Profesia de mediator, contrar luptei inutile a unuia dintre membrii Consiliului de Mediere, Daniela Popoviciu, se poate exercita in cadrul formei de exercitare a profesiei de avocat. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ a respins cererea de suspendare a paratului Consiliu de Mediere pe motiv ca ca pe rolul CCR s-ar afla o exceptie de neconstitutionalitate, iar prin aceeasi incheiere de sedinta a dat castig de cauza avocatului Marian Enache, care are si calitatea de mediator. Prin decizia Curtii de Apel, instanta a obligat Consiliul de Mediere sa emita avizul pentru exercitarea de catre avocatul reclamant a profesiei de mediator in cadrul Societatii Civile de Avocati “Enache si Asociatii”. O solutie pe deplin legala ce ar trebui sa puna pe ganduri personajele care se afla in conducerea Consiliului de mediere si care detine la ora actuala monopolul decizional in domeniul medierii.

In Monitorul Oficial, Partea I nr. 603 din 26/08/2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 938/2011 – referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, prin care a fost respinsa, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, exceptie ridicata de Consiliul de Mediere in dosarul nr. 639/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal.

Cat priveste activitatile specifice profesiilor de avocat, notar public si consilier juridic, Curtea retine ca acestea raman supuse regulilor specifice reglementate pentru fiecare profesie in parte!

Cititi in continuare decizia Curtii Constitutionale nr. 938 din 7 iulie 2011

referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator

Publicat in Monitorul Oficial 603 din 26 august 2011 (M. Of. 603/2011)

Augustin Zegrean - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Mircea Stefan Minea - judecator
Ion Predescu - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Tudorel Toader - judecator
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, exceptie ridicata de Consiliul de mediere in Dosarul nr. 639/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal. La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neintemeiata.

C U R T E A

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 16 septembrie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 639/2/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de paratul Consiliul de mediere intr-o cauza de contencios administrativ avand ca obiect solutionarea unei cereri de anulare a unui act administrativ.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece creeaza privilegii pentru membrii corpurilor profesionale prevazute de acestea, prin crearea facilitatii de a desfasura activitatea de mediere in cadrul formelor de exercitare a profesiilor lor.

In acest sens, arata ca profesia de mediator este o profesie reglementata de Legea nr. 192/2006, care prevede norme speciale si care se completeaza cu dispozitiile Legii nr.200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, lege care reprezinta dreptul comun in materia profesiilor reglementate in Romania.

Profesia de mediator este o profesie liberala, in sensul dat de art.46 din Codul fiscal, fiind o profesie reglementata, exercitata in mod independent, delimitata juridic de activitatea de comerciant, precum si de cea de autor de opere de creatie intelectuala, iar, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr.192/2006 medierea este o activitate de interes public.

De asemenea, arata ca, in baza art. 17 din Legea nr. 192/2006, a fost infiintat Consiliul de mediere, organism autonom, cu personalitate juridica, de interes public, avand urmatoarele atributii principale, prevazute la art. 20 din aceeasi lege: de reprezentare a mediatorilor autorizati in scopul asigurarii calitatii serviciilor de mediere (competenta de reprezentare), de reglementare a formarii profesionale initiale, continue si a specializarii in profesie (competenta normativa), de stabilire a regulilor de exercitare a profesiei (competenta administrativa autonoma), de control al accesului in profesie si inscriere in tablou (competenta administrativa individuala), de asigurare a respectarii normelor profesionale de etica si probitate profesionala (competenta administrativ-jurisdictionala). Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, mediatorii isi pot desfasura activitatea in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau mai multi mediatori asociati, in cadrul unei societati civile profesionale sau in cadrul unei organizatii neguvernamentale, iar, in conformitate cu alin. (3) al aceluiasi articol, mediatorii pot lucra in baza unui contract de munca. Art. 36 din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotararea Consiliului de medierenr.5/2007, precizeaza ca mediatorul autorizat poate fi angajat cu contract de munca in interiorul profesiei, angajatorul sau putand fi doar una din formele de exercitare a profesiei de mediator, astfel cum sunt prevazute la art. 22 alin. (1) din Legea nr.192/2006. Prin urmare, profesia de mediator are propriile forme de exercitare.

Dispozitiile art. 75 din Legea nr. 192/2006 deroga de la dispozitiile art. 22 din aceeasi lege, precizand ca membrii corpurilor profesionale ale avocatilor, consilierilor juridici si notarilor publici pot desfasura activitatea de mediere in cadrul formelor de exercitare a profesiilor lor. In aplicarea acestor dispozitii, Consiliul de mediere ar trebui ca pentru cele 3 categorii profesionale sa avizeze desfasurarea profesiei de mediator in cadrul formelor de exercitare ale acelor profesii reglementate, dupa cum urmeaza: pentru avocati, in cadrul cabinetelor individuale, asociate sau societatilor civile profesionale de avocati (Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat), pentru consilieri juridici, in baza contractului de munca incheiat de acestia cu angajatorii proprii (art. 3 din Legea nr.514/2003 privind organizarea si exercitarea functiei de consilier juridic), pentru notari publici, in cadrul birourilor individuale/asociate ale acestora (art. 14 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995).

Mai considera autorul exceptiei de neconstitutionalitate ca dispozitiile de lege criticate contravin principiilor de organizare a profesiilor reglementate de legile speciale ale celor 3 profesii mentionate mai sus, avand drept consecinta crearea unui regim diferentiat si discriminatoriu intre mediatorii autorizati care sunt si membri ai corpurilor profesionale ale avocatilor, consilierilor juridici si notarilor publici, pe de o parte, si ceilalti mediatori, pe de alta parte, contravenind astfel dispozitiilor art. 16 din Constitutie.
Aceste forme de exercitare a celor 3 profesii sunt reglementate prin legi speciale (Legea nr.51/1995, Legea nr. 514/2003 si Legea nr. 36/1995), astfel incat numai organismele proprii corpului profesional pot interveni in stabilirea regulilor pentru exercitarea profesiei, iar aplicarea art. 75 din Legea nr. 192/2006 va lipsi Consiliul de mediere de puterea de a-si exercita prerogativele prevazute de lege in privinta mediatorilor. Drept consecinta directa, dispozitiile din Legea nr.192/2006 referitoare la regulile de exercitare a profesiei de mediator si la normele disciplinare vor fi in parte inaplicabile mediatorilor cu forme de exercitare constituite in baza art. 75 din aceasta lege, ceea ce ii pune in situatia de a fi mai presus de lege si, totodata, ii pune intr-o situatie privilegiata fata de mediatorii care isi exercita profesia in baza art. 22 din lege.

Astfel, in cazul avocatilor, existenta unei reglementari distincte privind organizarea si functionarea profesiei de avocat exclude aplicarea unui alt regim decat cel specific profesiei respective si cu atat mai putin a unui regim aplicabil altei profesii, cum este cea de mediator.

In raport cu prevederea expresa a art. 40 din Legea nr. 192/2006, potrivit careia Consiliul de mediere hotaraste cu privire la raspunderea disciplinara a mediatorului, corelat cu dispozitiile art. 38 lit. c), care prevad sanctiunea suspendarii, in situatia in care Consiliul dispune o astfel de masura, suspenda forma de exercitare a profesiei, iar mediatorul devine inactiv pe perioada cat opereaza aceasta sanctiune (maximum 6 luni). Mentiunea suspendarii se opereaza in Tabloul mediatorilor. Dar, potrivit legii, Consiliul de mediere nu poate dispune suspendarea formei de exercitare a cabinetului de avocat, care este o forma de exercitare specifica profesiei de avocat si asupra careia poate dispune doar baroul, potrivit Legii nr.51/1995.In consecinta, Consiliul de mediere este lipsit de una dintre competentele sale legale de natura administrativ-jurisdictionala si nu isi poate indeplini rolul in asigurarea respectarii de catre mediatori a legii si codului deontologic al mediatorului. Insusi scopul pentru care a fost creat Consiliul de mediere ca organism de interes public de a asigura calitatea serviciului de mediere nu poate fi indeplinit.
Arata ca, desi, potrivit art.16 alin. (2) din Constitutie, “Nimeni nu este mai presus de lege”, in cazul aplicarii art. 75 din Legea nr. 192/2006, avocatilor li se creeaza privilegiul de a nu raspunde disciplinar potrivit Legii nr.192/2006, iar Consiliul de mediere este pus in situatia de a fi in imposibilitatea de a-si indeplini rolul pentru care a fost infiintat, iar aceeasi situatie se aplica si in cazul notarilor publici sau al consilierilor juridici.

In final, considera ca intelesul art. 75 poate fi interpretat numai in sensul ca avocatii, consilierii juridici si notarii publici isi pot desfasura activitatea ca mediator autorizat la acelasi sediu unde isi desfasoara activitatea de avocat, consilier juridic si, respectiv, de notar public.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile de lege criticate nu instituie un tratament discriminatoriu in cariera profesionala a mediatorilor, ci stabilesc regulile de desfasurare a activitatii de mediator, reguli pe care legiuitorul are dreptul sa le instituie si care se aplica tuturor persoanelor aflate in situatia reglementata de ipoteza normei juridice, fara a institui privilegii sau discriminari pe criterii arbitrare.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale. Astfel, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 16 din Constitutie, constata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece reglementarea criticata nu instituie discriminari, privilegii sau o diferenta de regim juridic comparativ cu alte persoane din aceleasi categorii profesionale. Legiuitorul poate sa stabileasca reguli de organizare si desfasurare a activitatii mediatorilor, precum si conditiile in care se exercita profesia de mediator, cu respectarea principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor. Ca atare, dispozitia legala supusa controlului de constitutionalitate se aplica in mod egal tuturor celor vizati de ipoteza normei legale, fara nicio discriminare pe criterii arbitrare.

Textul de lege criticat reprezinta o dezvoltare a aplicarii medierii in relatie cu sistemul judiciar si, pentru ca medierea sa devina o reala alternativa de solutionare a disputelor, cu consecinte in degrevarea instantelor, este nevoie de promovarea mai insistenta, inclusiv prin masuri legale a acestei modalitati de rezolvare a disputelor si de asumarea si promovarea ei la nivelul mediului juridic (judecatori, procurori, avocati, consilieri juridici, executori judecatoresti, notari publici).
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 34 din Legea nr. 370 din 26 noiembrie 2009 pentru modificarea si completarea Legii nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009.
Textul de lege criticat are, in prezent, urmatorul continut:
- Art. 75: “Avocatii, notarii publici si consilierii juridici care dobandesc calitatea de mediator potrivit prevederilor prezentei legi pot desfasura activitatea de mediere in cadrul formelor de exercitare a profesiei lor la sediul unde isi exercita activitatea.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), potrivit caruia, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie si ale art. 16 alin. (1) si (2) privind principiul egalitatii cetatenilor in fata legii.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor de lege criticate, avocatii, notarii publici si consilierii juridici care dobandesc calitatea de mediator potrivit Legii nr. 192/2006 pot desfasura activitatea de mediere in cadrul formelor de exercitare a profesiei lor la sediul unde isi exercita activitatea, ceea ce, in opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, creeaza o discriminare de statut - in special sub aspectul raspunderii disciplinare - intre mediatorii care sunt si avocati, notari publici si consilieri juridici, pe de o parte, si mediatorii care nu au si alte asemenea profesii, pe de alta parte.
Referitor la pretinsa incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea in fata legii, prin discriminarea creata intre cele doua categorii de mediatori, Curtea constata ca aceasta sustinere este neintemeiata. Astfel, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in mod constant in jurisprudenta sa, principiul constitutional al egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.) In acelasi sens este si jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, in aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminarii din Conventia privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ca reprezinta o incalcare a acestor prevederi orice diferenta de tratament savarsita de stat intre indivizi aflati in situatii analoage, fara o justificare obiectiva si rezonabila (de exemplu, prin Hotararea din 13 iunie 1979, pronuntata in Cauza Marckx impotriva Belgiei, si prin Hotararea din 29 aprilie 2008, pronuntata in Cauza Burden impotriva Regatului Unit al Marii Britanii).
Or, Curtea constata ca dispozitiile de lege criticate nu creeaza nicio discriminare, sub aspectul statutului profesie de mediator, intre mediatorii care sunt si avocati, notari publici si consilieri juridici, pe de o parte, si mediatorii care nu au si alte asemenea profesii, pe de alta parte, ci lasa doar posibilitatea mediatorilor care sunt si avocati, notari publici si consilieri juridici de a-si desfasura activitatea de mediere in cadrul formelor de exercitare a profesiei lor la sediul unde isi exercita activitatea.

In conditiile in care, potrivit art. 13 din Legea nr.192/2006, exercitarea profesiei de mediator este compatibila cu orice alta activitate sau profesie, cu exceptia incompatibilitatilor prevazute prin legi speciale, dispozitiile de lege criticate ce dau posibilitatea mediatorilor care sunt si avocati, notari publici si consilieri juridici de a-si desfasura activitatea de mediere in cadrul formelor de exercitare a profesiei lor la sediul unde isi exercita activitatea sunt pe deplin justificate.
Potrivit art. 22 alin. (1) din lege, mediatorii isi pot desfasura activitatea in cadrul unei societati civile profesionale, al unui birou in care pot functiona unul sau mai multi mediatori asociati, cu personalul auxiliar corespunzator, sau in cadrul unei organizatii neguvernamentale, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Or, art. 75 din lege care face obiectul prezentei exceptii de neconstitutionalitate vine in completarea acestei reglementari de principiu, cu situatia speciala a mediatorilor autorizati care sunt si avocati, notari publici sau consilieri juridici, ceea ce nu conduce la o diferenta de statut juridic intre cele doua categorii de mediatori.

Curtea observa ca, in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia porneste de la premisa gresita potrivit careia dispozitiile din Legea nr. 192/2006 referitoare la regulile de exercitare a profesiei de mediator si la raspunderea disciplinara vor fi inaplicabile mediatorilor cu forme de exercitare constituite in baza dispozitiilor de lege criticate. Potrivit dispozitiilor Legii nr. 192/2006, nu exista nicio diferenta de tratament juridic intre cele doua categorii de mediatori, in ceea ce priveste statutul lor, atat sub aspectul suspendarii si incetarii calitatii de mediator, cat si sub aspectul dobandirii calitatii de mediator, al drepturilor si obligatiilor si al raspunderii.
De asemenea, Curtea constata ca dispozitiile de lege criticate nu ingradesc exercitarea deplina a competentelor Consiliului de mediere in ceea ce priveste activitatea de mediere desfasurata de mediatorii care sunt si avocati, notari publici si consilieri juridici, asa cum sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece, potrivit art. 16 din Legea nr. 192/2006, in toate cazurile, suspendarea, precum si incetarea calitatii de mediator se dispun sau, dupa caz, se constata de catre Consiliul de mediere, iar in caz de incetare a calitatii de mediator, numele acestuia se radiaza din tabloul mediatorilor.

Cat priveste activitatile specifice profesiilor de avocat, notar public si consilier juridic, Curtea retine ca acestea raman supuse regulilor specifice reglementate pentru fiecare profesie in parte. Prin urmare, orice mediator raspunde, in ceea ce priveste activitatea de mediere, in fata Consiliului de mediere, iar avocatii, notarii si consilierii juridici raspund, in ceea ce priveste activitatile specifice fiecarei profesii - in mod corespunzator in baza legilor care reglementeaza aceste 3 profesii, si anume Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, si Legea nr.514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003.
In final, cu privire la invocarea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, Curtea constata ca si aceasta sustinere este neintemeiata, deoarece dispozitiile de lege criticate nu contravin principiului potrivit caruia, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit. d) si al art.147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, exceptie ridicata de Consiliul de mediere in Dosarul nr. 639/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.