Celebra judecatoare Camelia Bogdan (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti, renumita pentru executiile pe care le-a facut de-a lungul timpului, si-a motivat decizia prin care a respins contestatia primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, impotriva incheierii judecatoarei Daria Isabela Mihet de la Tribunalul Bucuresti, cea care a admis in 6 septembrie 2015, cererea DNA de arestare preventiva a edilului. Nu a existat nicio emotie ca judecatoarea Camelia Bogdan va respinge contestatia lui Oprescu, insa extrem de asteptata a fost motivarea acesteia.

Asa cum reiese din incheierea nr. 950/CO/DL din 14 septembrie 2015, judecatoarea Camelia Bogdan nu doar ca a considerat ca Sorin Oprescu trebuie tinut dupa gratii, ci s-a pronuntat inclusiv pe vinovatia acestuia, stabilind ca din probele de la dosar rezulta „in mod indubitabil” ca edilul a comis infractiunea de luare de mita de care este acuzat.

De asemenea, in ciuda gravelor probleme de sanatate cu care se confrunta Oprescu - primarul fiind de altfel si dus de urgenta la spital luni seara, 21 septembrie 2015 - Camelia Bogdan a hotarat ca acest aspect nu poate influenta decizia in ceea ce priveste masura arestului preventiv. Mai exact, in opinia Cameliei Bogdan, argumentele tinand de starea de sanatate nu pot conduce la respingerea propunerii de luare a arestarii.

Pe langa asa-zisele argumente din care ar rezulta necesitatea mentinerii lui Sorin Oprescu dupa gratii, precum cel ca edilul ar putea influenta acnheta sau ca o eliberare a sa ar genera o profunda indignare in randul societatii, Camelia Bogdan aloca mari spatii infractiunii de spalare de bani, asta desi Sorin Oprescu este acuzat de luare de mita. Vestita judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti vorbeste despre canalul de internet youtube, despre cautari pe youtube si da indicatii despre cum anchetatorii ar trebui sa efectueze si analizeze fluxuri financiare, pentru a fi identificate, localizate si indisponibilizate produsele altor posibile infractiuni.

Fara a face alte comentarii, prezentam pasaje din incheierea judecatoarei Camelia Bogdan, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

„In urma analizei conditiei privind exigentele standardului probator necesar a fi intrunit pentru admiterea unei propuneri de arestare preventiva, judecatorul de drepturi si libertati de la Curte ia act ca organele de urmarire penala au intemeiat prezenta propunere de arestare pe probe relevante din care rezulta in mod indubitabil ca inculpatul OSM a savarsit infractiunea descrisa in actul de sesizare, aspect retinut in mod legal si temeinic in incheierea primei instante”.

(...)

“Or, in mod judicios judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunal a retinut ca au existat indicii in sensul ca buna desfasurare a procesului penal ar fi afectata in situatia in care s-ar dispune fata de acesta oricare dintre masurile preventive prevazute de art.202 alin.4 lit.b-d C.pr.pen., avand in vedere ca este posibil ca inculpatul sa influenteze ancheta, in special prin prisma calitatii pe care o detine – aceea de Primar al MB.

O dovada in acest sens o reprezinta convorbirea ….. purtata in seara zilei de 05.09.2015, pe holul DNA, in cursul careia inculpatul OSM i-a indicat in mod repetat suspectului PBC: „Nu dam declaratii...”, „N-o sa dam declaratii.”, „Nu dam declaratii, chemam avocatu`.” (….).

Mai mult, afland ca suspectul PBC nu cunostea daca banii erau sau nu marcati, inculpatul OSM i-a cerut acestuia sa declare la fel: „Banii. ...(neinteligibil, vorbeste in soapta)... ai venit sa... doamna M. cu Groapa...”, „De aia..”, mai precis „De aia te-am chemat, cu Groapa... madam M. incercand asadar sa determine suspectul sa sustina ca motivul sosirii sale in imobilul de la …. nu avea legatura cu vreo suma de bani.

Explicatia data de inculpat in fata judecatorului, vizavi de aceasta discutie, ………, a fost analizata pe larg de judecatorul de drepturi si libertati de la Curte”.

(….)

„In acest context, luarea unei masuri preventive mai blande ar fi de natura sa genereze o reactie de profunda indignare in randul membrilor societatii, si sa incurajeze conduite similare, prin anticiparea unei reactii blande din partea organelor judiciare. Argumentele tinand de situatia familiala a inculpatului, de starea de sanatate, nu pot conduce la acest moment la respingerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, cu atat mai mult cu cat posibilele repercusiuni asupra intregii societati au fost anticipate si acceptate, neconstituind o piedica in punerea in executare a rezolutiei infractionale.

Este adevarat ca pana la ramanerea definitiva a unei hotarari intr-o cauza penala, persoana judecata se bucura de prezumtia de nevinovatie, insa legiuitorul a stabilit ca, in cazul in care se regasesc anumite conditii expres prevazute, sa se poata lua una din masurile preventive, indiferent daca acuzatul recunoaste sau nu savarsirea faptelor pentru care este judecat, daca are sau nu antecedente penale, normele de procedura interne fiind in deplin consens cu dispozitiile art.5 si 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Curtea apreciaza ca luarea masurii arestarii preventive fata de inculpat este necesara pentru a garanta buna desfasurare a procesului penal, avand in vedere gravitatea faptei care i se imputa: or, gradul concret de pericol social si valorile sociale presupus a fi fost vatamate prin activitatea infractionala, fiind aduse vatamari unor valori sociale in principal ocrotite de legea penala si procesual penala, respectiv relatiile sociale in baza carora Statul este obligat sa-si indeplineasca indatoririle de baza fata de toti membrii societatii, precum si urmarile socialmente periculoase produse sau care s-ar fi putut produce daca denuntatorul nu ar fi adus la cunostinta organelor de urmarire penala respectivele fapte justifica concluzia potrivit careia rezonanta sociala negativa a faptelor savarsite de inculpat nu s-ar putea diminua prin trecerea timpului.

Dimpotriva, masura arestarii preventive se impune in acest stadiu procesual si pentru identificarea fluxurilor financiare rezultate din documentarea altor activitati similare, in conformitate cu disp art 306 alin 7 C pr pen si pentru a nu da posibilitatea inculpatului sa ascunda probele necesare efectuarii unei investigatii economice paralele si proactive care sa permita atat documentarea activitatii infractionale, cat si indisponibilizarea produsului infractiunii in vederea confiscarii speciale si a confiscarii extinse”.

(...)

„Pentru judecatorul de drepturi si libertati de la Curte devin incomprehensibile resorturile primirii unui imprumut de 20 000 Euro (cum a sustinut inculpatul O ca se astepta sa primeasca de la denuntator)- 25000 Euro intr-o punga de cadouri fara a se numara banii, in ipoteza in care s-ar fi intentionat restituirea acestora: la contractarea acestui imprumut, chiar si daca nu ar fi incheiat in forma scrisa, chiar si daca avea ca obiect sume mai mici decat cele pastrate in cash la resedinta fostului PG al MB (supusi confiscarii speciale sau confiscarii extinse potrivit disp.art.306 alin.7 C.pr.pen.), avand in vedere ca in fata judecatorului de drepturi si libertati de la Curte inculpatul a precizat ca (…), Curtea apreciaza ca era de bun-simt juridic ca inculpatul sa aduca la cunostinta pretinsului imprumutator termenul de restituire a banilor”.

(...)

„Judecatorul de drepturi si libertati de la Curte urmeaza insa sa mentioneze ca buna desfasurare a procesului penal pentru a carei garantare este necesara analiza oportunitatii luarii unei masuri de preventie presupune, inter alia, reducerea motivatiei infractorilor angrenati in activitati de coruptie privind implicarea in viitoare activitati infractionale, inclusiv prin introducerea sumelor de bani care au produs dezechilibre sistemului financiar in economia legala: activitatea de recuperare a produsului infractiunii in scopul indeplinirea obligatiilor pe care orice stat il are fata de cetatenii lui devine conditie sine qua non pentru asigurarea conservarii Democratiei si a salvgardarii Statului de Drept.

Astfel, pentru lipsirea infractorului de produsul activitatii sale infractionale este util si absolut indispensabil ca in paralel cu realizarea unei anchete penale sa se realizeze si o investigatie financiara de natura a identifica toate bunurile care pot fi indisponibilizate prin aplicarea unui sechestru, in vederea confiscarii speciale si confiscarii extinse.

Din acest considerent, organele de ancheta trebuie sa acorde o atentie sporita urmaririi, identificarii, evaluarii, ridicarii bunurilor in vederea luarii masurilor asiguratorii inca din primele momente ale demararii anchetei. Plasarea activitatii de recuperare a produsului infractiunii pe un plan secund atrage in mod inevitabil esecul acesteia deoarece i se acorda infractorului timpul necesar de a-si ascunde sub orice forma bunurile, dupa ce a aflat ca activitatea sa infractionala a fost descoperita”.

(...)

„Curtea aminteste ca in doctrina de specialitate au fost consacrate spatii adanci de reflectie decriptarii modului de constituire a unor societati de fatada, iar astazi secretul a devenit de polisinela, deoarece prin intermediul Internetului sunt prezentate avantajele si modul de functionare a unor astfel de investitii securizate, in sensul ca, dupa utilizarea acestor tehnici de spalare a banilor constituite in deplina legalitate, asa-zisii actionari sau membrii fondatori (nominees) dispar, dar nu inainte de a da imputernicire legala beneficiarului real, conducatorului din umbra, stapanului afacerilor, documentul fiind cerut de banca pentru cunoasterea clientului. Astazi, aceste aspecte sunt cunoscute de publicul larg, beneficiile utilizarii acestor montaje putand fi impartasite oamenilor de „afaceri” printr-o simpla accesare pe youtube a avantajelor constituirii unei societati in Elvetia: a se vedea, spre exemplu, rezultatele cautarii ‚ „…….

Avand in vedere ca, in sine, constituirea acestor companii nu este ilegala, deoarece respecta prevederile legislatiei sub imperiul careia au fost infiintate, urmeaza sa fie analizat de organele judiciare daca nu cumva utilizarea lor nu este deturnata in scopul asigurarii reusitei procesului de spalare a banilor. Societatile ecran au totusi potential criminogen, de vreme ce prin infiintarea lor se urmareste evitarea platii impozitului, situatie in care nu avem de-a face cu optimizarea fiscala, ci cu fapte de evaziune fiscala si spalare de bani. Cele mai multe activitati infractionale efectuate prin intermediul acestora au loc pe teritoriul statului unde au loc investitiile, si nu in locul de infiintare a acestora.

De aceea, pentru buna desfasurare a procesului penal, este necesar ca anchetatorii sa efectueze si analiza fluxurile financiare, in vederea identificarii, localizarii si indisponibilizarii produsului altor posibile infractiuni savarsite de inculpate. Doar daca nu exista conturi corespondente ale filialelor bancilor off-shore in Romania, unde s-ar putea pastra in cea mai rafinata discretie produsul infractiunii, pe calea unei comisii rogatorii se va solicita identificarea si indisponibilizarea bunurilor aflate in paradisurile fiscale, in vederea garantarii confiscarii speciale.

Altfel spus, este necesara enumerarea tuturor elementelor de fapt care sa permita judecatorului sa stabileasca intentia faptuitorului: fie utilizarea acestor societati pentru mascarea investitorului, stapanului afacerii, fie pentru capusarea unor societati de stat prin simularea unor afaceri sub paravanul carora se translateaza bunurile provenite din infractiuni.

Acestea sunt aspecte care trebuie sa primeasca o solutionare unitara, fie si macar din considerente de ordin moral, deoarece fragmentarile secventelor procesuale, pierderea probelor privind fluxurile financiare cu greu ar putea aduce la asigurarea dezideratului ca NIMENI NU TREBUIE SA RAMANA CU PRODUSELE OBTINUTE DIN SAVARSIREA DE INFRACTIUNI. Or, investigatiile financiare sunt cruciale pentru identificarea, indisponibilizarea si evaluarea bunurilor susceptibile de a fi confiscate la sfarsitul procesului penal”.

*Cititi aici integral incheierea judecatoarei Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucuresti, prin care a fost respinsa contestatia lui Sorin Oprescu impotriva hotararii TMB de arestare preventiva