Judecatorii Dan Lupascu (membru al CSM) Lidia Barac, Dana Girbovan, Alexandru Serban, Horatius Dumbrava, Cezar Hancu, Mihai Viorel Tudoran si Gheorghe Diaconu s-au confruntat miercuri, 27 octombrie 2010, la sediul Curtii de Apel Bucuresti, in fata judecatorilor de la care asteapta votul la alegerile stabilite pentru luni 1 noiembrie a.c. Lumeajustitiei.ro a intrat in posesia unui rezumat al discutiilor, realizat de oficialii Curtii de Apel Bucuresti. Redam in continuarea sinteza dezbaterilor intalnirii candidatilor la CSM, pentru functia de reprezentant al curtilor de apel:

„Dezbaterile s-au derulat in doua parti: intr-o prima parte candidatii si-au prezentat proiectele, cunoscute de altfel, de judecatori, astfel incat accentul s-a pus pe partea a doua a intalnirii, axata pe intrebari legate de problemele de interes major pentru magistrati: problema continuarii monitorizarii pe justitie; raspunderea materiala a magistratilor; relatiile cu celelalte puteri in stat; raspunderea disciplinara a magistratilor; sustinerea inclusiv financiara a campaniei electorale de catre ONG-uri. Consecinte. Dezbatere asupra conceptului de „judecator dator”; apararea statutului magistratului; impactul unor declaratii publice ale magistratilor.

Problema continuarii monitorizarii pe justitie

Din partea judecatorilor chestiunea monitorizarii a fost privita cu ingrijorare, in contextul eforturilor fiecaruia dintre noi de a asigura justitiei locul si imaginea cuvenite, eforturi apreciate in mod deosebit de magistratii straini cu care au existat diverse colaborari (cooperare judiciara internationala, schimb de experienta, s.a.m.d.)

Candidatii Dana Girbovan, Alexandru Serban, Horatius Dumbrava au sustinut necesitatea continuarii monitorizarii, potrivit argumentelor public, constant exprimate, inclusiv la Bruxelles, punand accent pe ingerinta factorului politic.

Candidatul Lidia Barac a sustinut ca o astfel de pozitie constituie o eroare, avand in vedere consecintele sale negative.

Candidatul Dan Lupascu a sustinut ca ridicarea monitorizarii este o problema de interes national si ca trebuie indeplinite conditiile din cadrul MCV pentru atingerea acestui obiectiv. A respins categoric continuarea monitorizarii, punand accent, cu deosebire, pe consecintele generatoare de vulnerabilitati asupra statutului magistratului ale acestui proces de supraveghere impreuna cu efectele negative asupra imaginii generale a justitiei, inclusiv din perspectiva neincrederii in sistem. A mai mentionat riscurile nealocarii de fonduri europene precum si faptul ca nu ar trebui sa existe vreo legatura intre cerintele impuse de MCV si intrarea Romaniei in Spatiul Schengen.

Candidatul Gheorghe Diaconu a afirmat ca este impotriva acestui proces de monitorizare datorita efectelor sale negative.

Candidatul Cezar Hancu a abordat problematica prin prisma distinctiei dintre: a fi monitorizat la initiativa Comisiei Europene si a cere monitorizarea (cu trimitere la atitudinea celor care au avut aceasta pozitie).

Aspectul raspunderii materiale a magistratilor

Intrebarea a fost ridicata urmare unui interviu acordat intr-un cotidian de catre candidatul Dana Girbovan in care sustinea ca judecatorul care nu motiveaza corespunzator hotararile sa fie tras la raspundere atat disciplinar cat si material, opinia fiind apreciata ca neglijand contextul volumului excesiv de munca al magistratului roman.

Candidatul Dana Girbovan a afirmat ca isi asuma cele declarate, ca sustine proiectul raspunderii materiale a magistratilor si in cazul in care va fi aleasa membru CSM.

Relatiile cu celelalte puteri in stat

Problema a fost pusa urmare a unor declaratii facute de grupul celor trei candidati cu proiect comun (respectiv: judecator Horatius Dumbrava, candidat din partea curtilor de apel, judecator Adrian Neacsu, candidat din partea tribunalelor si judecator Cristi Danilet, candidat din partea judecatoriilor), in sensul acceptarii ideii realizarii unor „compromisuri” cu factorul politic.

Candidatul interpelat Horatius Dumbrava a precizat ca este necesara colaborarea in vederea obtinerii bugetului si resurselor necesare.

Raspunderea disciplinara a magistratilor

Candidatul Cezar Hancu a sustinut descentralizarea Inspectiei Judiciare prin transferul unor atributii care in prezent sunt in competenta inspectiei judiciare a CSM catre curtile de apel.

Sustinerea inclusiv financiara a campaniei electorale de catre ONG-uri. Consecinte. Dezbatere asupra conceptului de „judecator dator”

Aspectul a fost ridicat pornind de la sprijinul acordat de catre ONG-uri unor candidati in timpul actualei campanii electorale si de la consecintele posibile ale unui astfel de sprijin. S-a ridicat problema crearii unei posibile relatii de dependenta, problema capacitatii detasarii ulterioare totale a celui sprijinit, context in care poate fi analizat conceptul de „judecator dator”.

Candidatul Dana Girbovan a afirmat ca acest program a fost deschis tuturor candidatilor si din cate cunoaste, majoritatea acestora a uzat de el.

Candidatul Alexandru Serban a aratat ca si-a suportat singur toate cheltuielile generate de campanie, ca nu a avut nici un sprijin material si ca intreaga campanie a desfasurat-o prin folosirea zilelor de concediu de odihna.

Candidatul Mihai Viorel Tudoran a sustinut ca a folosit programul doar pentru publicarea proiectului.

Candidatul Horatius Dumbrava a sustinut ca in cazul in care va ajunge membru CSM se va retrage din orice asociatia profesionala.

Candidatul Lidia Barac a afirmat ca nu a fost sustinuta in nici un fel in actuala campanie.

Candidatul Dan Lupascu a aratat ca nu doar ca nu a fost sustinut in vreun fel in sensul aratat, chiar mai mult, a refuzat participarea la intalniri organizate de fundatii, asociatii din afara sistemului judiciar, apreciind ca implicarea acestor entitati in procesul electoral ar putea genera suspiciuni, chiar daca ele ar fi animate de bune intentii.

Candidatul Gheorghe Diaconu a afirmat ca nu a fost sustinut in nici un fel in actuala campanie. In acelasi sens a sustinut si candidatul Cezar Hancu.

Apararea statutului magistratului. Impactul unor declaratii publice ale magistratilor

Intrebarea a fost ridicata urmare unui interviu acordat intr-un cotidian de catre candidatul Dana Girbovan in care sustinea ca „eu in Romania nu as vrea sa am un proces” mesaj perceput ca fiind de neincredere in capacitatea sistemului nostru judiciar.

Candidatul Dana Girbovan a aratat ca afirmatia a fost facuta in contextul haosului legislativ si al practicii neunitare a instantelor de judecata.

Aspectul legalitatii unui nou mandat de membru CSM

Candidatul vizat, Dan Lupascu a precizat ca problema vizeaza doua aspecte: unul de constitutionalitate, altul de aplicare a legii in timp. A aratat ca legea fundamentala, Constitutia, prin art. 133, care prevede ca: “Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de sase ani”, nu interzice o noua candidatura, iar acolo unde legiuitorul constituant a vrut sa limiteze numarul mandatelor, a spus-o expres, (exemplu, in cazul presedintelui Romaniei, sau in cazul membrilor Curtii Constitutionale, ori ai consilierilor de la Curtea de Conturi). La momentul cand a inceput prezentul mandat, adica 12 ianuarie 2005, era in vigoare Legea 317/2004 nemodificata, care nu prevedea interdictia de a candida din nou, ci pur si simplu reproducea textul din Constitutie. Modificarea adusa dispozitiei in iulie 2005 prin Legea 247/2005 pune problema conflictului de legi in timp. Sub imperiul legii vechi s-a constituit o anumita situatie juridica, s-a nascut dreptul de a candida la un nou mandat, situatie juridica ce va fi guvernata, pe toata durata mandatului, de aceasta lege, adica legea veche, fiind un drept castigat in acceptiunea tezei „drepturilor castigate”. Legea ulterioara nu poate atinge existenta dreptului nascut sub imperiul legii anterioare, pentru ca s-ar aplica retroactiv, ceea ce contravine Constitutiei. Aceasta este si interpretarea pe care o regasim in decizii ale Curtii Constitutionale, (ca de exemplu: Decizia nr. 3 din 1993 si Decizia nr. 5 din 1993).

Au mai fost abordate probleme vizand nivelul limbajului folosit de unii dintre candidati la adresa altor candidati sau a colegilor magistrati precum si aspecte legate de acte normative susceptibile de a fi modificate referitoare la organizarea si functionarea instantelor si atributiile CSM.”