Vicepresedintele Tribunalului Caras-Severin, judecatorul Rustin Ciasc (foto) candidat la Consiliul Superior al Magistraturii pentru scaunul de reprezentant al judecatorilor de la Tribunale, are o experienta de peste 11 ani in magistratura. Desi tanar, judecatorul Rustin Ciasc este si profesor la Facultatea de Stiinte Economice si Administrative din cadrul Universitatii „Eftimie Murgu” din Resita, dar si formator la Scoala Nationala de Grefieri, in procedura penala, cooperare judiciara internationala in materie penala, drept comunitar si deontologie profesionala. Si-a inceput cariera de magistrat in 1999, a functionat ca judecator la Judecatoria Drobeta-Turnu Severin, Judecatoria Moldova Noua, Judecatoria Resita, pentru ca mai apoi sa avanseze la Tribunalul Caras- Severin, al carui vicepresedinte este. Magistratul Rustin Ciasc a acordat Lumeajustitiei.ro un interviu, in care a expus obiectivele pe care si le-a propus daca va ajunge in Consiliul Superior al Magistraturii, dar si schimbarile de care, in opinia sa, sistemul judiciar are nevoie.

Ati vorbit intr-un interviu despre marile probleme ale sistemului judiciar, subfinantarea, lipsa de personal si durata mare de solutionare a cauzelor. Ce puteti face, din postura de membru al CSM, pentru a rezolva problema subfinantarii? Care este concret solutia dumneavoastra pentru a rezolva problema lipsei de personal? Va ganditi si la alte cai de a accede in magistratura, pe langa INM, sau la o reducere a timpului pe care absolventii de Drept trebuie sa il petreaca in INM pentru a ajunge magistrati?

Opinia mea converge spre credinta ca modalitatea principala de admitere in magistratura trebuie sa ramana examenul de intrare, respectiv de absolvire a Institutului National al Magistraturii, celelalte forme de admitere in magistratura putand fi acceptate doar ca exceptii. Durata cursurilor de doi ani de la INM este intr-adevar prea lunga, impunandu-se cred, reducerea ei la un an. Probabil ca ar fi utila si infiintarea unor sedii secundare ale INM-ului, astfel incat promotiile absolvente ale cursurilor respective sa cuprinda mai multi auditori de justitie, viitori magistrati. Sigur, aceasta nu este unica solutie de completare a deficitului de resurse umane. Eu as opina si pentru reducerea numarului de detasari ale magistratilor in cadrul altor institutii decat instantele si parchetele, precum si pentru marirea numarului de locuri alocate fondului de rezerva national in privinta resurselor umane. Cat priveste problema subfinantarii sistemului, este imperios necesar transferul bugetelor instantelor si a celorlalte elemente patrimoniale aferente de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau chiar la CSM, precum si revenirea la bugetul Justitiei a sumelor incasate din taxele judiciare de timbru si atragerea de fonduri suplimentare. Aceste obiective sunt insa strans legate de inlocuirea sistemului de avize consultative acordate de CSM macar cu un drept de veto in problemele care vizeaza autoritatea judecatoreasca, daca nu chiar cu o initiativa legislativa.

Cum ati accelera procedurile de transfer de dosare de la judecator la grefier cu studii superioare? Ce tipuri de dosare pot fi facute de grefieri?

Desi cuprinsa in Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar, masura transferului unor atributii non-jurisdictionale de la magistrati la personalul auxiliar (izvorata dintr-o propunere a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei) nu s-a regasit pana in prezent intr-o reglementare efectiva. Implicarea grefierului in indeplinirea activitatilor nejuridice ar putea conduce la cresterea eficientei, inclusiv prin reducerea duratei procedurilor judiciare. Exista, ce e drept, unele reglementari legislative, pe baza carora a fost posibila degrevarea judecatorilor de anumite activitati si atribuirea lor grefierilor cu studii superioare juridice, ele fiind desfasurate sub supravegherea judecatorilor. Astfel de activitati se refera la calculul taxelor judiciare de timbru, intocmirea in concept a unor hotarari cu un grad de complexitate mai redus, eliberarea de copii legalizate si certificate de grefa, acordarea permisiunii de consultare a dosarelor, calificarea cererilor depuse la registratura de catre un grefier cu studii superioare, selectiv chiar preluarea atributiilor judecatorului de serviciu. Se stie de asemenea ca au fost create experimental complete de judecata carora li s-au repartizat mai mult grefieri, intre acestia fiind impartite atributiile specific etapelor corespunzatoare activitatii de judecata. Rezultatele pozitive ale unor astfel de experimente sunt incurajatoare in vederea aprofundarii si extinderii transferului de responsabilitati de la judecator la grefier, primul dintre ei putand fi degrevat treptat de toate activitatile care ar implica alte aspecte decat pregatirea sedintelor de judecata, redactarea cauzelor solutionate si studiul jurisprudentei. Cred ca avantajele separarii de atributii ar duce la cresterea eficientei si calitatii actului de justitie, sporirea gradului de responsabilizare a personalului auxiliar de specialitate fiind benefica din toate punctele de vedere. Impartasesc opinia altor colegi din tara, conform careia, pentru accelerarea acestor proceduri de transfer, este necesara redistribuirea de catre CSM a personalului auxiliar de la o instanta la alta, dimensionarea acestor scheme venind in intampinarea dezideratelor expuse mai sus.

Ati declarat intr-un interviu acordat recent ca “se spera ca se va elibera si al doilea loc”, vorbind despre cele doua locuri in CSM destinate judecatorilor de pe langa tribunale. Considerati ca modul in care au fost declansate procedurile de alegere a noilor membrii CSM este pe langa lege, si ca magistratii care nu si-au terminat mandatul de sase ani nu mai pot ramane in viitoarea formula a Consiliului?

Aspectele la care va referiti au fost deja contestate la Comitetele Electorale locale si permanente, unele contestatii fiind de asemenea in curs de solutionare de catre instantele competente. Hotararile definitive pronuntate in aceste privinte vor fi cele care vor stabili corectitudinea procedurilor la care va referiti, insa este evident ca aceste hotarari nu vor putea fi pronuntate inaintea datei de referinta (1 noiembrie 2010).

Ati vorbit despre un anume grad de “inadaptabilitate” a magistratului in afara salii de judecata, in ceea ce priveste relatia sa cu sfera politica si cu cea a societatii civile. Ca membru CSM, avand in vedere ca nu veti avea initiativa legislativa si nici obligatia de a urmari aplicarea legilor, cum vedeti colaborarea cu clasa politica?

Dat fiind rolul sau reprezentativ, CSM-ului ii incumba, cred eu, obligatia de a fi un tampon intre puterea politica si societatea civila pe de o parte si puterea judecatoreasca pe de alta parte, obligatie in baza careia trebuie sa accepte preluarea oricaror socuri din partea acestor doua arene sociale, astfel incat ele sa nu reverbereze asupra activitatii judecatorilor. Apreciez, evident, faptul ca tot reprezentantilor alesi in CSM le revine sarcina conlucrarii cu aceste doua arene, cu atat mai mult cu cat societatea civila si mediul politic dispun de reprezentanti in interiorul sau (alesi de Senat sau membru de drept). Este semnificativ faptul ca in mandatul 2010-2016 toti cei 14 membrii alesi de judecatori si procurori vor desfasura activitate permanenta, fiind suspendati din activitatea de la instante si parchete, ceea ce inseamna ca nu li se mai aplica aceleasi incompatibilitati necesare pentru magistratii care judeca sau desfasoara activitati de urmarire penala. Este de la sine inteles faptul ca instantele si parchetele trebuie protejate de orice tangenta cu lumea politica, insa membrii CSM –nedesfasurand pe perioada mandatului activitate de judecatori sau procurori – au, din contra, datoria sa conlucreze cu lumea politica, sa desfasoare activitati de lobby si sa se implice activ in discutii cu membrii marcanti din executiv si legislativ, pentru a sustine interesele justitiei si a face posibila perceptia corecta a puterii judecatoresti de catre celelalte puteri ale statului. Prin astfel de activitati, ca sa ma refer la un aspect anume din continutul intrebarii dumneavoastra, poate fi conferita in cele din urma initiativa legislativa Consiliului Superior al Magistraturii in problemele autoritatii judecatoresti.

V-ati exprimat opinia despre faptul ca membrii CSM trebuie sa fie invitati la talk-show-uri, pentru a vorbi despre “dosarele controversate”, in detrimentul reprezentantilor asociatiilor profesionale. De ce considerati ca cineva din sistemul judiciar trebuie sa dea explicatii publice despre modul in care au fost solutionate anumite dosare?

Nu este vorba de a se substitui asociatilor profesionale, intrucat, in conceptia mea, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi perceput ca un “sindicat” al judecatorilor si procurorilor, dupa cum nu este vorba de o discutare sau o analizare a solutiilor pronuntate in anumite dosare, aceste lucruri putand fi facute doar in paginile revistelor de specialitate. Consider insa, intr-adevar necesara prezenta reprezentantilor alesi din CSM in cadrul talk-show-rilor si exprimarea pozitiei lor in cadrul investigatiilor de presa, aceasta tinand de esenta misiunii de garantare a independentei si impartialitatii magistratilor de catre acest organism. Este esential ca opinia marelui public asupra fenomenului jurisdictional si a actului de justitie in special sa nu fie faurita doar pe baza opiniilor oamenilor politici, analistilor de presa, reprezentantilor Ministerului Justitiei, ci Consiliul Superior al Magistraturii sa dea dovada in aceasta privinta de o atitudine pro-activa, nu doar de una reactiva. Nu este vorba de oferirea unor explicatii, ci doar de clarificarea unor chestiuni procedurale si de explicarea pe cazuri concrete a rolului si activitatii judecatorilor si procurorilor.