Exista femei care au avut de indurat mult mai mult decat niste declaratii stupide si jigniri prin care sunt umilite din cauza modului in care arata. O poveste teribila, despre care Lumea Justitiei a scris in detaliu, dar care astazi trebuie reamintita, o are in prim plan pe fosta sefa a Autoritatii Electorale Permanente (AEP) Ana Maria Patru (foto drepta). Aceasta a trait o adevarata drama nu din cauza vreunui ins care spune vrute si nevrute pe la televizor sau pe Facebook, ci din cauza unui personaj cu extrem de multa putere, care vreme de cativa ani i-a dictat viata. Este vorba despre fostul sef al DNA Ploiesti, procurorul Lucian Onea (foto stanga).

In plina dezbatere cauzata de afirmatiile jurnalistului George Buhnici la adresa femeilor, Ana Maria Patru rememoreaza cel mai crunt episod din viata sa. Intr-un editorial scris pentru publicatia Evenimentul Zilei si intitulat “Poti masura civilizatia unei natiuni in functie de rolul pe care il acorda femeii in societate”, Patru invita opinia publica sa citeasca despre calvarul pe care l-a trait din cauza procurorului Lucian Onea, autorul dosarului in care fosta sefa AEP a fost tinuta cu lunile in arest si apoi achitata definitiv. Iar in acest sens, pentru cei care nu cunosc, Patru ofera cateva detalii despre hartuirea la care a fost supusa de fostul sef al DNA Ploiesti, explicand cum vestitul procuror a tinut-o dupa gratii pentru ca avea un fetis cu ea, cum ii explica faptul ca vrea sa vada daca arata in realitate la fel ca la televizor, dar si umilinta din timpul perchezitiei domiciliare cand Onea i-a facut inventarul lenjeriei intime.

In alta ordine de idei, in acelasi text, Ana Maria Patru observa numarul extrem de scazut de femei la varful politicii, dand si un exemplu concret: in Guvernul Romaniei nu exista decat o singura femeie ministru, si anume Gabriela Firea, iar la nivelul Parlamentului doar 17% dintre senatori si deputati sunt femei.

Prezentam un fragment din editorialul fostei sefe AEP Ana Maria Patru:

“Fara a vrea sa vorbesc despre situatia mea punctuala (desi eu sunt cel mai evident exemplu) din postura de victima a unor abuzuri judiciare, subliniez doar ca problema misoginismului este profunda inclusiv pe zona de aplicare a legii, acolo unde femeile sunt vazute drept tinte mult mai facile de oamenii fara scrupule care vor sa-si atinga scopurile.

Oricine are o minima curiozitate sa dea la o parte aceasta perdea groasa a ipocriziei poate citi despre hartuirea la care am fost supusa de celebrul fost sef al Serviciului Teritorial DNA Ploiesti, Lucian Onea. Practic, acest 'criminal in serie' mi-a mutilat viata din ratiuni sexiste: vorbim de cariera pentru care am facut atatea sacrificii, de viata de familie si, la apogeul terorii, chiar simturile femeiesti. Si asta pentru ca avea el 'un fetis' sau pentru ca „voia sa vada daca arat la fel in viata de zi cu zi precum la televizor”. Sunt multi cei care au ras amuzati cand am povestit ca mi s-a facut inventarul lenjeriei intime in momentul perchezitiei domiciliare, ignorand insa umilirea pe care astfel de gesturi nejustificate din perspectiva cauzei judiciare o genereaza asupra persoanei careia i se intampla un astfel de abuz. Culmea ca o buna parte din ei sunt aceiasi care o dau cu 'virtue signalling' acum cand vad ca femeile primesc note pe strada de la personalul unei pizzerii.

Evident, departe de mine gandul de a descrie societatea romaneasca in cheia unei societati patriarhale absolute, dar realitatea obiectiva ca problemele in ceea ce priveste drepturile si egalitatea de sanse sunt profunde si expedierea lor prin aplicarea unor stampile doar pe anumiti oameni nu aduc cu sine un progres real Romaniei si nici macar o rezolvare finala – vom constata neputinciosi ca aceste tare ale societatii se perpetueaza si vom relua tema misoginismului din nou peste o perioada.

Problema este una adanc inradacinata in societatea romaneasca. Exista o categorie semnificativa de concetateni care nu vor sa accepte ca femeile au rolul lor in viata sociala, economica, culturala si chiar politica. Or realitatea este ca, pe langa curajul determinant pe care il au din nastere, romancele au devenit supravietuitoare in orice conditii, iar experientele lor de viata (multe dintre ele, din pacate, nefericite) le fac mai puternice. Cred ca fostul Premier britanic Margaret Thatcher, in mod clar nefiind o feminista convinsa, a exprimat cel mai bine cam cum stau lucrurile in societate prin celebra anecdota: 'Daca vrei sa spui ceva, intreaba un barbat; daca vrei sa faci ceva, intreaba o femeie'.

(…)

Guvernul Romaniei, exista doar o singura doamna (Gabriela Firea), altfel foarte activa, care conduce un minister in top trei cele mai mici bugete, și cateva femei secretar de stat. La nivel parlamentar, lucrurile stau oarecum similar – doar 17% dintre deputatii si senatorii romani sunt femei. De mal en pire, ar spune francezul!

Actualul Legislativ are o pondere in scadere fata de Parlamentul constituit in perioada 2016 -2020 cand aveam 19% doamne. Culmea este ca AUR este partidul cu cel mai mare numar de femei parlamentar si care a avut si cel mi mare procent de candidati femei la parlamentarele din 2020. Evident, niciun partid parlamentar nu are drept presedinte o femeie (*Nota bene – europarlamentarul Ramona Strugariu a fost desemnata copresedinte al partidului in curs de infiintare REPER)

(...)

Pe cand conduceam Autoritatea Electorala Permanenta, si nimeni nu intelegea insistenta mea de a transmite mesajul in care eu credeam din tot sufletul, respectiv 'Avem nevoie de femei iar rolul lor trebuie sa fie unul real si nu imaginar'! La momentul respectiv am purtat discutii cu liderii tuturor partidelor politice despre finantarea de la stat pentru a incuraja domnisoarele si doamnele sa intre in politica, sa fie vizibile, sa aiba un cuvant de spus asa cum numai ele stiu sa o faca dar din pacate nu am fost auzita.

Ba mai mult ascensiunea mea pe plan international, acolo unde vocea mea era ascultata pe acest subiect, a fost curmata ca sa nu vorbesc prea mult despre asta (grija avand un 'patriot' pus de alti 'patrioti' sa ma haituiasca ani intregi, crezand ca imi voi pierde energia si timpul de a lupta pentru femei”.

* Cititi aici integral textul Anei Maria Patru