In plina campanie electorala, din ratiuni ce par sa tina de politica, Tribunalul Brasov s-a trezit sa propuna CSM-ului, iar CSM sa achieseze imediat – secretizarea totala a dosarelor din ECRIS, in care au fost date de-a lungul timpului decizii definitive. Motivatia Tribunalului Brasov se bazeaza pe o interpretare personala a unui articol din Legea 677/2001 privind clasificarea datelor cu caracter personal, aratandu-se ca acest drept al protectiei datelor personale „care priveste dreptul persoanei de fizice de a-i fi aparate caracteristicile care conduc la identificarea sa obligatia corelativa a statului de a adopta masuri adecvate pentru a asigura o protectie eficienta”. CSM a acceptat imediat aceasta formula de „curatare” a ECRIS-ului prin partile esentiale, adica fix cu dosarele in care s-au dat solutii definitive, iar plenul a hotarat, in 17.05.2012, sa-l sesizeze pe ministrul Justitiei Titus Corlatean, in calitate de administrator al portalului instantelor judecatoresti pentru „elaborarea unei proceduri care sa permita stergerea sau cenzurarea datelor cu caracter personal de pe portalul instantelor judecatoresti in cazul dosarelor arhivate”. Numai ca aceasta propunere contine, in spatele motivatiei asa-zis legale, o cu totul alta tinta: prin cenzurarea acestor dosare, opinia publica nu mai ar avea acces la dosarele finalizate ale unor personaje care vor sa intre in politica locala sau chiar parlamentara, sau la altele care- chiar din sistemul judiciar fiind- nu vor sa se mai stie, printr-o simpla cautare in baza criteriului „nume”, din ECRIS, in ce dosare au fost parte (inclusiv cele ce priveau chestiuni familiale, de succesiuni sau litigii de munca). Ca atare, era firesc ca CSM sa devina imediat „partener” al unei astfel de cenzuri. Pe de alta parte, mai poate fi vorba si de alte „manevre” care se pot face pe dosare care sunt inca in stare procesuala si care – printr-o eroare, vezi Doamne, ar putea disparea din ECRIS, iar daca nimeni nu sesizeaza, dosarul ramane secret.

Motivatia magistratilor interpretata bizar si super-personal

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat, in sedinta din, 17.05.2012, sesizarea Tribunalului Brasov cu privire la posibilitatea stergerii sau cenzurarii datelor cu caracter personal de pe portalul instantelor judecatoresti in cazul dosarelor arhivate.

Motivatia Tribunalului Brasov a fost urmatoarea: „dispozitiile art.4 alin.4 lit. e din Legea nr. 677/2001 potrivit caruia datele cu caracter personal trebuie sa fie pastrate doar pentru perioada de timp necesara indeplinirii scopului pentru care acestea au fost colectate sau pentru o prelucrare ulterioara; continutul dreptului la protectia datelor cu caracter personal, care priveste dreptul persoanei fizice de a-i fi aparate caracteristicile care conduc la identificarea sa si obligatia corelativa a statului de a adopta masuri adecvate pentru a asigura o protectie eficienta; scopul portalului instantelor judecatoresti de a asigura transparenta procedurilor judecatoresti, prin posibilitatea oricarei persoane interesate de a urmari evolutia cauzelor supuse judecatii, prin consultarea listelor de sedinte de la instantele judecatoresti, inclusiv termenele de judecata si solutiile date in cauze; prelucrarea datelor, prin inregistrarea numelui partilor pe portal, care este justificata de scopul portalului pe durata solutionarii cauzei si care nu se mai impune dupa solutionarea, respectiv arhivarea dosarului; faptul ca dupa arhivarea unui dosar aflat pe portalul instantelor, acesta poate fi in continuare identificat dupa numarul si obiectul cauzei”.

Legea 677/2001, interpretata cum vrea muschiul magistratilor!

Plenul Consiliului a apreciat ca se impune elaborarea unei proceduri care sa permita stergerea sau cenzurarea datelor cu caracter personal de pe portalul instantelor judecatoresti in cazul dosarelor arhivate si a hotarat sesizarea Ministerului Justitiei, in calitatea sa de administrator al portalului instantelor judecatoresti, cu aspectele semnalate, se arata intr-un comunicat al Consiliului.

Daca cititi bine aceste motive pentru care si Tribunalul Brasov si CSM propun ministrului sa se stearga din ECRIS dosarele sus-mentionate, veti observa parsivenia acestei propuneri in ansamplu ei. In primul rand, daca un jurnalist sau un justitiabil vrea sa caute in ECRIS ce dosare are X sau Y, pe rol sau solutionate definitiv, ECRIS - pe care s-au dat milioane de euro pentru a fi construit, modernizat si actualizat - ECRIS-ul ofera aceste INFORMATII DE INTERES PUBLIC.

Legea 677/2001 - la care fac trimitere onorabilii magistrati initiatori ai acestei cenzuri, arata foarte clar definitia „date cu caracter personal”. Iata cum suna: „Art. 3. - In intelesul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc dupa cum urmeaza: a) date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un numar de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici identitatii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”.

Ca atare, persoana poate fi identificabila si ulterior identificata doar daca se cunosc alte caracteristici care se cumuleaza, spre identificare, la un nume. Spre exemplu, Ion Popescu este un nume caruia daca ii dai cautare in Portlul instantelor, se identifica o gramada de dosare. Dintre acestea, identificat a fost Ion Popescu din Galati, sa zicem. Acesta poate fi unul singur daca persoana care solicita cautarea cunoaste si CNP-ul sau adresa persoanei, iar daca nu, il poate gasi numai daca stie sigur numarul de dosar in care acesta este implicat. Faptul ca in ECRIS apar dosarele solutionate definitiv ajuta justitiabilul sau jurnalistul care lucreaza in slujba opiniei publice sa identifice dosare in derulare sau dosare solutionate definitiv, de-a lungul unei perioade de timp, in care au fost implicate personaje importante din viata politica si economica, dar si din magistratura. Faptul ca in acest moment se solicita o astfel de „curatare” a portalului instantelor de aceste dosare solutionate este, in „esenta” o modalitate de a stergere din ochii opiniei publice a unor situatii judiciare ce nu fac cinste unora sau altora dintre justitiabilii cu nume sonore si cu un trecut nu tocmai „glorios” pe scena Justitiei.

Lovitura sub centura data, prioritar, ziaristilor

Drept urmare, daca s-ar aplica o astfel de cenzura, acesta ar fi doar inceputul unei cenzuri mai mari, ce ar putea fi continuata. Maine-poimaine, altcineva va veni cu propunerea ca ar fi cazul sa se scoata si numele partilor din dosarele care apar pe ECRIS si uite-asa, sa se ramana doar la publicarea numarului de dosar, ceea ce duce la o limitare stupida a accesului publicului, atat la propriile dosare, cat si la informatia de interes public, intrucat in justitie au loc conflicte juridice de natura litigioasa care priveste marea masa a cetatenilor, lichidari de firme, insolventa si tot felul de procese ce influenteaza in mod direct viata cetatenilor.

Si asa, in ultimii patru ani, institutiile statului au purtat un fals stindar al transparentizarii activitatii si informatiilor de interes public, cand in practica, jurnalistii si justitiabilul au avut parte de o opacizare din ce in ce mai pronuntata. Aceasta cenzura pe care o doreste acum CSM-ul nu este singulara, intrucat se tot pritoceste de ceva vreme un nou ghid al relatiilor instantelor si parchetelor cu mass-media, prin care se doreste ca presei sa nu-i mai fie puse la dispozitie rechizitorii, rezolutii etc. Daca si asta se va decide in acelasi plen catastrofic al CSM, atunci ziaristul inseamna ca nu va mai avea acces la rechizitoriu sau rezolutii de incepere a urmaririi sau alte acte procedurale importante pentru cauza niciodata. De ce? Pentru ca dupa ce s-ar da solutia definitiva, dosarul ar disparea din ECRIS, s-ar arhiva, si sub pretextul interpretativ al Legii 677/2001, pa si pusi! Ar fi mult prea greu de dat de firul erorilor judiciare de care sistemul judiciar e plin!

Precedent: jongleria cu dosarul „Casa parintilor lui Macovei”

Cat priveste manevrele care se pot face prin stergerea unor dosare din ECRIS, culmea este ca desi nu era solutinat definitiv, un dosar in plin proces a putut fi si el „jonglat” ca sa dispara din ochii opiniei publice. In acest sens amintim dosarul ”Casa parintilor Monicai Macovei” „blatuit” de judecatorii Inaltei Curti, mai exact de fostul sef al Sectiei civile, Danut Cornoiu, in colaborare cu completul de trei judecatori, unde dosaru a fost judecat. Cornoiu a trecut pe „usa din dos” acest dosar, mutandu-l de la un complet la altul, fara a respecta Strategia de Reforma, care prevedea ca acest lucru e posibil doar daca un judecator din primul complet a decedat sau s-a pensionat. Deci, precedentul exista...