Tentativa de lovitura de stat. Va veni o zi,sunt convins ca in decembrie 2012 ,cand Voiculescu va fi in fata unei multimi de oameni !!DE CE SE DORESTE REVIZUIREA CONSTITUTIUEI ? Dan Voiculescu şi principele Radu Duda încearcă să-l convingă pe Regele Mihai să ceară reinstaurarea monarhiei.Regele Mihai nu a jurat si nu va jura pe o constitutie republicana asa.cum.nici.politicienii.monarhistii.de.prin PNTCD,P.N.L.,P.C.,SE.FOLOSESC.DE.ACEST.PRETEXT.PENTRU.A.NU.RESPECTA.CONSTITUTIA.SI.LEGILE.TARII.CEL. PUTIN.DIN.1997. PENTRU.A.CAPATA.UN.ASCENDENT.FATA.DE.U.E.,DECONSPIRATA.DE. SUBSEMNATUL,MAFIA.PARTIDELOR.POLITICE.SE. FOLOSESTE.IN.EXTREMIS.DE.NONAGENARULcu dizabilitati .EX.REGE,MIHAI SLUGA UNGARIEI ….ASTFEL.Parlamentul s-ar putea transforma, in 25 octombrie, in adunare constituanta. Si adunare constituanta fiind, ar putea schimba forma de stat desi constitutia nu permite acest lucru. = Termenul handicap se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri. El descrie interactiunea dintre persoana cu dizabilitati si mediu. Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, le împiedică total sau le limitează accesul cu sanse egale la viata socială, potrivit vârstei, sexului, factorilor materiali, sociali si culturali proprii. Termenul deficienta reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei. Deficienta poate fi rezultatul unei maladii,.Incapacitate desemneaza un numar de limitari functionale cauzate de deficiente fizice, intelectuale, senzoriale, de conditii de sanatate ori de mediu. EMINESCU ,ETERNUL INCOMOD POLITIC devenit victima politica Eliminarea fizica a ganditorului national - dupa ce, deja, la 33 de ani, fusese ucis civil: arestat, bagat la nebuni si interzis, nu l-au determinat sa inceteze sa lupte pentru idealurile nationale.; EMINESCU a deschis un drum nou, fiind primul care a atins fara menajamente probleme cu care ne confruntam si astazi. Ca genial om de cultura, ca jurnalist incomod si poate mai presus de orice ca patriot militant pentru noi Eminescu este inca actual si reprezentativ, si va ramane asa in eternitate.Dupa 1989, tendintele noii critici literare de dupa ’89 l-au inclus si pe Mihail Eminescu in procesul de “reevaluare” “relativizare” si “demitizare” ajungand sa fie subiectul batjocurii publice a tot soiul de trepadusi cu pretentii intelectualiste. A fost atunci, cum este si acum, un om incomod…ale carui opinii au fost multa vreme tinute la index de cenzura regimurilor ce s-au succedat de la moartea sa. Fiecare gasca ce s-a aflat la conducerea acestei tari a cautat sa trunchieze opera lui Eminescu, incercand sa o instrumentalizeze in favoarea propriei ideologii. ACEST EMINESCU a deranjat si inca deranjeaza pe multi. De ce?Motivul il constituie tocmai patriotismul sau curat, dezinteresat si virulent la adresa dusmanilor neamului nostru care nu erau si nici acum nu sunt putini. Ca persoana publica, el a militat pentru unirea tuturor romanilor, pentru moralitate si bun simt, criticand asupru coruptii, lichelele, incompetentii si tradatorii din viata politica si nu numai.Este evident ca pentru multi oameni din actuala “elita” politica sau culturala, contaminati de virusul “corectitudinii poltice” strigatul: “Cine-a indragit strainii/manca-i-ar inima cainii”, al lui Eminescu nu suna tocmai bine!!! Pentru politrucii nerusinati din zilele noastre care au tradat interesul national din motive personale si de partid aceste cuvinte sunt ca un traznet. Ele sunt glasul constiintei acestui popor care nu va tacea niciodata. Cameleonii mediului cultural se declara indragostiti de lirismul versului eminescian, dar sunt in acelasi timp scandalizati de opiniile sale politice si in consecinta se gasesc destule cozi de topor care sa il atace. A fost unul ca noi, si si-a folosit intreg harul cu care Dumnezeu l-a inzestrat pentru poporul sau, daruindu-se pentru el neconditionat, indiferent de consecinte. Statul naţional. Condiţia principială pe care trebue să- o ndeplinească statul nostru, e aceia de - a fi un stat naţional: "Statul nos t r u nu ar e al tă raţiu n e de a fi dec â t acei a că e stat românesc, deci desvoltarea elementului rom ânesc este şi cată să fie ţinta noas t ră de căp etenie" . Dacă viaţa noa s t ră de s t a t nu ne as igu ră ac eastă condi ţie, nici nu meri tăm să mai existăm: "sau ţa r a acea s t a să fie în adevăr româ n e a s că sau nici nu merită să fie". Numai statul naţional poate realiza condiţia ca elementul românesc să- şi impună geniul lui spec ific şi să fie determinant în viaţa societăţii. Real izâ n d un as eme n e a s t a t na ţi o n a l , nu mai avem a ne îngriji de elementele străine care- şi supun interesele lor desvoltării noastre naţionale: "Chest iunea de căpetenie pent ru istoria şi continui t atea de desvoltare a acestei ţări, este ca elementul rom ânesc să rămâie cel determina n t , ca el să dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, înclinăr ile lui oneste şi generoase, bunul lui simţ, c'un cuvânt geniul lui să rămâe şi pent ru viitor norma de desvoltare a ţării şi să pătrundă pururea aceas t a desvol t ar e. Voim statul naţional , nu statul cosmo p o l i t , nu Amer i ca du năr e a nă. .. Noi cre d em că, me n ţi n â n d u - ne cu s t a t o r n i c i e pu n c t u l deplec are al statului naţional, e mai mul t ori mai puţin in d i f e r e n t d a că oame n i i ca r es u p u n d e s v o l t a r e a lor pro p r i e de svol tăr i i na ţio n a l e a Româ n i ei , su n t în o r i c e ca z d eo r i gi nă p u ră t r a c o - r oma nă, s a u dacă înt r ' u n număr de ca z u r i , acea s tă or igin e n ues t e at â t de pro p r i e". Soar t a şi caract e rul neamului trebue să fie det ermin a t e de eleme n t u l naţio n al : "De aceea cred em, înt eme i a ţ i pe vorbel e băt r â n u l ui Matei Basar a b, că ţar a es t e, în linia înt âia, eleme n t u l na ţio n a l şi că e sc r i s în car t e a veacu r i lo r ca ace s t eleme n t săde t e rmi n e z e soa r t a şi ca r a c t e r u l ace s t ui stat". Altădată Eminescu scrie: "Natura pop orului, ins t inc t ele şi înclinările lui moşteni t e, gen iul lui, car e ade s e a neconş t iu t urmăr eşt e o ideie pe când ţes e la războiul vremi i, aces t e a să fie de t e rmi n a n t e în viaţa un u i s t a t " Aces t e con d i ţ i i nu er a u re al i z a t e în s t a t u l no s t ru dema g o g i c , d u pă păr e r e a luiEmine s c u , şi de aci violenţa împot r iva pătur ii conducătoar e şi sup e r p u s e , d e aci a t a c u lîmp o t r i v a libe r a l i smu l u i . In loc de s t a t na ţi o n a l , iată ce ved e Emine s c u: „Pat r i a u not el , po p o r u l o ame s t e căt u ră, bi s e r i c a un tea t r u pe n t r u pol i t i ci a ni , ţa r a ter e n deexplo a t are pen t r u st răini, viaţa noas t ră publ ică o ocazie pe n t r u ilus t r a r e a şi r idic a r e aîn su s a imigr a ţ i u n i i din câteşi pat ru unghiur ile lumii". Condamnâ n d liberal i smul ,Eminescu, condamnă un înt r eg sis t em de con d u c e r e şi o înt r e a gă org a n i z a ţ i e de s t a t . 1870) În unire e tăria. Articolul e publicat în Federaţiunea (III) 1870, 22/10 Aprilie ca ar ticol de fond. A apărut sub pseudo nimul Varro şi n'a fos t repro d u s de nici o edi ţie a oper elor lui Eminescu, afară, de aceea a clasicilor coment a ţi . In pr ima pa r t e a ar t icolul ui , Emine s cu repr o d u c e după Politik, ziar al intereselor cehe, un articol în legătură cu aspi raţiile cehe la federalizarea Aust ro - Ungariei. In par tea a doua urmea ză comenta r iul lui Emin escu, pe care - 1 reprod uc em şi noi în înt regime. Emine scu e stăpâni t de aceiaşi ideie ca şi'n Să facem un congres. El vrea să- i ştie pe Români uni ţi înt re ei mai înt â i , sol i da r i cu celela l t e na ţi o n a l i tăţi în al doi le a rân d. El îşi dă, se ama de urmăr i le t r i s t e ce le - ar avea pen t r u Româ ni o izola r e de celelal t e na ţ iuni a s u p r i t e : a r rămâ n e s ing u r i în fa ţ a Ungu r i l o r care au tot inte re s ul să localiz e z e reforme l e în Aus t ria şi să nu le aplice în Ungaria. "Va să zică, dacă pre su p u n em cumcă aces t ziar e expr e s i u n e a opiniu n e i pu bl ice a Cehi lor , atu n c i a Cehi i cer o fede r a ţi u n e , car e să gar an t e z e de svol t a r e a l i b e ră a f i e că r u i p o p o r c a a t a r e ; - şi s e pa r e cumcă ace a s t a ar fi şi ideia celor lal t e na ţio n a l ităţi ale Aus t r i ei . Ce fa c Româ n i i pe n t r u a se al ia ac e s t e i idei? Căci vă înc r e di n ţ e z i , da că Româ n i i vor lăsa să li sc a p e şi ac e a s tă oc a z i u n e , da că vo r lăs a c a id ei a să se localizez e numai la popoa rele, cari o man ifestă în gura mare, dacă Românii nu vor ajuta să generalizeze căderea constituţiunei din Decemb r e a s u p r a imp e r i u l u i în t r e g, - a t u n c i a lu p t a no a s t ră va deveni din ce în ce mai grea, căci în urmă nu va mai fi nimeni în opoz i ţiu ne afară de noi, pe când azi avem atâtea naţiuni, cari au interese com une nouă şi se luptă alături de noi. In momentul când toate naţiuni le dau cu piciorul stării de faţă a lucrurilor, numind - o nesuferită şi nesuportabilă, au şi Români i dr ep t u l şi da t o r i a a - i da cu pici orul, - căci pregetând şi rămaşi singuri pe câmpul de luptă, nimeni nu se va mai speria de opozi ţiunea noast ră singuratecă. Nepăsarea noast ră ne pierde. Să nu ne mirăm, dacă organele noas t re de publ ici ta te au deveni t în timp ul din urmă moi şi împăcăcioase; căci, cum zice mai sus campion ul presei boheme, cont rarii vor şti totdeauna să ameţe a scă capetele până şi a conducător i lor noşt ri cu promisiuni lucii, dar etern mincinoase. Cine ar crede cumcă Ungurii, chiar de- ar promite - o, vor găsi în ei at â t a simţ de dr e p t a t e , înc â t să r e d e e , d e exemp l u , au t o n omi a Tr a n s i l v a n i e i , pe ca r e au răpit - o fără consimţimân tul Românilor? - Şi apoi nici nu avem noi să cerem de la Unguri ceva, căci ei nu sunt competenţi să ne dea nimica. Când un făcător de rele comi te o infracţiune în avere publică ori privată, nu e făcătorul de rele instanţa compe te n tă, de la care ai a cere îndărăt cele răp ite, ci justiţia. Se poate chiar ca justiţia rău inf orma tă să fi legalizat apropr ia re a făcătorului d e r e l e; a s t a în să n u s c himbă nimi c a di n fi in ţ a d r e p t ului, căci cu toa t e as te a, a dou a zi, jus t i ţia bine informa tă va revoca o sent inţă ori o aproba r e ne d r e a p tă. Acea s tă ju s t i ţi e pâ nă a zi rău info rma tă e t ro n u l . Numa i t r a n s a c ţ i u n i l e di r e c t cu t ro n u l îi pot ţine a pe Români pe ter en ulabsolu t al drep t urilor lor, t rans a c ţiu ni de altă natură însă, care u ni te cu umi l i re să se subo r d o n e z e inte r e s e l o r unei al te naţiu ni , sun t per iculoa s e, criminale chiar. Ce dr e p t ma i mul t po t avea Ungu r i i în ace a s tă ţa ră, u n d e în n umăr su n t ma i ega l i cu noi , u n d e pr i n i s t o r i e s u n t cu mu l t ma i t â r z i u veni ţ i d e c â t n oi ? - Aceas tăinfluenţă binefăcătoa r e şi îndre p tăţi tă asu p r a t ron ul ui t reb ue să se exerci te z e însă laolal tă şi în acelaşi timpi cu celelal te naţiu ni nemul ţ umi t e . A aştept a să culegem fructele semăna te de alţii, e ned emn şi pe r icul o s . Căci să ne ad uc em ami n t e , cumcă nimeni în Aust r ia nu e obligat de a se face apărător ul nos t r u şi răscumpărăto r u l dr ep t u r i lo r noas t r e, afară de noi înşine. Azi foaia se întoa r ce şi fiecare îşi caută de intere s ele sale prop r i i. In princ ipi u au şi înc e p u t org a n e l e o p o z i ţ i u n i i a loc a l i z a reforma Aus t r iei, - as t f el încât noi necerc ân d de a o gene r a l i z a , ne vom t r e z i din no u cu ren umi t u l răsp u n s : "A plâ n g e pu t em, da r aaju t a nu", căci ei îşi vor fi ispi răvi t t r ebi l e şi ne vor lăsa pe noi în voia sor ţ i i şi a ne e n e r g i e i noa s t r e . Să ne grăbim da r de a ne decla r a sol id a r i cu naţiuni le nemul ţumi t e ale Aus t r iei; să păşim la o ac t ivi t a t e comu nă cu ele, căci mâ n i chi a r va f i pr e a tâ r z i u, mâni chia r se vor bucu r a numai aceia de f ruc t e l e răs t u r năr e i con s t i t u ţ i u n e i , ca r i vor fi aj u t a t a o răs t u r n a , - mâ n i n u va ma i vre a nim eni săpr ime a s că mân a de înf răţi r e a unui po p o r fără ene rgi e, sp r e a căpăt a în schimb o nouă pie decă în drum, pe Unguri. Ungurii chiar tind în tr'acolo ca să localizeze reforma Austriei; - să nu lăsăm timp popoarelor ca să vadă, cum că întru reconst rucţiunea Austriei inamiciţa Ungurilor se poate înconjura. Românii au nenoroci rea de a nu avea încredere în puterile lor proprii; noi nu ne- am convins încă cumcă: puterea şi mântuirea noastră în noi este! 1870) Să facem un congres. Articolul lui Eminescu e publicat în Federaţiunea (III) 1870, 17 / 5 Aprilie, care apărea la Pesta sub conduc erea lui Alexandru Roman, patriot însufleţit, profesor do limba română la Universitatea din Budapesta şi memb ru al Academiei române. Articolul e semnat de Emin escu sub pseudonimul său Varro. In această epocă se vorbea de căderea ministerului austro - ungar Giskra - Hasner şi se nădujduia în prăbuşir ea în acelaş timp a dualismului. Eminescu dorind auton omia Românilor şi a tuturor naţionalităţilor, caută să arate că sistemul dualist după care conducerea era în mâna Nemţilor şi Ungurilor, era o mons t ruozi ta te din punct de vedere etic. După Eminescu fiecare naţiune, e suverană, toat e naţiunile au drept ul de a se conduc e ele înşile. Pentru câştigarea autonomiei, Românii tre bue să fie activi. Câtă vreme Românii vor fi fără vlagă, drept u r i le lor vor fi încălcate. Astfel Ungur ii şi- au permis să împiedice activitatea comitetului ales în adun area dela Miercurea, deşi legea era de par teaRom ânilor. Românii au dreptul de - a petiţiona la suvera n şi a arăta nedr e p tăţile şi jigni rile ce li se aduc. Ei trebue să fie ireconciliabili în mate rie de drept ur i naţionale; să fie energici şi de caracte r , să ceară ţinerea unui cong r e s în ca re să ara t e că Arde a l ul e al lor şi că voes c să rămâ nă româ ni pe pămâ n t u l car e - i al lor mai mult decât al oricui. Nu e suficient ca Românii să fie solidari între ei, e nevoie să fie solidari şi cu celelalte naţionalităţi asuprite, şi atunci reprezentanţii aleşi de congres vor cere tronului satisfacerea voinţei naţiunei române. Să face un congres fos t retipări t de Scur tu în ed. Scrieri politice şi literare I fără să respect e titlul dat de Eminescu. Din această ediţie, sub titlul neexact Rolul Romanilor în regenerarea Austriei, a fost repro dus de ed. Op. complecte, Iaşi 1914. Statul acesta e o organizaţi e de paraziţi şi salariaţi, nu în slujba naţiunii, ci a partidul ui .

stimate domn, reinstaurarea Monarhiei si repunerea pe tron a Regelui in Romania, nu este o lovitura de stat, ci revenirea pe fagas normmal a lucrurilor in aceasta tara. Continuarea acestui sistem republican cu securisto-comunistii la Putere este o adevarata Lovitura de Stat !!!!!