Devastatoare pentru DIICOT este hotararea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus eliberarea inculpatilor arestati preventiv in dosarul “Nordis”. Judecatorii ICCJ Mihail Udroiu si Luminita Cristiu-Ninu critica in termeni duri referatul procurorului DIICOT George-Cosmin Militaru (foto) prin care acesta a propus arestarea preventiva a avocatei Laura Vicol, fosta deputata PSD, a sotului acesteia Vladimir Ciorba si a altor inculpati.

Lumea Justitiei publica in editia de astazi incheierea judecatorilor ICCJ Mihail Udroiu si Luminita Cristiu-Ninu, care au decis eliberarea din arest a avocatei Laura Vicol, fara sa se dispuna nici macar controlul judiciar, a afaceristului Vladimir Ciorba, acesta fiind insa plasat sub control judiciar, precum si eliberarea altor trei inculpati care fusesera arestati de judecatoarea Irina-Raluca Manu de la Curtea de Apel Bucuresti, doi dintre ei primind control judiciar, iar celalalt nicio masura preventiva. Este o hotarare luata in complet de divergenta, judecatoarea ICCJ Elena Barbu facand opinie separata pentru plasarea Laurei Vicol si a altor doi inculpati in arest la domiciului, pentru mentinerea in arest preventiv a lui Vladimir Ciorba si pentru mentinerea controlului judiciar fata de ceilalti inculpati.

Astfel, judecatorii ICCJ Udoriu si Cristiu-Ninu precizeaza inca din start ca referatul de arestare privind inculpatii din dosarul Nordis contine trimiteri relativ sumare la probatoriul pe care se sprijina suspiciunea rezonabila a comiterii faptelor in considerarea carora s-a formulat propunerea de arestare preventiva. Cei doi judecatori dezvaluie ca referatul de arestare reia continutul ordonantelor de extindere a urmaririi penale si de punere in miscare a actiunii penale fata de inculpati, la care sunt adaugate si cateva pasaje din cuprinsul activitatilor de supraveghere tehnica.

In plus, temeiurile factuale propuse pentru luarea masurii arestarii preventive prezinta numeroase vicii, acestea afectand posibilitatea retinerii unei suspiciuni rezonabile cu privire la acuzatiile pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala.

De asemenea, acuzatia de constituire a unui grup infractional organizat este descrisa generic si echivoc, arata judecatorii Udroiu si Cristiu-Ninu.

Nu in ultimul rand, Inalta Curte atrage atentia ca investigatia in rem a durat peste 2 ani si 7 luni, aspect care releva fie o ineficienta probatorie in cauza, fie existenta unor dubii cu privire la caracterul ilicit al tranzactiilor financiare vizate in dosar, ori cu privire la tipicitatea faptelor investigate.

Practic, Inalta Curte a admis apararile facute de avocatul Razvan Alexandru Pavelescu, cel care, impreuna cu avocatul Daniel Caraman, i-a reprezentat pe sotii Laura si Vladimir Ciorba, dar si pe omul de afaceri Marian Ivan (click aici pentru a citi notele scrise ale apararii).

Iata fragmente din incheierea judecatorilor ICCJ Mihail Udoriu si Luminita Cristiu-Ninu privind eliberarea din arest a lotului Nordis (incheierea integrala este atasata la finalul articolului):

“Procedand la evaluarea holistica a cauzei Inalta Curte retine urmatoarele aspecte ce prezinta relevanta cu privire la solutionarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive formulate de parchet:

1. Referatul intocmit de procuror prin care a solicitat luarea masurii arestarii preventive contine trimiteri relativ sumare la probatoriul pe care se sprijina suspiciunea rezonabila a comiterii faptelor in considerarea carora s-a formulat propunerea de arestare preventiva, reluand, in esenta, continutul ordonantelor de extindere a urmaririi penale si de punere in miscare a actiunii penale fata de inculpati, la care sunt adaugate si cateva pasaje din cuprinsul activitatilor de supraveghere tehnica. In acelasi timp, acuzatia de constituire a unui grup infractional organizat este descrisa generic si echivoc;

2. Incheierea judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Curtii de Apel Bucuresti cuprinde 199 de pagini structurate astfel: primele 167 de pagini sunt redarea referatului intocmit de catre procuror, in vreme ce urmatoarele 30 de pagini contin in esenta sinteza referatului intocmit de parchet si referiri stereotipe la functiile masurilor preventive, ultimele pagini vizand masurile procesuale dispuse in cauza. In aceste conditii, contributia judecatorului se plaseaza la nivelul minimal al analizei propunerii de arestare preventiva pentru a satisface cerinta unei motivari concrete din care sa rezulte faptul ca a analizat cauza cu care a fost investit, fara a fi antamate la nivelul suspiciunii rezonabile principalele probleme de drept pe care le ridica cauza;

3. Desi chiar de la data inceperii urmarii penale, in data de 22.06.2022, parchetul a demarat o investigatie cu privire la faptul ca in perioada 2019 -2021 reprezentantii NORDIS MANAGEMENT SRL au constituit un grup infractional organizat in vederea transferarii a peste 30.000.000 lei din conturile societatii sus-mentionate in conturile bancare apartinand numitilor Postoaca Gheorghe Emanuel, lvan Maria si Matei Cristian Andrei (asociati si angajati ai societatii) cu diferite justificari, operatiuni urmate de retrageri repetate de la ATM sau de retransferarea sumelor in conturile unor persoane fizice, existand suspiciunea ca toate acestea au avut ca scop real insusirea sumelor respective de catre membrii gruparii, investigatia in rem a durat peste 2 ani si 7 luni, timp in care, astfel cum rezulta din cuprinsul ordonantelor de punere in miscare a actiunii penale, transferul de capital a continuat (pana in anul 2024), aceasta in conditiile in care parchetul monitoriza actele societatilor comerciale investigate. Acest aspect releva fie o ineficienta probatorie in cauza, fie existenta unor dubii cu privire la caracterul ilicit al acestor tranzactii, ori cu privire la tipicitatea faptelor investigate;

4. Raportul de constatare tehnico-stiintifica din data de 13.12.2024 a fost intocmit de specialistii din cadrul structurii specializate de parchet la peste doi ani de la data inceperii urmaririi penale. Or, pe calea acestui procedeu probatoriu se realizeaza determinarea („constatarea”, „fixarea”) unor fapte care fac obiectul probei si care sunt necesare pentru buna desfasurare a urmaririi penale in conditiile in care exista in mod real un risc actual de disparitie sau de schimbare a acestor situatii de fapt, fara a se urmari o evaluare complexa a acestora in scopul obtinerii unei explicatii stiintifice detaliate. Acesta este motivul pentru care constatarea de specialitate nu este contradictorie si nu se poate incuviinta in faza de judecata. Prin urmare, va constitui un caz de patologie a probei dispunerea nelegala si neloiala a acesteia, prin care sunt depasite limitele stipulate de legiuitor pentru efectuarea constatarii si este restrans dreptul la aparare al suspectului sau inculpatului in conditiile in care, prin natura, amploarea si complexitatea obiectivelor stabilite in ordonanta prin care se incuviinteaza procedeul probatoriu al constatarii de specialitate, procurorul urmareste, de fapt, efectuarea unei expertize mascate pentru a obtine evaluarea si explicarea stiintifica a unei situatii de fapt, fara asigurarea exigentei de contradictorialitate. In aceasta situatie, nelegalitatea decurgand din obiectul constatarii de specialitate si din complexitatea propozitiilor probatorii stabilite atesta o depasire a limitelor stipulate de art. 172 alin. (9) din Codul de procedura penala care atrage vatamarea dreptului la aparare al suspectului sau inculpatului ori de cate ori raportul de constatare este folosit pentru dispunerea unei masuri asiguratorii ori ca proba in acuzare. Desi nu intra in competenta functionala a judecatorului de drepturi si libertati sa se pronunte cu privire la excluderea probelor nelegal sau neloial administrate, acesta nu poate retine la determinarea suspiciunii rezonabile cu privire la comiterea unei infractiuni mijloace de proba asupra carora planeaza dubii semnificative relative la legalitatea si loialitatea cu care au fost dispuse si obtinute in cauza;

5. Temeiurile factuale propuse de procuror pentru luarea masurii arestarii preventive prezinta numeroase vicii de natura a afecta posibilitatea retinerii unei suspiciuni rezonabile cu privire la acuzatiile pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala, in configuratia descrisa de catre procuror, in raport de probele administrate pana la data formularii propunerii de luare a masurii arestarii preventive dupa cum urmeaza:

a. Relativ la acuzatia de constituire a unui grup infractional organizat parchetul nu a dovedit la standardul suspiciunii rezonabile ca pluralitatea de inculpati depaseste limitele unei pluralitati ocazionale, in conditiile in care s-a raportat la organigrama unei societati comerciale, a omis existenta unui grup fiscal permis de legislatia speciala, precum si natura raporturilor de familie existente intre inculpati;

b. In ceea ce priveste acuzatia de inselaciune procurorul s-a rezumat la audierea pana la momentul formularii propunerii de arestare preventiva a sub 20% dintre persoanele care au pretins ca sunt subiectii pasivi ai acestei infractiuni, nu a lamurit modalitatea in care faptele retinute pot fi distinse de actele de neexecutare culpabila a promisiunilor de vanzare cumparare si nu a identificat modalitatea de configurare a urmarii imediate a infractiunii. Este astfel relevat, pe de o parte, lipsa de preocupare a procurorului pentru identificarea celor mai eficiente mecanisme in scopul protejarii intereselor persoanelor care au sustinut ca au fost prejudiciate prin actele inculpatilor, iar, pe de alta parte, riscul crearii unei false impresii in mediul privat cu privire la ceea ce este licit sau ilicit in modalitate de desfasurare a afacerilor atunci cand sunt incheiate promisiuni bilaterale de vanzare in domeniul imobiliar, domeniu care ocupa un loc important in ansamblul economiei nationale;

c. In ceea ce priveste acuzatia de delapidare procurorul a realizat o prezentare globala si echivoca a unor tranzactii financiare fara a determina modalitatea in care acestea pot fi distinse de infractiunea de folosirea cu rea – credinta a creditului societatii prevazuta de art.272 alin.(1) lit. b) din Legea nr.31/1990, care prin raportare la limitele speciale de pedeapsa nu poate constitui temei de privare de libertate. In plus, procurorul a retinut in mod netemeinic ca facand obiect al acestei infractiuni transferuri bancare care in mod cert nu pot face obiectul delapidarii cum ar fi cele relative la plata salariilor, la intretinerea unor membri de familie ori la achizitia unor zboruri private sau autovehicule de lux, acestea din urma putand face cel mult obiectul unor cheltuieli nedeductibile. Procedand astfel, se creeaza riscul transformarii delapidarii in mediul privat intr-o infractiune aplicabila oricarui act desfasurat in legatura cu gestionarea unei afaceri;

d. In ceea ce priveste acuzatia de evaziune fiscala se remarca, pe de o parte, lipsa unei probatiuni adecvate pentru determinarea fictivitatii unei tranzactii in ipoteza in care plata a fost realizata prin transfer bancar, referatul parchetului invocand actele de control ale organelor fiscale, in conditiile in care constatarile acestora au valoare numai de act de sesizare a organelor judiciare, iar nu de mijloc de proba. Pe de alta parte, echivocitatea descrierii acuzatiei de stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat conduce la neintrunirea standardului suspiciunii rezonabile in cazul in care cota de TVA a fost stabilita la nivelul minim de 5% si recuperata in acelasi cuantum. Caracterul echivoc al acuzatiei in aceasta din urma privinta nu este apt sa justifice la nivelul suspiciunii rezonabile daca a existat sau nu o stabilire deliberata a unei alte cote de TVA in scopul obtinerii rambursarii unor sume mai mari si nici de ce o astfel de neconcordanta nu este specifica emiterii unei noi decizii de impunere de catre organele fiscale;

e. Retinerea suspiciunii rezonabile cu privire la comiterea spalarii de bani este semnificativ afectata atat de viciile descrise anterior relative la infractiunile predicat, cat si de caracterul general si repetitiv al descrierii faptei care a avut ca efect aplicarea indistincta a acesteia inclusiv pentru cheltuieli relative la plata salariilor, ori la intretinerea membrilor de familie etc. In plus preluarea prin copiere a actelor de spalare la fiecare inculpat in parte face ca acest temei de privare sa se releve ca o „noutate” prin consacrarea faptului ca toti inculpatii „spala” la fel sumele de bani incasate, in absenta unei particularizari a actelor retinute in acuzare;

f. In privinta actelor de complicitate parchetul nu a dovedit prin probe la standardul suspiciunii rezonabile existenta unor legaturi subiective intre participanti, acuzatia cantonandu-se la nivelul unei prezumtii judiciare”.

* Cititi integral incheierea judecatorilor ICCJ Mihail Udroiu si Luminita Cristiu-Ninu de eliberare a lotului Nordis