Cand intri in biroul presedintelui Sectiei Comerciale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Adrian Bordea (foto) simti de la o posta prestanta unui magistrat de calibru. Adrian Bordea are o experienta de 31 de ani in magistratura, este o persoana care inspira echilibru si buna-credinta. Judecatorul Bordea a inceput cariera de magistrat in 1980, cu mari emotii, la Judecatoria Targoviste pe vremea cand un absolvent de Drept se gandea in primul rand daca va face fata exigentelor profesiei. A promovat la Tribunalul Dambovita in 1993 si a fost, rand pe rand, presedinte de sectie si apoi presedinte al instantei in perioada 1994 – 2001. A fost numit la Inalta Curte in 2001, la Sectia comerciala, a carui presedinte a devenit din anul 2010. Adrian Bordea este doctor in Drept si candideaza pentru postul vacant de membru al CSM din partea instantei supreme. Pentru magistratul Bordea CSM nu este un teritoriu necunoscut, el a mai ocupat functia de membru in septembrie 2010 cand l-a inlocuit temporar pe judecatorul Gheorghe Buta, fostul sef al Sectiei comerciale, care a iesit la pensie in vara anului trecut.

Ce v-a determinat domnule judecator sa va depuneti candidatura pentru CSM intr-o competitie in care ii aveti drept contracandidati pe colegii dvs Gabriela Birsan si Mona Pivniceru? Si care sunt prioritatile dvs in situatia in care veti ajunge in Consiliu?

Am luat decizia la initiativa unora dintre colegii mei. Am hotarat participarea mea la aceasta demnitate cu dorinta de a oferi optiuni colegilor mei. E un aspect foarte sensibil, iar pe mine ma onoreaza participarea mea in competitie alaturi de doamna Birsan si doamna Pivniceru. In proiectul meu de candidat am considerat necesare consultarea nu atat a adunarilor generale ale magistratilor, ci a asociatiilor reprezentative ale magistratilor. Apreciez ca indiferent care va fi rezultatul votului, trebuie sa se aiba in vedere, chiar si de catre actualul CSM, a acestei participari a asociatiilor chiar si cu votul lor consultativ. Tin foarte mult la o idee, aceea ca CSM sa devina cat mai repede posibil initiator legislativ, pe domeniul legilor Justitiei, pentru ca asta ar insemna cu adevarat separarea puterilor in stat. Consider neadecvata prezenta Executivului in CSM, chiar si cu titlu de invitat, este o prezenta absolut daunatoare. Si am sa citez din Tratatul de la Maastricht care evoca protejarea intereselor Justitiei de ingerintele Executivului de natura a o subordona. Se pot realiza comunicari pe cai oficiale, fara asemenea practici care ar putea induce ideea unei dezechilibru al puterilor in stat.

Ca orice om care detine o functie importanta, aveti prieteni in masura in care aveti si inamici. Adversarii dvs. va acuza ca ati fi fiu de general de Securitate. Cum comentati aceste acuze?

Da, sunt intradevar fiul unui general de Securitate. Tin sa precizez un singur lucru pentru cei care sunt interesati de acest lucru, as dori daca au curiozitatea sa se uite intr-un proces verbal al Consiliului de conducere al Ministerului de Interne din noiemebrie 1985, Consiliu prezidat de un secretar al Comitetului Central. In acel consiliu, tatal meu a fost acuzat de activitate contrarevolutionara pentru ca nu si-a exercitat cu fermitate atributiile, motiv care a determinat schimbarea sa din functie. Pentru cei care sunt interesati de ascendenta mea, sa consulte in arhiva Ministerului Justitiei in ce mod a fost inlaturat, in 1952, Nicolae R. Trandafirescu, bunicul meu. Nicodata nu am sa ma dezic de ascendenta mea.

O alta problema majora la aceasta ora o constituie insasi promovarea la Inalta Curte, care a creat chiar o stare conflictuala intre CSM si instanta suprema. Cum poate fi stins acest conflict si care ar fi cea mai buna modalitate de promovare?

Am incercat sa particip la consultarile organizate de catre CSM cu judecatorii, pe aceasta tema, si am ajuns la concluzia ca forma cea mai elocventa pentru promovarea judecatorilor la Inalta Curte o reprezinta un raport de evaluare profesionala realizat de judecatori ai sectiei de specialitate ai Inaltei Curti la care candidatul vrea sa acceada, urmat de un aviz pe care Colegiul de Conducere al Inaltei Curti sa-l dea, pentru ca sub aspect profesional sa nu mai existe acea lipsa de transparenta de care CSM a fost acuzat in trecut. Prerogartivele constitutionale ale CSM le consider nealterate si am convingerea ca, cu proxima ocazie cu care ne vom intalni, conducerea CSM si a ICCJ va ajunge negresit la o rezolvare. Nu consider ca este un conflict institutional, ci eventual o definire diferita a expresiei de aviz conform.

Foarte multi magistrati, din semnalele pe care le primim, sunt profund nemultumiti de prestatia noului CSM instalat din luna ianuarie 2011. Ce credeti ca veti putea aduce bun in ecuatia actuala a CSM, de vreme ce exista o politica individualista la nivelul managementului Justitiei si care pare subordonata de cea a Executivului? Am dori sa comentati si soarta taxelor judiciare de timbru, despre care actualul presedinte al CSM pare sa fie impacat cu gandul ca se varsa in continuare la primarii...

Apreciez ca mai degraba lipsa de experienta a actualului CSM determina o asemenea imagine. Am credinta ca toti membrii CSM sunt atasati mai degraba sistemului judiciar decat sistemului politic, iar eu as putea aduce, daca voi ajunge in CSM, un plus de echilibru data fiind experienta mea, si cea de viata si cea acumulata in sistem. Relativ la taxele de timbru, discutiile s-au purtat de-a lungul multor ani ca aceste taxe ar putea acoperi cel mult 40% din bugetul necesar instantelor judecatoresti. Fara discutie, taxele de timbru trebuie sa revina in bugetul instantelor judecatoresti, fie ca el s-ar afla in viitor la CSM sau la Inalta Curte. La ora actuala administrarea bugetului instantelor judecatoresti, mai putin al bugetului ICCJ, este la nivelul Ministerului Justitiei, iar demersurile Inaltei Curti de a administra bugetul instantelor nu au fost agreate de factorul decident.

Fata de aceasta situatie nu credeti ca CSM trebuia sa se implice mai ferm pentru revendicarea taxelor si a bugetului instantelor?

CSM si-a inceput activitatea in luna ianuarie a acestui an cand deja exercitiul bugetar pe anul 2011 era definitiv solutionat. Apreciez ca demersurile trebuie facute de acum incolo, pana la definitivarea noului an bugetar. Si inainte ca iarna sa ne ia prin surprindere.

Sunteti presedintele unui domeniu de drept – cel al comercialului, care reprezinta o oglinda, in opinia noastra, a problemelor economice incepand de la drepturile reale si de creanta si pana la marile litigii ale multinationalelor. Ce credeti ca mai e de realizat pe cele trei paliere ale puterilor reprezentative in stat, pentru ca problemele in comercial sa fie mai bine filtrate, iar numarul proceselor sa scada pe criterii legislative bine determinate? Este convins investitorul strain sau roman ca Justitia comerciala ii apara cu adevarat drepturile, si in timp real?

Pe rolul Sectiei comerciale a Inaltei Curti sunt in prezent 1789 de cauze dintre care 49 mai vechi de 6 luni. In acest context, eu apreciez ca este un timp rezonabil de solutionare la care a avut un aport intreaga Sectie, chiar daca uneori exista exceptii. In ce priveste competenta instantelor, odata cu aplicarea Legii 202, privind accelerarea Justitiei, s-au rezolvat multe din aspectele legate de competenta de solutionare a instantei supreme. Cu toate acestea, desi am preconizat o scadere cu circa 22% a volumului de activitate, totusi instanta comerciala a cunoscut o crestere de 26% a volumului de activitate. Este efectul crizei economice prelungite, care a determinat multe din societati sa nu mai aiba capacitati de plata. Revenind la problema puterilor in stat, legiuitorul va trebui sa aiba in vedere in viitor rolul constitutional al ICCJ, care trebuie sa conduca la interpretarea si aplicarea unitara a legii. Acest aspect este prioritar.

Considerati ca la acest moment salarizarea magistratilor este un factor de stabilitate? Sau bulverseaza? Si avem in vedere exemplul judecatorului de comercial, care solutioneaza uneori litigii cu valori de sute de milioane de euro...

Intrebarea se refera mai degraba la independenta Justitiei, care trebuie sa apara ca o garantie a preeminentei dreptului si nu a unui privilegiu al judecatorului – si asta e un citat din Avizul nr. 1 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni. Pe de alta parte insa, judecatorul a imbratisat profesia cunoscand rigorile acesteia. In cazul in care este responsabil, nu valoarea obiectului judecatii il va determina, ci conduita generala pe care o are. Comentariile in acest moment sunt inutile intrucat vedem in societate care este mersul. Viitorul cred insa ca va fi cu totul altul. Oricum CSM va trebui sa-si manifeste deciziile in materia salarizarii magistratului.

In cazul in care veti castiga alegerile, veti deveni un chirias in sediul CSM. E firesc ca o institutie garant a independentei Justitiei sa stea cu chirie? Nu este o discriminare in raport de celelelate puteri?

Este o prioritate asigurarea unui sediu si al CSM si a Inaltei Curti, ca o obligativitate care incumba Executivului, pentru ca potrivit legii el este obligat sa ne asigure spatiile. Nu o fac din considerente necunoscute, dar cu chiriile platite pana acum se putea construi un sediu decent pentru Consiliu. Spatiul Inaltei Curti este o alta problema care ma preocupa, este total inadecvat unei activitati judiciare, inacceptabil pentru o instanta suprema, cu sali si arhive supraaglomerate, cu dulapuri de dosare pe holurile cladirii – situatie care determina imposibilitatea rezolvarii lucrarilor de catre judecatori in imobil. La Sectia comerciala sunt patru-cinci judecatori intr-un birou, care nu este mai mare de 15 metri patrati. Se incalca pana si normativele europene. Alaturi de conducerea Inaltei Curti incercam o implicare activa pentru o solutie rezonabila pentru intreaga Curte, ca sa pastram unitatea instantei supreme. Tot prioritara este si problema resurselor umane, redimensionarea schemelor, care sa tina cont si de standardele create de Comisia Europeana pentru evaluarea Justitiei, iar pe de alta parte pregatirea profesionala sa acopere problematicile impuse de noile reglementari.

Sunteti o persoana foarte calculata. Daca ar fi sa fixati ceasul Justitiei romane, dupa ce ceas v-ati ghida: dupa cel de la Londra, cel de la Paris sau cel de la New York?

Sistemul legislativ anglo-saxon are foarte multe aderente in sistemul american, insa nu este identic. Sistemul judiciar francez a fost adoptat de Romania si el apare ca o traditie. Noul Cod civil incearca sa se adapteze unuui sistem monist si incearca mai degraba sa ajunga la sistemul elvetian. Oricare ar fi insa sistemul preferat, important este ca Justita sa-si indeplineasca rolul – acela de a raspunde exigentelor societatii si justitiabililor, pentru ca indiferent in ce sistem ne-am situa, ordinea de drept trebuie sa fie stabila, previzibila si sa asigure scopul pentru care fiinteaza.