In ziua in care Parlamentul Romaniei a votat asa-zisa reforma a pensiilor de serviciu – care prevede supraimpozitarea pensiilor magistratilor, recalcularea celor aflate in plata si cresterea varstei de pensionare pentru judecatori si procurori la 60 de ani –, Camera Deputatilor a dat votul final pe doua proiecte de lege care, spre deosebire de pensiile magistratilor, vor afecta mult mai mult viata romanilor. Este vorba despre proiectele de lege care modifica atat Codul penal, cat si Codul de procedura penala. Si le modifica fix in forma propusa de fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu (foto): prin reintroducerea serviciilor in anchetele penale si prin pastrarea infractiunii de abuz in serviciu fara un prag valoric ridicat, care sa evite derapajele comise prin trimiterea la inchisoare a oamenilor pentru prejudicii infime.

Astfel, miercuri, 28 iunie 2023, Camera Deputatilor a votat “Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum si a altor acte normative”. Decizia a fost luata cu 266 voturi “pentru”, 2 voturi “contra” si 7 “abtineri”.

In aceeasi zi, Camera Deputatilor a adoptat si “Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea altor acte normative”, cu 208 voturi “pentru”, 25 voturi “contra” si 46 de “abtineri”.

Ambele proiecte au fost votate dupa ce ele fusesera retrimise in Parlament de CCR, prin Deciziile 283/2023 si 284/2023, pentru remedierea unor articole care contraveneau Constitutiei (click aici si aici pentru a citi). Proiectele de lege adoptate de Camera Deputatilor, dupa ce in prealabil fusesera votate si de Senat, au fost trimise vineri, 30 iunie 2023, spre promulgare presedintelui Romaniei Klaus Iohannis, in conditiile in care nimeni nu a mai contestat la CCR cea de-a doua forma votata de Camera Deputatilor.

Abuzul in serviciu va putea da nastere la noi abuzuri. “Binomul servicii-parchete” se reface

Important este ca cele doua proiecte contin prevederi mult mai periculoase, din punctul nostru de vedere, decat faptul ca magistratii primesc pensii mari. Sunt prevederi care, spre deosebire de pensiile mari ale magistratilor, vor afecta in mod direct viata romanilor.

Problemele din cele proiectele de modificare a Codului Penal si Codului de procedura penala au fost pe larg expuse de Lumea Justitiei, in articolele scrise in ultima perioada pe aceasta tema. Dar ca sa amintim doar doua dintre ele, trebuie spus ca noul Codul penal modificat sub ministeriatul lui Catalin Predoiu de la Justitie mentine forma infractiunilor de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu fara a se institui vreun prag valoric semnificativ – culmea: asa cum ceruse CCR anterior, in precedenta componenta din care faceau parte Mona Pivniceru, Daniel Morar si Valer Dorneanu –, aspect care va putea da nastere la noi abuzuri judiciare prin trimiterea in judecata si chiar la inchisoare a oamenilor pentru comiterea infractiunilor de abuz in serviciu, chiar si atunci cand prejudiciile sunt infime si pot fi recuperate pe latura civila.

Asadar, in ceea ce priveste abuzul in serviciu, Codul penal plecat spre promulgare stabileste ca:

“La articolul 297, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'Art. 297. - (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act prevazut de o lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei dispozitii cuprinse intr-un astfel de act normativ, cauzand astfel o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.'”.

Neglijenta in serviciu este definita dupa cum urmeaza:

“Articolul 298 se modifica si va avea urmatorul cuprins: Neglijenta in serviciu

Art. 298. - Fapta functionarului public care, din culpa, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act prevazut de o lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei dispozitii cuprinse intr-un astfel de act normativ si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.”

Mult mai grava este, in opinia noastra, prevederea din Codul de procedura penala votat de Camera Deputatilor si trimis la promulgare presedintelui, ce reface practic “Binomul servicii-parchete”. Ne referim la articolul prin care fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu a reintrodus serviciile secrete in anchetele penale, dand liber la folosirea interceptarilor serviciilor in orice dosar penal, nu doar in cele de siguranta nationala:

“Art. 139/1 - (1) Inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii privitoare la pregatirea ori savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2) si au fost respectate prevederile legale care reglementeaza obtinerea acestor inregistrari”.

Este adevarat, Parlamentul a votat in acord cu Decizia CCR 284/2023 competenta instantei de a verifica legalitatea interceptarilor:

“Art. 139/1 - (2) Legalitatea incheierii prin care s-au autorizat activitatile respective, a mandatului emis in baza acesteia, a modului de punere in executare a autorizarii, precum si a inregistrarilor rezultate se verifica, dupa caz:

a) in procedura de camera preliminara;

b) in procedura plangerii impotriva solutiei de clasare, in conditiile art. 341 alin. (7);

c) in procedura prevazuta la art. 139/2.

(3) In cazurile prevazute la alin. (2) lit. a) si b), daca s-au formulat cereri si exceptii ori, dupa caz, judecatorul de camera preliminara a ridicat din oficiu exceptii cu privire la inregistrarile rezultate din activitatile autorizate, acesta sesizeaza prin incheiere Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea verificarii legalitatii acestor activitati si transmite dosarul cauzei, impreuna cu cererile si exceptiile formulate. Pana la ramanerea definitiva a incheierii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procedura de camera preliminara ori, dupa caz, cea de solutionare a plangerii impotriva solutiei de clasare se suspenda”.

Noul CPP discrimineaza intre arestatii achitati definitiv

Pe de alta parte, in acelasi Cod de procedura penala Catalin Predoiu a pus art. 539 in acord cu Decizia nr. 136/2021, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca simpla solutie definitiva de achitare sau clasare reprezinta temei suficient pentru ca un inculpat retinut ori arestat sa poata solicita despagubiri morale pentru masura preventiva la care a fost supus pe nedrept. Totusi, a fost introdusa o discriminare: noua forma a art. 539 CPP ii excepteaza de la dreptul de a primi daune pe arestatii achitati sau clasati pe motiv de dezincriminarea faptei. Alarmant este ca niciuna dintre sesizarile de neconstitutionalitate referitoare la proiectul de modificare a Codului de procedura penala nu a vizat acest amendament. Asadar, CCR nici macar nu a analizat noua forma a art. 539 CPP.

Iata cum va arata art. 539 Cod procedura penala:

„Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale sau injuste de libertate(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana fata de care, in cursul procesului penal, s-a dispus o masura preventiva privativa de libertate, daca:

a) masura a fost constatata ca nelegala;

b) pentru infractiunea care a justificat luarea masurii s-a dispus in temeiul art.16 alin.(1) lit.a)-d) clasarea sau achitarea, cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite.

(2) Situatiile prevazute la alin.(1) se dovedesc prin ordonanta procurorului de revocare a masurii retinerii ori de clasare, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara ori a instantei de judecata, de revocare a masurii preventive privative de libertate ori prin care s-a constatat incetarea de drept a acesteia, sau, dupa caz, prin hotararea definitiva de achitare.

(3) In situatia prevazuta la alin.(1) lit.b), persoana nu este indreptatita sa ceara repararea de catre stat a pagubei suferite daca, prin declaratii mincinoase sau in orice alt fel, a determinat luarea masurii preventive privative de libertate, in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel”.

Cele doua proiecte vor deveni lege in urmatoarele zile, dupa ce presedintele Romaniei Klaus Iohannis va semna decretul de promulgare a acestora.

* Cititi aici proiectul de lege privind modificarea Codului penal trimis la promulgare

* Cititi aici proiectul de lege privind modificarea Codului de procedura penala trimis la promulgare

* Cititi aici Decizia CCR/283 in urma careia proiectul de modificare a Codului penal a fost reexaminat si votat in Parlament a doua oara

* Cititi aici Decizia CCR 284/2023 in urma careia proiectul de modificare a Codului de procedura penala a fost reexaminat si votat in Parlament a doua oara