPTATE NUMAI PENTRU CINE VOR , NU SUNT CORECTI, ATUNCI  DESFIIINTAREEEEEEEEEEEEEEEEEA. SUCESC MOTIVARILE DUPA CUM VOR. SA SE INFIINTEZE O SECTIE PE LANGA ICCJ SI SA VEDETI CE ECONOMII SE FAC LA BUGET.

# eka date 30 January 2012 10:07 0

este strigator la cer ce se inatampla la noi. Or fi avut mustrari de constiinta...?! daca o au, acesti judecatori cand au constatat ca taierea salariilor cu 25 % , a pensiilor si impozitarea lor este constitutionala ? cum au interpretat ei ca aceste drepturi pot fi restranse ... pentru apararea securitatii nationale??? domnilor de la CC chiar nu aveti nici un Dumnezeu, ma gandesc ca poate macar de El ati avea putina teama , remuscare pentru ca aveti , totusi , o varsta si se spune ca ati reprezenta inteleptii inteleptiilor din aceasta tara?! sau poate ma insel... cum de nimeni nu vede , cum se atenteaza la subminarea statului de drept, subminarea economiei nationale, subminarea sigurantei statului chiar d e cei alesi sa aduca bunastare poporului !.....

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.11.2024 – ICCJ a lamurit cum ramane cu Sosoaca (Document)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva