Sedinta cu scantei miercuri, 12 martie 2025, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Fostul presedinte CSM Daniel Gradinaru (foto 2) pur si simplu l-a nimicit pe actualul vicepresedinte al Consiliului, procurorul Claudiu Sandu (foto 1), dupa ce saptamana trecuta acesta a afirmat nici mai mult, nici mai putin decat ca „unele decizii ale Inaltei Curti au dus Romania in situatia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decat de un stat de drept”.

Amintim ca Sandu (care si-a castigat in 2019 cognomenul de „Monstrul procuraturii” dupa ce a recunoscut nonsalant ca a tinut un inculpat cinci luni in arest preventiv, apoi i-a dat clasare – click aici pentru a citi) a facut declaratia de mai sus la bilantul Parchetului General (click aici pentru a citi).

In acest context, in Plenul CSM de miercuri, 12 martie, Daniel Gradinaru i-a atras atentia lui Claudiu Sandu ca activismul acestuia nu cadreaza cu calitatea de vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru simplul fapt ca activismul presupune lupta impotriva sistemului. Or, Sandu acum se afla la varful sistemului, in calitatea lui de vicepresedinte al CSM. Mai mult: judecatorul l-a avertizat pe procuror (fie si voalat) ca daca insista cu acest activism, colegii pot oricand sa-l revoce din functia de vicepresedinte.

Mentionam ca, potrivit art. 57 alin. 5 din Legea CSM nr. 305/2022, „revocarea din functia de presedinte sau vicepresedinte, in caz de neindeplinire sau indeplinire defectuoasa a atributiilor prevazute de lege, se propune de o treime din numarul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si se dispune prin votul majoritatii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, in prezenta a cel putin doua treimi din membrii sai”.

Alti doi judecatori l-au pus la punct pe Sandu

Dupa cum veti vedea, nu doar Daniel Gradinaru l-a disciplinat pe Claudiu Sandu, ci si alti doi judecatori ai CSM: fosta presedinta Denisa Stanisor si Liviu Odagiu. Delimitandu-se de pozitia procurorului, judecatoarea Stanisor a calificat-o drept „un derapaj inadmisibil de la rolul si principiile care guverneaza activitatea Consiliului”, care „lezeaza si independenta judecatorilor de Inalta Curte”.

La randul lui, judecatorul Odagiu a indemnat la moderatie, atragand atentia ca astfel de generalizari si de „asocieri complet nepotrivite” nu fac bine sistemului judiciar.

Horo si Emilia au sarit sa-l apere pe Sandu

De cealalta parte, Claudiu Sandu si-a gasit doi suporteri in persoanele a doi colegi din Sectia pentru procurori. Este vorba despre fostii vicepresedinti ai CSM Emilia Ion si Daniel Horodniceanu, care au luat cuvantul in aceasta ordine si care s-au aratat scandalizati de faptul ca judecatorii CSM au indraznit sa semnaleze derapajul lui Sandu intr-o sedinta publica, iar nu sa discute problema cu usile inchise, departe de camerele de luat vederi. Mai mult: Horodniceanu i-a atras atentia lui Gradinaru ca amandoi sunt egali, din moment ce si unul, si celalalt au fost votati sa ajunga in Consiliu.

Sandu si-a facut autocritica

Interesant este ca, spre deosebire de cei doi colegi din „Sindicatul procurorilor”, Claudiu Sandu nu s-a revoltat de faptul ca a fost criticat in public. Dimpotriva: actualul vicepresedinte al CSM si-a prezentat scuzele „tuturor celor care s-au simtit lezati de afirmatiile mele”, adaugand ca nu a vrut sa faca vreo generalizare si ca nu se considera un magistrat-activist, ci doar un magistrat care a semnalat anumite probleme din justitie, protestul lui fiind indreptat nu impotriva colegilor din sistem, ci impotriva clasei politice, din pricina unor schimbari legislative sau, dimpotriva, din cauza lipsei altor modificari normative.

Redam intreaga discutie din Plenul CSM (vezi video):

„Denisa Stanisor: Imi exprim ingrijorarea, in calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fata de afirmatiile exprimate de domnul vicepresedinte Sandu la evenimentul reprezentat de prezentarea raportului de activitate al Parchetului pe langa Inalta Curte. Desi nu-mi face placere, ma simt obligata sa punctez acest lucru, intrucat afirmatiile au vizat cu precadere judecatorii Inaltei Curti (cei care solutioneaza cauze penale), iar nemultumirile au vizat decizii ale Inaltei Curti in exercitarea atributului sau constitutional acela de unificarea jurisprudentei – anume: decizii pronuntate in solutionarea recursurilor in interesul legii si al sesizarilor pentru pronuntarea unor hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Eu consider ca in momentul in care ne-am asumat statutul de membru CSM, am renuntat la agendele noastre personale si am imbratisat cumva agendele celor care ne-au votat si ne-au trimis aici sa-i reprezentam. Si cand spun acest lucru, ma refer si la judecatori, si la procurori.

Tema care a fost readusa in discutie la prezentarea raportului de activitate al Parchetului General a fost din nou aceea a unei justitii macinate de coruptie si a procurorilor care lupta cu judecatorii ce protejeaza infractorii si infractionalitatea. Desi reprobabil, acest mesaj il pot intelege cumva, il pot justifica in cheia unei promovari personale. Dar la nivel institutional, el reprezinta un derapaj inadmisibil de la rolul si principiile care guverneaza activitatea Consiliului. Si este de natura si a crea confuzie in societate – mai ales ca este transmis de la inaltimea unei functii de vicepresedinte. Cumva, acrediteaza ideea ca este mesajul nostru institutional oficial – ceea ce evident ca nu este.

De asemenea, cred ca aceste afirmatii lezeaza si independenta judecatorilor de Inalta Curte, care sunt oameni, totusi, cu experienta si cu o vechime impresionanta.

Dar, in ultimul rand, [lezeaza] dreptul cetateanului de acces la o instanta care sa aiba posibilitatea sa decida liber pe baza probelor pe care le administreaza, chiar daca aceasta hotarare nu concorda cu opinia procurorului (din rechizitoriu, de exemplu). Or, eu cred ca asta este rolul nostru: sa aparam acest drept al cetateanului.

Vreau sa inchei cu speranta ca pe viitor domnul vicepresedinte va fi un pic mai ponderat si mai cumpatat in afirmatiile si in mesajele pe care le transmite in spatiul public. (...)

Daniel Gradinaru: Am observat cum dumnealui, printr-o expunere de ganduri, a amestecat lucrurile – ceea ce este, zic eu, destul de grav, pentru ca punand in aceeasi galeata Inalta Curte, Curtea Constitutionala, legiuitorul, meritocratia care nu mai respectata, a concluzionat dumnealui intr-un anumit mod... Sigur ca aceasta ar putea sa fie o tehnica de manipulare a opiniei publice, dar este destul de grosiera ca sa prinda.

Nu pot sa nu remarc ca a avut audienta – cu titlu de stupoare, mai degraba. Nu stiu cui s-a adresat dumnealui, dar era evident ca cunoaste ca va fi preluata in presa (la astfel de evenimente participa si presa centrala, mai ales). Am avut si reactii, ca si data trecuta, si acum din partea judecatorilor Sectiei penale de la Inalta Curte si alte sectii.

Ati facut dumneavoastra referire si la deciziile Inaltei Curti: as vrea sa subliniez inca o data ca rolul constitutional al Inaltei Curti este acela de unificator de practica si exista mecanisme formale pe pe care le cunoastem (nu facem lectii de drept acum), dar si cele informale. Publicarea deciziilor Inaltei Curti – intr-o forma sau alta – sunt discutate si asumate de sectii (sectia de specialitate). Nu dam hotarari asa cum credem noi ca am putea sa aplicam legea intr-un caz. Intotdeauna ne raportam la practica sectiei. Deci sunt asumate fie formal (prin deciziile pronuntate in recurs in interesul legii sau hotarari prealabile), fie prin votul sectiei, inainte de a fi publicate.

Deci faptul ca dumneavoastra ati spus acolo toate aceste lucruri, la gramada, si ati concluzionat ca este un paradis al infractorilor este, evident, total, total nepotrivit. Acesta este unul dintre aspecte.

Al doilea aspect am luat eu cunostinta de el cu ocazia prezentarii raportului de activitate de catre de DNA, la care a fost preluata afirmatia domnului procuror Horodniceanu, care a spus ca nu poate sa creada ca nu mai este coruptie in sistemul judiciar si ca e ineficient acest mecanism – in esenta, cam asta ar fi de desemnarea procurorilor pentru efectuarea acestor anchete de catre magistrati.

Ideea aceasta am revazut-o si intr-o emisiune TV de un anumit profil, la care a participat domnul procuror Sandu in platou, si a reluat aceasta discutie, spunand ca nu crede ca nu mai exista coruptie in sistemul judiciar si, in concluzie, ca aceasta modificare legislativa de cativa ani incoace nu a produs nimic bun pe aceasta linie.

Eu stiu si din 2018, cand s-au modificat (n.r. vechile legi ale justitiei). Eram in Sectia penala [a ICCJ] si stiu ce discutii au fost si acolo si ce semnale primeam si din sistemul judiciar. Am vazut si activisti pe strada care au protestat pe aceste modificari, printre altele. Era si domnul procuror pe acolo, in unele dintre aceste actiuni. Eu pot sa cred ca dumneavoastra, domnule procuror, ati fost votat de o anumita parte a magistraturii (care, dupa cum observam, este minoritara) si ati ajuns in CSM. Sigur, puteti sa promovati ideile celor care v-au votat. Dar acum ocupati functia de vicepresedinte al Consiliului si in aceasta calitate aveti si o responsabilitate majora. Dumneavoastra veti mai fi invitat sa participati la diferite evenimente (fie ale procurorilor, fie ale sistemului judiciar) si eu, personal, cred ca nu va veti abtine sa va exprimati astfel de idei, pe care dumneavoastra le aveti.

Ajungand aici, in punctul acesta al responsabilitatii: ca tot ati vorbit la un moment dat de un gentlemen's agreement. Am fost de acord si noi, judecatorii, de data asta sa va sustinem candidatura de vicepresedinte si v-am votat ca vicepresedinte al Consiliului, considerand noi ca primii doi ani au dovedit ca, in principiu, au functionat bine cele doua sectii si nu am avut disensiuni la modul acesta.

Eu, personal, ma intreb daca dumneavoastra puteti sa compatibilizati calitatea dumneavoastra de activist-magistrat cu cea de vicepresedinte al Consiliului. Va spun asta pentru ca activismul, in esenta, lupta impotriva sistemului, dar dumneavoastra, in momentul acesta, sunteti parte din sistem. Sunteti chiar la varful sistemului: sunteti vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Este un punct de reflectie (zic eu): sa va ganditi daca veti continua in acest mod, daca noi va vom mai putea sustine sa faceti asa ceva – adica sa ramaneti in aceasta functie.

Liviu Odagiu: Si eu vreau sa am o interventie despre pericolul generalizarii in discursurile domnilor procurori de la varful sistemului judiciar din ultima perioada. S-au adus in mereu in discutie atat decizii de recurs in interesul legii sau hotarari prealabile ale Inaltei Curti, decizii ale Curtii Constitutionale, dar toate acestea asociate – intr-un fel sau altul – cu exprimari precum 'paradis al infractorilor' sau cu inducerea ideii ca in justitie exista in continuare coruptie. Aceste generalizari nu cred ca fac bine sistemului judiciar, fiindca par sa arunce o vina colectiva (dar, in acelasi timp, individualizata), fara a se prezenta un caz concret. Ca va exista sau nu coruptie in interiorul sistemului judiciar, asta stim cine trebuie sa o cerceteze, stim cine trebuie sa o scoata la lumina, daca ea cu adevarat exista.

Iar aceasta vina colectiva nu cred ca este potrivita in discursul nostru si cred ca trebuie sa avem de la varful sistemului judiciar un discurs cu mult, cu mult mai moderat.

In toata aceasta perioada, am fost la bilanturile instantelor (tribunale sau curti de apel). Pentru colegii mei judecatori niciun moment nu m-am gandit sa am un alt mesaj decat unul de multumire si de felicitare pentru intreaga activitate desfasurata. Nu m-as fi putut uita la ei ca la o categorie generala: fie [una] care apara un paradis al infractorilor, fie ca la o categorie eventual corupta, ci m-am uitat la ei exclusiv ca la colegii mei care de dimineata pana seara lucreaza si isi fac datoria fata de societate, in virtutea functiei cu care au fost investiti.

Indemnul meu este la moderatie in discursul public si la evitarea unor asocieri complet nepotrivite in discursul nostru.

Claudiu Sandu: Am ascultat lor de pozitie pe care dumneavoastra, colegii nostri judecatori, le aveti. Vreau sa spun ca prezint scuze tuturor celor care s-au simtit lezati de afirmatiile mele, dar a fost departe de mine ideea de a crea raspunderi colective (cum zice domnul Odagiu). Daca s-a inteles chestiunea asta, inseamna ca este o problema de exprimare in cazul meu. Nu vreau sa creez raspunderi colective, dar, pe de alta parte, cred ca trebuie sa cadem de acord ca problemele din justitie nu au disparut in mod miraculos.

Ma bucur ca domnul Gradinaru s-a uitat la Pro TV, pentru ca mi se pare totusi ca n-am facut afirmatii gresite in sensul asta. Avem in continuare probleme – sunt convins ca suntem cu totii pregatiti sa le confruntam. Nu am intentionat sa lezez nici onoarea judecatorilor de la Inalta Curte, nici de la Curtea Constitutionala, dar intr-un cadru de bilant al Ministerului Public in care, totusi, trebuia sa constatam activitatea pe care procurorii au desfasurat-o cu un an in urma, era inevitabil sa ajungem si la problemele cu care s-au confruntat procurorii, nu numai la felicitari si la aprecieri. Eu cred ca un bilant este un moment in care, cu riscul de a crea anumite nemultumiri, trebuie sa ne uitam unii in ochii altora si sa acceptam ca sunt si probleme si sa le confruntam. Acesta a fost scopul interventiei mele la bilantul Ministerului Public.

In ceea ce priveste partea de activism, eu raman la parerea ca un procuror nu poate fi activist. Sunt doua chestiuni incompatibile. Insa un magistrat... nu neaparat un procuror; ca sunt si judecatori care au au gasit in ei puterea de a protesta in momentul in care legile justitiei si legislatia penala, in general, au fost siluite politic. Aceasta nu este o forma de activism: este o forma de responsabilitate, din punctul meu de vedere, si nu pot sa neg faptul ca m-am implicat eu, personal (impreuna cu colegi de-ai mei, impreuna si cu judecatori si cu alti procurori din tara) intr-o asemenea forma de protest. Dar forma asta de protest n-a fost indreptat impotriva cuiva sau impotriva unor judecatori sau procurori. A fost indreptata impotriva mediului politic, care pana in ziua de azi nu a reparat nici legile penale si cred ca ar putea face modificari si la legile justitiei care sa ne profite tuturor: si procurorilor, si judecatorilor.

Acesta este scopul interventiei mele. Nu am intentionat sa lezez pe nimeni. De aceea, imi prezint inca o data scuze daca am lezat pe cineva, dar, pe de alta parte, profesia mea de procuror (care imi impune prin Constitutie sa apar interesul general al societatii) nu ma poate conduce la a tine niste discursuri plastice (n.r. Sandu a vrut sa spuna: „de plastic”, adica „artificiale”), citite de pe niste hartii. Trebuie sa atac problemele cu care ne confruntam noi si care, din punctul meu de vedere, afecteaza intreaga societate.

Emilia Ion: Regret ca trebuie sa punem problema in maniera aceasta publica, dar noi, Sectia pentru procurori, dezavuam ideea de a pune la colt pe cineva (fie el si vicepresedintele) pentru afirmatii facute intr-un cadru profesional in felul in care s-a pus astazi problema aici. Nu se pune problema ca vreunul dintre noi sa urmareasca vreo agenda proprie. Fiecare dintre noi (si procurorii, si judecatorii din Consiliul Superior al Magistraturii) am fost alesi de colegii nostri si fiecare si-a luat foarte in serios atributiile in calitate de membri CSM.

Nu vreau sa fiu avocatul domnului vicepresedinte. Poate ca dumnealui are un stil propriu de a sustine discursul public. Vreau insa sa spun ca nu este corect acest fel de a incrimina cumva un delict de opinie. Sigur: cu rezerva ca intotdeauna cuvintele trebuie alese foarte bine.

Revenind la problema luarilor de pozitie in cadrul rapoartelor de bilant: noi cu totii am luat la cunostinta de nemultumiri diverse manifestate de catre colegii nostri procurori, asa cum dumneavoastra, desigur, ati luat la cunostinta de nemultumirile colegilor judecatori. Mi se pare ca trebuie sa avem un dialog pe aceste teme si in niciun caz nu cred ca este cadrul in modalitatea discursului public de a-i pune la colt pe unii sau pe altii.

Daniel Horodniceanu: Probabil ca domnul presedinte Gradinaru nu cunoaste: noi am avut o discutie informala inainte de Plen, exact la modul in care noi am solicitat acum o perioada si pentru care am multumit doamnei presedinte aici de fata. Doar ca domnul presedinte Gradinaru ne vorbeste de la inaltimea calitatii dumnealui de membru ales al CSM-ului, iar eu ii raspund de la aceeasi inaltime, de membru ales al CSM-ului, cu alti votanti. N-avea cum sa ne voteze o minoritate, pentru ca cu minoritati nu ajunge membru ales in CSM niciunul dintre noi. Si daca reusim sa ne alegem cu atentie cuvintele si sa fim mai respectuosi unii fata de ceilalti, lucrurile ar sta foarte bine si in continuare. Dar refuz sa cred ca trebuie sa ajungem intr-o faza publica a intalnirilor noastre in care un membru al CSM-ului sa ureche alti membri ai CSM.

Imi pare rau ca trebuie sa facem lucrul asta in momentul asta, dar nu pot decat sa raspund la ceea ce s-a pus in discutie mai inainte – si anume: ca intr-un discurs public pe care l-am avut la bilantul DNA, am spus faptul ca ceea ce cred pot si trebuie sa spun, pentru ca asa imi cere functia pe care o ocup in acest moment si care (v-am spus) este exact la aceeasi inaltime ca si functia domnului Gradinaru”.