Jurnalistii Antena 3 Mihai Gadea, Radu Tudor si Bianca Grigore, presedintele Grupului de Investigatii Politice Mugur Ciuvica si jurnalistul Razvan Savaliuc, senior editor Lumeajustitiei.ro, au solicitat Inaltei Curti de Casatie si Justitie stramutarea procesului in care sefa DNA Laura Codruta Kovesi (foto sus) a cerut instantei sa-i oblige pe ziaristi sa-i plateasca 1.000.000 lei daune morale. Este vorba despre apelul declarat impotriva sentintei din octombrie 2015 a judecatoarei Crina Buricea de la TMB, dosar repartizat judecatoarelor Gabriela Manuela Radulescu si Adreea Doris Tomescu de la Sectia a III-a civila a Curtii de Apel Bucuresti, cu ultim termen de judecata pentru dezbaterea chestiunilor de fond in data de 6 aprilie 2016. Asta dupa ce la primul termen, din 23 martie 2016, Radulescu si Tomescu au respins pe banda rulanta toate probele in aparare si, asa cum ne amintim, ar fi vrut sa dea solutie pe loc, fiind impiedicate de prevederile art. 244 din Codul de procedura civila.

Motivul stramutarii vizeaza in principal starea de incompatibilitate in care se afla unul dintre membrii completului, respectiv judecatoarea Andreea Doris Tomescu, fosta procuroare DNA si angajata a Directiei Nationale Anticoruptie. In cererea adresata instantei supreme, jurnalistii arata ca Andreea Doris Tomescu a fost avizata favorabil pentru numirea in functia de judecator la Tribunalul Bucuresti chiar de partea reclamanta Laura Codruta Kovesi. S-a intamplat in noiembrie 2006, pe vremea cand Kovesi era procuror general al PICCJ si, din aceasta postura, era membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii.

Cererea de stramutare a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti la data de 30 martie 2016, fiind achitata in acest sens si o taxa de timbru destul de piperata – 1.000 lei. Instanta suprema nu a binevoit nici pana acum sa fixeze termen de judecata pentru solutionarea macar a cererii de suspendare, iar asta in conditiile in care sunt sanse mari ca cele doua judecatoare de la CAB sa ramana in pronuntare in sedinta din 6 aprilie 2016.

Judecata de la fond a fost doar o transpunere in civil a unei cereri de aparare a reputatiei admisa lui Kovesi de CSM, fara analiza niciunei probe a apararii, care au fost ignorate complet

In paralel cu demersul pentru stramutarea dosarului, jurnalistul Razvan Savaliuc a inaintat Curtii de Apel Bucuresti, luni 4 aprilie 2016, o adresa in care solicita conducerii instantei sa constate modul in care judecatoarele Gabriela Manuela Radulescu si Adreea Doris Tomescu de la Sectia a III-a civila si-au indeplinit indatoririle profesionale.

Conducerii CAB i s-a adus la cunostinta faptul ca judecatoarele Gabriela Manuela Radulescu si Adreea Doris Tomescu au refuzat sa puna in discutie proba care demonstra fara echivoc ca Razvan Savaliuc nu a participat la emisiunea Sinteza Zilei din 19.06.2014, asa cum in mod eronat s-a consemnat in Raportul Inspectiei Judiciare nr. 2583/IJ/1690/DIJ/637/DIP/2014 privind admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale a Laurei Codruta Kovesi, in conditiile in care judecatoarea fondului, Crina Buricea de la TMB, si-a intemeiat solutia de condamnare a tuturor jurnalistilor pe acest raport, retinand comiterea faptelor ilicite si a prejudiciului exclusiv pe baza pe constatarilor inspectorilor CSM:

„Instanta de apel a refuzat sa puna macar in discutie cererea mea, desi am aratat ca am formulat cerere de indreptare a erorii materiale la Inspectia Judiciara. La 01.04.2016, urmare a cererii mele, Inspectia Judiciara mi-a comunicat ca s-a dispus indreptarea erorii materiale dupa vizionarea inregistrarii emisiunii si constatarea faptului ca nu am participat si, pe cale de consecinta, au fost eliminate numele meu si toate referirile la mine din Raportul Inspectiei Judiciare. Acest document nu l-am putut produce pana in prezent intrucat a fost creat la 01.04.2016, iar instanta nu a vrut sa faca cerere la Inspectia Judiciara asa cum am cerut la termenul din 23.03.2016. Consider ca judecatorii completului de apel au incalcat prevederile art. 22 Cpc, potrivit caruia judecatorii sunt obligati sa staruie in aflarea adevarului”.

Articolul 22 din Codul de procedura civila - Rolul judecatorului in aflarea adevarului

„(1) Judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care ii sunt aplicabile.

(2) Judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. In acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc.

(3) Judecatorul poate dispune introducerea in cauza a altor persoane, in conditiile legii. Persoanele astfel introduse in cauza vor avea posibilitatea, dupa caz, de a renunta la judecata sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretentiile reclamantului ori de a pune capat procesului printr-o tranzactie.

(4) Judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire. In acest caz judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor calificarea juridica exacta.

(5) Cu toate acestea, judecatorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic in cazul in care partile, in virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridica si motivele de drept asupra carora au inteles sa limiteze dezbaterile, daca astfel nu se incalca drepturile sau interesele legitime ale altora.

(6) Judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara insa a depasi limitele investirii, in afara de cazurile in care legea ar dispune altfel.

(7) Ori de cate ori legea ii rezerva judecatorului puterea de apreciere sau ii cere sa tina seama de toate circumstantele cauzei, judecatorul va tine seama, intre altele, de principiile generale ale dreptului, de cerintele echitatii si de buna-credinta”.

Cazul Rarinca si cazul Kovesi

In sesizarea adresata conducerii CAB, s-au mai aratat urmatoarele: "Andreea Doris Tomescu a devenit judecator in noiembrie 2006, ca urmare a avizului dat de Plenul CSM unui grup de 11 procurori DNA. Laura Codruta Kovesi a facut parte, in calitate de Procuror General al Romaniei, din Plenul CSM care a avizat transformarea procuroarei Andreea Doris Tomescu in judecator.

Cu acel prilej, Laura Kovesi si-a exprimat public regretul fata de plecarea grupului de procurori pe care i-a avizat. Pe site-ul magistrati.ro, in articolul intitulat 'Mai bine judecator decat procuror', exista declaratia Laurei Kovesi, in care se relateaza urmatoarele: 'Procurorul General al Romaniei, Laura Kovesi, si-a exprimat regretul fata de plecarea unor procurori din Ministerul Public, deoarele «au fost foarte buni profesionisti... sper sa se descurce la fel si in viitoarea activitate»'.

Este de notorietate ca reclamanta Laura Codruta Kovesi a atacat in 2015 cu contestatie in anulare decizia definitiva de achitare a Marianei Rarinca, pe motiv ca in speta unul dintre judecatorii apelului – Risantea Gagescu – s-ar fi aflat in stare de incompatibilitate din cauza ca anterior cu trei ani de pronuntarea solutiei de achitare a avut o discutie contradictorie in CSM cu partea vatamata Livia Stanciu. Contestatia in anulare i-a fost admisa, iar decizia de achitare a fost casata, retinandu-se incompatibilitatea judecatorului Risantea Gagescu.Cu atat mai mult, in speta de fata, intrucat a fost procuror DNA si a fost avizata in functia de judecator de reclamanta Kovesi, judecatoarea Andreea Doris Tomescu este incompatibila si avea obligatia sa se abtina”.