Fara sa facem politica sau sa sugeram cuiva cu cine sa voteze, constatam ca noul Crin Antonescu nu mai are nicio legatura cu vechiul Crin Antonescu. Daca vechiul Crin Antonescu denunta public si lua pozitie impotriva abuzurilor comise de Binomul DNA-SRI in numele combaterii coruptiei ca amenintare la adresa securitatii nationale, noul Crin Antonescu vrea sa reinvie Binomul DNA-SRI si sa introduca din nou coruptia printre amenintarile la adresa securitatii nationale, astfel incat SRI sa lucreze din nou in cauzele de coruptie, la fel cum o faceau ofiterii SRI in celebrele echipe mixte alaturi de procurorii DNA ai Laurei Kovesi.

Candidat la presedintia Romaniei din partea aliantei PNL-PSD-UDMR, Crin Antonescu a facut un anunt dezamagitor intr-un clip electoral postat marti, 4 martie 2025. Astfel, la fel ca adeptii miscarii #rezist, ai USR si adulatorii catuselor, Antonescu isi exprima nemultumirea ca “mii de dosare s-au prescris sau s-au clasat”, facand practic o critica voalata la adresa deciziilor CCR si ICCJ din cazul prescriptiei si uitand ca aceste decizii nu au facut decat sa indrepte o anomalie din Codul penal, anomalie care dadea nastere la abuzuri si care facea ca un drept de care trebuie sa beneficieze orice persoana acuzata sa nu fie aplicat.

Antonescu vrea sa faca fix ce a facut Basescu

De asemenea, in acelasi clip electoral, Crin Antonescu promite ca odata ajuns presedinte va include din nou coruptia printre problemele de securitate nationala, urmand ca CSAT sa aiba atributii in combaterea coruptiei, ceea ce va reinvia Binomul DNA-SRI, in conditiile in care infractiunile de coruptie sunt de competenta DNA, iar SRI are competenta pe combaterea amenintarilor la adresa securitatii nationale. Adica Antonescu vrea sa faca fix cum a facut Traian Basescu, in 2005, dupa ce a fost ales presedinte, asa cum a remarcat jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob de la site-ul inpolitics.

Mai mult, Crin Antonescu este convins ca CCR si-a schimbat opinia in ceea ce priveste includerea coruptiei printre amenintarile la adresa securitatii nationale, cu alte cuvinte isi doreste o schimbare a practicii CCR, lucru pe care vechiul Crin il condamna in perioada cand CCR isi schimba practica doar ca sa fie pe plac regimului Basescu. Afirmatia lui Antonescu in ceea ce priveste schimbarea abordarii CCR  fata de coruptie ca amenintare la adresa securitatii nationale a fost facuta in contextul in care in care Curtea Constitutionala (e drept in compunerea sa sanatoasa, cu Daniel Morar si Mona Pivniceru printre judecatori) a stabilit, prin mai multe decizii, ca infractiunile de coruptie nu pot fi incluse in categoria amenintarilor la adresa securitatii nationale.

Redam afirmatiile lui Crin Antonescu:

“Coruptia nu e o problema de securitate nationala si CSAT nu poate avea atributii legate de coruptie, a decis Curtea Constitutionala in 2019. S-a spus ca s-a facut politie politica, s-a spus ca trebuie sa separam puterile in stat. De acord, ce nu s-a spus este ca mii de dosare s-au prescris sau s-au clasat in ultimii ani. Ce nu se spune este ca in Strategia Nationala de Securitate a Statului Unite ale Americii, coruptia este recunoscuta ca pericol major care submineaza institutiile democratice, erodeaza economia si contribuie la instabilitatea globala, afectand astfel securitatea nationala. Cu mine presedinte, CSAT-ul va avea atributii asupra coruptiei. Sunt sigur ca evenimentele ultimului an, atat din tara cat si din restul lumii, au schimbat opinia Curtii Constitutionale despre coruptie ca factor de amenintare a securitatii nationale. Poate cel mai mult. De aceea, de data asta, vom fi pregatiti sa prindem hotii, inainte sa ne fure speranta ca putem schimba ceva”.

CCR: “Savarsirea unor infractiuni determinate, precum cele de coruptie nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor romani”

Si acum iata ce explica, spre exemplu, CCR in Decizia nr. 91 din 28 februarie 2018 in ceea ce priveste catalogarea coruptiei ca amenintare la adresa securitatii nationale:

“Spre exemplu, savarsirea unor infractiuni, cum ar fi cele contra persoanei nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava dreptului fundamental la viata sau dreptului fundamental la integritate fizica si psihica al unei persoane. Totodata, savarsirea unor infractiuni determinate, precum cele de coruptie, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor romani. Aceasta deoarece, desi unele infractiuni sunt de natura sa aduca atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale fiind in interesul general sanctionarea acestor fapte, acestea nu au amploarea necesara calificarii lor ca amenintari la adresa securitatii nationale. Pe de alta parte, savarsirea de fapte indreptate impotriva unui grup, spre exemplu savarsirea infractiunilor de genocid sau infractiunilor contra umanitatii, se pot constitui in amenintari la adresa securitatii nationale” (click aici pentru a citi Decizia CCR).

Fostul judecator CCR Daniel Morar: “Coruptia ca amenintare la adresa securitatii nationale a fost catalogata prin diverse hotarari ale CSAT. Acele hotarari ale CSAT nu sunt legi, ele nu obliga judecatorii”

Totodata, fostul judecator CCR Daniel Morar (fost sef DNA) a explicat pe larg de ce coruptia nu poate fi amenintare la adresa securitatii nationale, intr-un interviu acordat in 2021 jurnalistei Sorina Matei, la Aleph News, si reluat pe site-ul inpolitics:

“Daca mergem la conotatia juridica, care este singura care conteaza in discursul juridic – coruptia nu este o amenintare la adresa securitatii nationale si am spus-o asta in cateva decizii. Coruptia in sensul penal inseamna infractiuni de coruptie. Infractiunile de coruptie si in Codul Penal sunt la alt Titlu decat infractiunile contra securitatii nationale. Acesta este criteriul formal. Dar infractiunile de coruptie nu pot fi prin ele insele, separat, fiecare dintre ele, amenintari la adresa securitatii nationale pentru ca nu au amploarea fenomenelor care sa dea o amenintare care sa puna in pericol stabilitatea statului (…).

Coruptia nu este mai grava decat omorul. Omorul este o infractiune contra vietii persoanei. Viata persoanei este o valoare absoluta. De ce nu este omorul atunci o amenintare la adresa securitatii nationale? Nu este, el aduce atingere clar unor valori recunoscute de Constitutie, de Carta, ca si infractiunile de coruptie: luare de mita, dare de mita, trafic de influenta. Deci din punct de vedere juridic, coruptia nu este amenintare la adresa securitatii nationale, am spus-o, din punct de vedere politic, a politicilor publice, poate sa fie orice. Poate s-o catalogheze statul cum vrea el. (…)

Nimeni nu poate sa arate un act normativ, pentru ca acesta nu exista, care sa catalogheze coruptia drept amenintare la adresa securitatii nationale. Coruptia ca amenintare la adresa securitatii nationale a fost catalogata prin diverse hotarari ale CSAT, dar acele hotarari ale CSAT nici eu nu le-am vazut, eu care am avut ani si ani de zile acces la informatii. Nu le-am cerut ca nici nu ma interesau, nu imi erau aplicabile. Acele hotarari ale CSAT nu sunt legi, ele nu obliga, ele il obliga doar pe cel caruia ii sunt adresate, dar nu obliga judecatorii. Un judecator nu poate sa aplice o hotarare a CSAT pentru ca nu o stie, ea este secreta si nu este lege”.