Presedintele CSM, Oana Haineala (foto) are o problema cu Antenele, si in general, cu presa care critica activitatea justitiei, dar mai ales pe cea a procurorilor, asa ca a sesizat, dupa cum stiti, Inspectia Judiciara ca sa efectueze verificari cu privire la o posibila incalcare a independentei Justitiei de catre moderatorii si invitatii Trustului Intact. In afara faptului ca presedinta CSM trebuia sa stie ca Inspectia Judicara nu se ocupa cu verificarea jurnalistilor pentru simplul motiv ca nu are astfel de atributii, iar libertatea de opinie si exprimare este unul dintre drepturile fundamentale protejate de art.10 din Conventia Europeana a drepturilor Omului, exista si decizii ale CCR care, in esenta, au stabilit ca pana si criticile aduse magistratilor de catre cei mai reprezentantivi politicieni, precum Presedintele Romaniei, premier si ministri din aparatul executiv, se bazeaza pe acest drept si nu produc efecte de natura a sustine un conflict constitutional intre puteri.

Decizia Curtii Constitutionale din 26 mai 2006

Una dintre aceste decizii ale CCR este cea din 26 mai 2006, cand CSM-ul de atunci, iritat de declaratiile critice ale presedintelui Traian Basescu, ale premierului Calin Popescu-Tariceanu si ale ministrului Justitiei Monica Macovei la adresa justitiei, a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la un posibil conflict de natura constitutionala. Ei bine, daca CCR a decis atunci ca declaratiile extrem de dure ale politicienilor nu au produs efecte de natura constitutionala si argumentatia deciziei s-a bazat inclusiv pe libertatea de exprimare si opinie, atunci ar fi bine ca CSM-ul de azi, conducerea institutiei, sa ia act si de aceste considerente obligatorii si sa nu mai sara ca arsa oridecate ori presa critica atitudinea procurorilor sau judecatorilor si o compara cu manifestarile unei justitii de trista amintire.

Acuzatiile politicienilor la adresa Justitiei

In 2005-2006, Justitia a fost criticata de multe ori, in termeni duri, atat de catre Presedintele Romaniei, Traian Basescu, cat si de prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu, dar si de ministrul de atunci al Justitiei, Monica Macovei. Suparati de declaratiile si opiniile exprimate de Basescu, Tariceanu si Macovei, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Curtea Constitutionala, printr-o cerere de solutionare a conflictului juridic dintre autoritatea judecatoreasca pe de o parte, Presedintele Romaniei si prim-ministru pe de alta parte. CSM se simtise ofensat ca Traian Basescu facuse afirmatii "generalizatoare la adresa justitiei si a magistratilor", referindu-se la incompetenta si "independenta in coruptie si incompetenta" si la existenta unui "inalt nivel al coruptiei" in randul magistratilor.

Pe judecatori, Basescu i-a acuzat ca au facut improprietariri ilegale prin hotarari judecatoresti, ca i-au scos nevinovati pe cei care au devalizat o banca precum Bancorex, deci a criticat decizii ale instantelor, situandu-i atunci pe procurori "de partea cealalta a baricadei". Prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu a avut si el afirmatii critice la adresa justitiei, considerate de CSM la acea vreme drept "ofensatoare", precum "sistemul juridicar este corupt" sau "justitia este un sistem ticalosit". Monica Macovei insasi, in calitate de ministru al Justitiei, a afirmat ca "70 la suta dintre magistrati sunt corupti si mai mult, intr-ul talk-show televizat in 24 septembrie 2005, a sustinut ca "trebuie sa ii infricoseze pe judecatori si procurori cu dosare referitoare la ei, privitoare la coruptie", ca "spagile in dosare penale ajung la 3 milioane de euro" si ca "judecatorii castiga bani din sistemul corupt". In sesizarea CSM catre CCR se sustinea ca luarile de pozitie ale reprezentantilor autoritatilor publice implicate in conflict sunt contrare si jurisprudentei CEDO in materia independentei justitiei. Ei bine, veti vedea ca CCR s-a pronuntat la acea vreme asupra acestei cereri, considerand-o admisibila, si a decis in cele din urma, bazandu-se pe argumente privind libertatii de exprimare, ca nu a existat acest conflict constitutional. Concluzia CCR a fost aceea ca declaratiile critice ale politicienilor sunt sustinute de dreptul lor la libertatea de exprimare, care nu a produs efecte de natura a da nastere unui conflict constitutional intre reprezentantii autoritatilor publice. Asta inseamna ca, cu atat mai mult, presa, al carui rol este de paznic al intereselor societatii si cetatenilor ei, are tot dreptul sa critice oricare dintre puteri, fie ea si cea judecatoreasca. Intelege, oare, CSM acest aspect o data pentru totdeauna?

Decizia si considerentele CCR

Curtea Constitutionala a pus cap la cap cele sesizate si pana la urma a decis ca nu exista un conflict constitutional intre autoritatea judecatoreasca, Presedinte si premier, chiar daca CSM sustinea ca astfel de exprimari politice sunt contrare principiilor constitutionale si ca ele ar duce la decredibilizarea sistemului judiciar si ar putea constitui presiuni la adresa acestuia. Iata ce scrie clar in decizia CCR din 26 mai 2006: "(...) in prezenta cauza, Curtea isi insuseste argumentele din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la aprecierea limitelor libertatii de exprimare atunci cand se discuta probleme privid administrarea justitiei. Aceasta instanta internationala a statuat ca presa reprezinta unul dintre mijloacele de care dispun responsabilii politici si OPINIA PUBLICA spre a se asigura ca judecatorii se achita de inaltele lor responsabilitati, conform scopului misiunii ce le este incredintata", iar pe de alta parte, CCR arata ca reprezentantii autoritatilor publice, politicieni, nu au vizat prin declaratiile lor "autoritatea judecatoreasca in ansamblu, ca una dintre puterile statului, ci au fost vizate doar unele dintre instantele judecatoresti ori unii dintre judecatori, ca reprezentanti ai acestei puteri". Astfel, CCR a constatat ca nu exista elemente concrete din care sa rezulte ca afirmatiile Presedintelui Traian Basescu "ar fi produs efecte juridice de natura sa conduca la un blocaj institutional ori sa impiedice exercitarea prerogativelor constitutionale ale vreunei autoritati publice". CCR a mai retinut, in final, ca "libertatea de exprimare si de critica este INDISPENSABILA DEMOCRATIEI CONSTITUTIONALE", si drept urmare, a decis, cu majoritate de voturi (opt judecatori) ca declaratiile lui Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu "nu au dat nastere unui conflict constitutional".

* Cititi aici Decizia CCR din 26 mai 2006