Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei continua sa nu aiba nicio importanta pentru unii judecatori si procurori #rezistenti. Marti, 22 iunie 2021, cele mai cunoscute ONG-uri ale magistratilor-activisti au repus pe tapet vesnica lor obsesie, respectiv desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), sub pretextul ca asa ar fi cerut Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in hotararea din 18 mai 2021.

Este vorba despre asociatiile Forumul Judecatorilor din Romania – condusa de judecatorul Dragos Calin (foto 1 dreapta) –, Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor – prezidata de procuroarea Antonia Diaconu, autointitulata „Antonia Pink” (foto 2) – si Initiativa pentru Justitie – in frunte cu procurorul militar Bogdan Pirlog (foto foto 1 stanga). Cele trei ONG-uri insista ca SIIJ sa fie desfiintata, ignorand decizia din 8 iunie 2021, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca o hotarare a CJUE nu este mai presus de Constitutia Romaniei (click aici pentru a citi).

Alte marote ale celor trei ONG-uri hashtagiste se refera la:

- renuntarea la dublarea cursurilor INM de la 2 la 4 ani;

- abrogarea prevederii legale care ii impiedica pe magistrati sa defaimeze celelalte puteri ale statului;

- reorganizarea Inspectiei Judiciare, cu accent pe rolul si atributiile sefului IJ;

- revizuirea normelor privind raspunderea materiala a magistratilor, „cat timp acestea ignora independenta justitiei”.

Iata comunicatul celor trei asociatii:

„Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie fac apel la memoria publica in ceea ce priveste ultimul Raport MCV, care confirma faptul ca 'Hotararea Curtii de Justitie din 18 mai 2021 ofera un cadru clar si o directie clara in ceea ce priveste reformele in curs in vederea indeplinirii in mod satisfacator a obiectivelor de referinta ale MCV, cu respectarea deplina a statului de drept si a dreptului UE in general'. Comisia Europeana a sugerat (n.r. click aici pentru a citi) ca 'este esential ca hotararea sa se reflecte in mod corespunzator in noua legislatie care urmeaza sa fie adoptata'.

De altfel, nerespectarea unei hotarari pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene poate determina Curtea sa impuna sanctiuni financiare, sub forma unei sume forfetare si/sau a unei plati zilnice. Sanctiunile sunt calculate tinand seama de importanta normelor incalcate si impactul incalcarii asupra intereselor generale si private, perioada in care nu a fost aplicat dreptul UE, capacitatea statului membru de a plati (amenzile trebuie sa aiba un efect disuasiv). Suma este propusa de Comisia Europeana si poate fi modificata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in hotararea sa.

Comisia Europeana a mai retinut ca 'activitatea CSM din noiembrie 2019 pana in prezent a continuat sa fie marcata de controverse. (…) De la ultimul raport, activitatea CSM de aparare a independentei sistemului judiciar ramane limitata. (…) CSM nu a formulat niciun fel de observatii dupa hotararea de referinta a Curtii Europene a Drepturilor Omului din mai 2020, in care era invocata independenta sistemului judiciar. (…) Anii 2018 si 2019 au fost marcati de controverse cu privire la abordarea CSM fata de functia de inspector-sef. (…) In hotararea sa din 18 mai 2021, CJUE a statuat ca o reglementare nationala nu poate sa dea nastere unor indoieli cu privire la faptul ca prerogativele unui organ judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si cu exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activitatii respectivilor judecatori si procurori sau de control politic al acestei activitati. Curtea a statuat ca o reglementare nationala este de natura sa dea nastere unor astfel de indoieli atunci cand are ca efect, fie si cu titlu provizoriu, sa permita guvernului statului membru in cauza sa faca numiri in functiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetarile disciplinare si de a exercita actiunea disciplinara impotriva judecatorilor si a procurorilor cu incalcarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national. Hotararea reconfirma scopul recomandarii din 2018. Autoritatile care supravegheaza Inspectia Judiciara, in special CSM, vor trebui sa tina seama in mod corespunzator de hotarare, si in lumina preocuparilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspectiei Judiciare. (…) In ultimii ani, institutiile judiciare, inclusiv CSM, au scos in evidenta existenta unor preocupari legate de lipsa de raspundere a Inspectiei Judiciare, mentionand proportia ridicata a dosarelor inaintate in instanta de Inspectie, respinse in cele din urma in instanta, concentrarea tuturor proceselor decizionale in cadrul atributiilor inspectorului-sef si limitele competentelor de supraveghere ale CSM. Pe plan mai general, aceste evolutii au ridicat semne de intrebare cu privire la masura in care noile dispozitii ale legilor justitiei privind numirea conducerii Inspectiei Judiciare si raspunderea acesteia ofera garantii suficiente si asigura echilibrul corect intre judecatori, procurori si CSM. Cu toate acestea, exista in continuare cazuri care au dat nastere unor preocupari cu privire la cercetarile disciplinare si sanctiunile severe aplicate magistratilor care critica eficienta si independenta sistemului judiciar. (…) Desi s-a axat pe circumstantele specifice de la momentul raportului din 2018, aceasta recomandare se refera la preocuparile importante cu privire la Inspectia Judiciara. Printre aceste preocupari s-au numarat recurenta cu care au fost initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor care se opuneau in mod public directiei urmate de reforma sistemului judiciar si divulgarile de documente in presa – care au fost utilizate apoi de politicieni pentru a ataca institutiile judiciare – si prelungirea mandatului conducerii de catre guvern. Aceste preocupari structurale nu au fost inca remediate, inclusiv in lumina recentei hotarari a CJUE'.

In cadrul deschis de Hotararea CJUE din 18 mai 2021, Guvernul Romaniei si Parlamentul Romaniei trebuie sa promoveze, respectiv sa adopte imediat toate modificarile legislative ce rezulta din rapoartele MCV. Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia de a garanta in mod real independenta justitiei si de a nu mai permite hartuirea abuziva a magistratilor incomozi.

In acest context, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie solicita din nou reforme rapide in justitie, pentru alinierea legislatiei nationale cerintelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entitatilor internationale relevante si doleantelor majoritatii covarsitoare a magistratilor romani. De altfel, niciuna dintre modificarile de esenta daunatoare aduse legilor justitiei, realizata in perioada 2018-2019 si intrata in vigoare, inca nu a fost abrogata.

Asa cum am aratat in nenumarate randuri, cel putin urmatoarele reforme sunt necesare urgent:

1. Reglementari legislative pentru admiterea in magistratura, delegarea, detasarea si transferul magistratilor; renuntarea la dispozitiile care prevad dublarea perioadei de pregatire in cadrul Institutului National al Magistraturii;

2. Desfiintarea neconditionata a sectiei de parchet separate, creata pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori;

3. Abrogarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate in obligatia de abtinere a magistratilor de la „manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului”;

4. Reinstaurarea meritocratiei in magistratura; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv si mai ales la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

5. Revizuirea sistemului de numire si revocare a procurorilor-sefi si limitarea rolului ministrului justitiei in aceste proceduri, simultan cu cresterea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii; intarirea independentei procurorului si reglementarea clara si restrictiva a notiunii de procuror ierarhic superior;

6. Respectarea rolului si a atributiilor stabilite de Constitutie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin inlaturarea transferarii arbitrare a unor atributii ale Plenului catre sectii sau catre anumiti judecatori, in functie de gradul profesional detinut, de natura a deturna functionarea colegiala; revizuirea dispozitiilor privind alegerea si revocarea membrilor CSM, in sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile si accesibile;

7. Reorganizarea Inspectiei Judiciare, reconsiderarea rolului si a atributiilor inspectorului-sef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari si functiile de conducere din cadrul Inspectiei Judiciare;

8. Abrogarea tuturor dispozitiilor introduse in anii 2018-2019 de natura a incarca nejustificat volumul de munca al instantelor si parchetelor;

9. Revizuirea normelor privind raspunderea materiala a magistratilor, cat timp acestea ignora independenta justitiei;

10. Ratificarea de Parlamentul Romaniei a Protocolului nr. 16 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, al carui text a fost adoptat de Comitetul Ministrilor la data de 10 iulie 2013 si care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai inalte jurisdictii ale partilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curtii Europene a Drepturilor Omului, atunci cand apreciaza ca o anumita cauza aflata pe rolul lor ridica o problema grava privind interpretarea sau aplicarea Conventiei sau a protocoalelor sale. Acordarea posibilitatii de a sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru a solicita o opinie legala si curtilor de apel (inclusiv curtii militare de apel) avand in vedere ca si aceste instante au fost indicate printre cele mai inalte jurisdictii romane care vor fi in masura sa ceara un aviz Curtii Europene cu ocazia depunerii declaratiei din partea Romaniei la data semnarii Protocolului din 14.10.2014 (a se vedea comunicatul Ministerului Afacerilor Externe la adresa https://www.mae.ro/node/29238). Acordarea posibilitatii si instantelor inferioare de a sesiza jurisdictiile superioare (Inalta Curte, respectiv curtile de apel) pentru a se incuviinta solicitarea de aviz consultativ, dat fiind faptul ca multe litigii in care se pune problema compatibilitatii legislatiei interne cu cele ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului nu ajung a fi dezbatute in fata curtilor de apel sau a instantei supreme”.