Judecatorul Florin Alexandru Andrei (foto) vicepresedinte al Tribunalul Iasi, candideaza pentru postul de reprezentant al tribunalelor in Consiliul Superior al Magistraturii si face parte din categoria candidatilor tineri si nelinistiti, in sensul ca este un magistrat cu viziuni reformiste cunoscut la instantele din tara prin prisma activitatilor sale vizand apararea drepturilor magistratilor in ce priveste cariera profesionala. Este licentiat in Drept, a absolvit facultatea de profil din Iasi in anul 2001, si dupa ce a finalizat cursurile INM-ului, a fost numit judecator stagiar la Judecatoria Botosani, ulterior definitiv la Judecatoria Suceava (aprilie 2004-31 augurst 2004) si de la 1 septembrie 2004, judecator la instantele iesene. Din 2008, este judecator la Tribunalul Iasi, Sectia contencios administrativ si fiscal. Din iulie 2011, a promovat ca vicepresedinte al acestei instante prin concurs. Sotia sa este tot judecator la Tribunal Iasi si au impreuna un baietel. Florin Andrei a urmat cursuri postuniversitare si a participat la numeroase seminarii si conferinte la nivel national in domeniul Justitiei si jurisprundentei in materia civil si contencios, drepturile omului si deontologia magistratului. In perioada 2005 - 2010 s-a specializat in aspecte ce tin de cariera profesionala a magistratului, a fost deschizator de drumuri in privinta raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, sub aspect material si moral, ori de cate ori au fost date hotarari nelegal adoptate de catre Consiliu.

Domnule vicepresedinte, instanta ieseana in conducerea careia va aflati, este una dintre cele in care volumul de munca pe cap de judecator este foarte mare. Sunteti intre primele cinci locuri in top. Pana acum, ati fost cu jalba-n protap la CSM sa explicati cum e situatia de acolo, ce nevoi acute de personal exista? Ce raspuns ati primit?

Da, asa este, situatia de la Tribunalul Iasi si de la Judecatoria Iasi (una dintre cele mai mari instante din tara) este cunoscuta la CSM ca urmare a demersurilor permanente facute de catre conducerile instantelor implicate, respectiv Curtea de Apel Iasi, Tribunalul Iasi, Judecatoria Iasi. Demersurile au vizat suplimentarea schemelor de personal atat in ceea ce priveste posturile de executie de judecator, dar si posturile de personal auxialiar, iar aici exista o situatie dramatica. Cu toate aceste demersuri repetate, in CSM nu am avut niciun sprijin si niciun ecou. Tin sa subliniez ca situatia lipsei de personal si volumul imens de munca se regasesc la mai multe instante din tara, fara insa a fi realizata o strategie a CSM si Ministerul Justitiei care sa rezolve situatia.

Acesta ar fi unul dintre motivele care v-au determinat sa candidati pentru reprezentarea tribunalelor in CSM?

Da, se regaseste ca obiectiv al meu in proiectul expus in aceasta batalie. Eu nu sunt un om la vorbelor, in general, judecator de cariera fiind, sunt invatat sa tac, sa analizez si sa decid. Iar deciziile in ce priveste sistemul judiciar trebuiesc luate cu aceeasi celeritate ca si in cazul unui proces, intrucat intarzierile de orice natura duc la efecte negative sau la prejudicierea celor vatamati de situatia respectiva. In cazul nostru, prejudiciul pentru penuria de personal o suportam noi, magistratii, la instantele la care lucram, si acest lucru se rasfrange si asupra justitiabilului. In concret, trebuia pornita de mult si realizata o analiza punctuala, pe fiecare instanta in parte, o analiza asupra necesarului de personal precum si o determinare clara a criteriilor de evaluare a volumului optim de activitate. Dupa aceasta analiza, trebuiesc avute in vedere si modificari legislative care ar putea genera o reducere a volumului de activitate. Spre exemplu, transarea pe cale administrativa a restituirii taxei de poluare, a sumelor incasate fara temei pentru CASS din pensii, modificarea competentei in privinta cererilor avand ca obiect dizolvarea, radierea societatilor comerciale, in sensul atribuirii competentei Registrului Comertului, astfel incat sa se ajunga la o degrevare a instantelor de astfel de cauze.

De ce credeti ca pana acum nu s-a gasit „formula magica” prin care sa se rezolve problema majora a magistratilot – volumul urias de munca?

Desi nu numai noi am semnalat urgenta unor modificari legislative sau asumarea raspunderii Guvernului pentru solutionarea pe cale administrativa a unor aspecte generatorare de litigii, consider ca nu a existat un interes real pentru solutionarea acestei probleme, in vederea degrevarii instantelor in solutionarea unor cauze care nu implica neaparat un drept litigios. De asemenea, la alegerile din 2010, mi-am pus speranta alaturi de alti colegi, ca cei care vor fi desemnati in CSM, ca reprezentanti ai judecatorilor, vor face propuneri de modificari legislative si lobby-ul necesar pe langa ministrul Justitiei, care este membru de drept in CSM, in vederea luarii unor masuri pentru reducerea volumului de activitate. Am ajuns la concluzia ca nu exista pana in prezent niciun rezultat cu efecte pozitive, iar noi, judecatorii de scaun continuam sa intram cu sute de dosare pe sedinta. Proiectul CSM de stabilire a unui volum optim de munca a eseuat, in unele instante in care a fost implementat ajungandu-se sa se acorde primul termen de judecata dupa sase luni de la inregistrarea cererii de chemare in judecata.

V-ati depus candidatura cu un proiect foarte concentrat, in care va propuneti o serie de prioritati in cazul in care veti fi ales in Consiliu. Care sunt prioritatile dvs?

Insasi candidatura si redactarea proiectului au o istorioara aparte, intrucat ideea de a candida si de a ma prezenta in fata colegilor pentru a le solicita votul de incredere s-a nascut in ultima zi de depunere a candidaturilor. Sunt multe aspecte care afecteaza buna functionare a sistemului judiciar si s-ar putea scrie un material vast despre ele. Am preferat insa, plecand de la experienta primului Consiliu care a condus sistemul judiicar in perioada 2004 – 2010, precum si a colegilor care in 2010 au prezentat proiecte in acelasi format, sa abandonez ideea unor proiecte ample, care s-au dovedit neviabile, intrucat aproape niciunul dintre cei alesi in trecut in CSM nu a dovedit ca si le-a indeplinit asa cum a promis in campanie. Prin urmare m-am axat doar pe chestiuni concrete, cum sunt: efienticizarea dialogului si a procesului decizional in cadrul CSM; restructurarea aparatului propriu al CSM; regandirea politicii de admitere in Magistratura; elaborarea unei strategii de promovare in cariera si definirea conditiilor de mobilitatea in sistem; elaborarea unei strategii de ocupare a posturilor vacante si de dimensionare a schemelor de personal; independenta financiara a instantelor de judecata si nu in ultimul rand, reprezentarea reala si eficianta a judecatorilor de la tribunale.

Vorbiti despre o strategie de ocupare a posturilor vacante si de dimensionare a schemelor de personal, aspect care afecteaza intr-un grad foarte mare buna desfasurarea activitatii instantelor. Care este strategia dvs?

Pana in prezent, problema dimensionarii schemelor de personal a fost continuu pasata intre Ministerul Justitiei si CSM. Instantele au cerut in permanenta suplimentari de posturi, dar Ministerul Justitiei s-a plans de lipsa fondurilor financiare. Recent, CSM a efectuat o analiza a necesarului de personal in stransa legatura cu intrarea in vigoare a noilor coduri, cel de procedura civila, codul penal si codul de procedura penala, fara ca studiul sa implice si analiza datelor statistice in raport de fiecare instanta in parte. Prin urmare, trebuie urmarite vacantarile de posturi in sistem prin pensionare, stabilirea necesarului de personal in raport de necesitatile implementarile noilor coduri, pentru a fi corelate cu un program optim de organizare de concursuri pentru intrarea in magistratura la judecatorii. Iar progresiv, sa se realizeze o promovare la instantele superioare pentru ocuparea posturilor vacante la acestea. Trebuie subliniat faptul ca din 2005 CSM nu si-a mai indeplinit obligatia de a stabili necesarul de posturi pentru promovarea pe loc, pentru a se putea ocupa rapid posturile vacante de la instantele superioare. In prezent, se ridica si problema finantarii posturilor, problema care nu ar fi existat daca CSM avea o strategie pentru asigurarea rezervei de magistrati cu grad ierarhic superior ca rezultat al promovarii pe loc.

Ca si dvs, foarte multi candidati au promis destule. Ce parere aveti despre faptul ca in special sefii de organizatii profesionale de breasla care au castigat posturi in CSM si care au venit pe un mare val de sustinere in sistem s-au dovedit a fi cei care au dezamagit? Este sau nu o garantie pentru o buna reprezentare a intereselor magistratilor in CSM, faptul ca un candidat este sustinut de marile asociatii de breasla?

Trebuie sa recunosc ca este o intrebare incomoda la care ar trebui sa dea raspuns cei care au folosit aceste parghii pentru a intra in CSM. Nu fac parte din nici o asociatie profesionala si, pana in prezent, nu am sustinerea niciuneia dintre ele. Consider acest lucru a fi insa un avantaj, deoarece eu nu pot fi influentat in niciun fel in a-mi indeplini obiectivele proiectului si pot garanta eficientizarea dialogului si procesului decizional in Consiliu. Situatia regasita la nivelul actualului Consiliu, unde fiecare trage in directia lui si nu exista un consens in actiuni, dimpotriva un lung sir de certuri care nu servesc sub nicio forma intereselor magistratilor. Practic, noi magistratii care am dat voturile pana in prezent alesilor din CSM, am constatat ca acestia in timpul campaniilor electorale au fost primii care au venit la instante sa vorbeasca cu noi, dupa care, vazandu-se alesi au uitat complet de problemele noastre si au intrerupt orice comunicare directa. Colegii mei sunt cu totii dezamagiti de aceasta situatie. Practic, in afara agendei presedintelui si vicepresedintelui Consiliului, care sunt afisate pe site/ul oficial al institutiei, de exemplu noi cei de la tribunale nu stim niciodata ce face si cu ce se ocupa reprezentantii nostri. Nu vreau sa fiu rautacios, dar s-a dovedit ca exact cei care s-au bucurat de o sustinere foarte mare a asociatiilor profesionale, au fost exact cei care au dezamagit cel mai mult.

Va veti confrunta in turul II, printre altii, cu contracandidatii Natalia Roman, care este presedinta UNJR si cu Florin Encescu despre care se aude ca ar avea sustinerea AMR. Ce atuuri credeti ca aveti in fata lor?

S-a dovedit la ultimele alegeri ca cei veniti pe sustinerea asociatiilor profesionale nu au facut nimic pentru noi magistratii de scaun. Asta ar trebui sa dea de gandit, iar colegii mei ar trebui sa reflecteze si sa voteze dupa calitatea candidatului si nu dupa cine il recomanda. Personal nu cunosc decat faptul ca doamna Natalia Roman este sustinuta de UNJR, fiind presedinta acestei asociatii. Si fostul presedinte al CSM, Horatius Dumbrava, ca si colegii sai Adrian Neascu si Cristi Danilet au fost sustinuti de UNJR si au eseuat cu marele lor proiect comun, pentru ca dincolo de dorinta lor de a reforma in bine sistemul, nu au luat in calcul natura colegiala a CSM si faptul ca trebuiau sa-si asigure un consens pe ideile lor. Nu as dori ca acest lucru sa se mai repete si ca mine gandesc multi colegi. Astfel, daca ne intoarcem la calitatile personale, as sublinia ca am disponibilitate la dialog, experienta profesionala necesara, nu sunt afiliat la nicio asociatie profesionala si prin urmare nu pot fi conditionat, si am fost intotdeauna un luptator pentru sustinerea drepturilor magistratilor si apararea carierei profesionale. As mentiona ca in anii trecuti am fost printre putinii judecatori care au chemat CSM in judecata pentru apararea unor drepturi legate de cariera profesionala si am obtinut castig de cauza. Nu sunt omul vorbelor, ci cel al faptelor. Prefer sa vorbesc mai putin si sa fac mai mult.