Apar noi detalii explozive in cazul amenintarilor despre care fosta sefa DIICOT Alina Bica a dezvaluit, atat la Inalta Curte cat si la DNA, ca le-ar fi primit de la seful operativ al SRI, generalul Florian Coldea (foto). Dupa cum bine se stie, este vorba despre declaratia in care Alina Bica a relatat cum Florian Coldea ar fi chemat-o la o cafea, ocazie cu care i-ar fi explicat ca a fost un pic cam zeloasa cu Ovidiu Tender, ca lucrurile sunt “cam subtiri” si ca afaceristul nu este atat de vinovat. Cu aceeasi ocazie, a sustinut Bica, Florian Coldea ar fi avertizat-o ca nu o sa “sfarseasca bine”, intrucat nu intelege ca este vorba despre “siguranta nationala”.

Iata declaratia Alinei Bica data la ICCJ, in 30 ianuarie 2015:

„La putin timp dupa aceasta redistribuire am fost contactata de Coldea Florian, prim adj. SRI, care m-a invitat la o cafea. Cu acea ocazie acesta m-a intrebat care e stadiul dosarului Tender si care e parerea mea cu privire la situatia juridica din cauza. I-am explicat starea de fapt si in opinia mea o solutie de achitare este exclusa, iar Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt 'cam subtiri' in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu ca procuror de caz am fost un pic cam zeloasa cand am dispus trimiterea sa in judecata. Deoarece a tot insistat sa ma convinga ca Tender nu este atat de vinovat precum pare, la un moment dat, mi-a prezentat o informare strict secreta in legatura cu care pot arata ca: dl Tender prin natura relatiilor din Africa prezinta interes pentru siguranta nationala si una dintre firmele sale deruleaza niste contracte. L-am rugat pe Coldea sa-mi permita sa ma documentez mai bine, am avut o discutie cu Curelaru in legatura cu aceasta cauza, am intrebat-o care e opinia sa, care este practica instantelor, iar la cca 3 saptamani m-am intors la discurtia cu Coldea fiind cu 'temele facute'. I-am spus acestuia ca este exclusa o solutie de achitare. In acel moment, Coldea vadit deranjat de pozitia mea, mi-a replicat ca 'nu o sa sfarsesc bine, deoarece nu inteleg ca este vorba de siguranta nationala'. Stiind ce a patit Angela Ciurea (n.r. - Angela Ciurea a povestit cum a fost certata de Kovesi pentru masuri dispuse in dosarul ALRO si despre cum i s-a cerut sa plece din DIICOT, de fata fiind si generalul Coldea, episod confirmat de procuroarea PICCJ Angela Nicolae) si Ciprian Nastasiu (care mi-a fost chiar coleg de birou), m-am gandit sa aplic o stratagema ca sa 'nu o sfarsesc rau', respectiv l-am intrebat daca exista vreo incompatibilitate intre modalitatea de executare a pedepsei si siguranta nationala, moment in care mi-a spus ca nu, atata timp cat Tender se afla in libertate nu este nicio problema si mi-a cerut sa-l informez cu ce se intampla la fiecare termen de judecata – ceea ce am si facut. Vreau sa subliniez – Ovidiu Tender nu putea obtine suspendarea conditionara a executarii pedepsei, deoarece atat Codul vechi si nou, din perspectiva infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, in caz de condamnare, nu i-ar fi permis judecatorului aplicarea acestei modalitati de executare”.

Marian Iancu: “Generalul S.R.I., Florian Coldea, deconspirat de fosta sefa D.I.I.C.O.T., Alina Bica, ca facand trimitere la 'interesul de siguranta nationala' a actionat in favoarea unui inculpat, a folosit toate parghiile retelelor S.R.I. montate in Curtea de Apel Bucuresti pentru a se dovedi contrariul”

O confirmare pentru fosta sefa DIICOT vine din partea omului de afaceri Marian Iancu, aflat in penitenciar, dupa ce a fost condamnat in dosarul “Rafo 1” la 14 ani de inchisoare si in dosarul “Rafo 2” la 13 ani de inchisoare. Iar marturia lui Marian Iancu capata greutate in conditiile in care dosarele in care acesta a fost condamnat au fost instrumentate chiar de Alina Bica. Cu alte cuvine, Iancu face o dezvaluire care vine sa confirme afirmatiile procuroarei care i-a facut dosarele in care a primit ani grei de inchisoare.

Intr-un comunicat de presa remis Lumeajustitiei.ro, Marian Iancu ii adreseaza o rugaminte publica lui Ovidiu Tender, in sensul ca acesta sa spuna adevarul la ICCJ, cu ocazia declaratiei de martor pe care o va da in dosarul Alinei Bica. Mai exact, omul de afaceri ii transmite lui Ovidiu Tender sa spuna ceea ce i-a relatat, in 2014, din proprie initiativa. Iancu se refera la o discutie pe care ar fi avut-o in biroul sau cu Tender, discutie care ar confirma dezvaluirile Alinei Bica despre presiunile pe care le-ar fi exercitat asupra ei generalul SRI Florian Coldea.

Prezentam fragmentul din comunicatul lui Marian Iancu referitor la generalul SRI Florian Coldea si discutia pe care ar fi avut-o cu Ovidiu Tender:

„Cu privire la dosarul RAFO–CAROM, mai precis la declaratia pe care domnul Ovidiu Tender, in calitate de martor, o va da in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la solicitarea fostei sefe D.I.I.C.O.T., Alina Bica, cu referire la traficul de influenta, si amenintarile reclamate ca fiind exercitate asupra ei de catre generalul S.R.I., Florian Coldea, IL ROG PUBLIC SA SPUNA ADEVARUL, asa cum in cursul anului 2014, IN BIROUL MEU, din proprie initiativa, mi l-a adus la cunostinta. Confirm ca la acea data, faptele descrise de Ovidiu Tender sustin actuala declaratie a doamnei Alina Bica; ca ulterior a apelat la generozitatea domnului Ovidiu Tender, nu am date, dar pozitia procurorului de sedinta o confirma.

Personal, am date si probe care sustin ca in acest act de coruptie, initial a fost atrasa si judecatoarea fondului.

Cu siguranta asupra ei nu puteau sa exercite presiuni decat cei care opereaza in 'campul tactic al justitiei'. Ramane ca o viitoare cercetare penala sa confirme sau nu!

Exista certitudinea ca in interesul domnului Ovidiu Tender, D.I.I.C.O.T. a actionat doar pana la nivelul procurorului de sedinta. Pe cale de consecinta ramane de raspuns la intrebarea: de ce au fost ascunse probe inaintea arestarii fostei sefe D.I.I.C.O.T., Alina Bica, si ulterior uitate de judecatoare in confuzia creata in perioada necesara deliberarii, cand procurorul de caz, modifica prin concluzii scrise, pozitia din sedinta de fond, ca si consecinta a actiunii D.N.A. impotriva sefei sale?! Mentin in continuare pozitia publica exprimata cu ocazia precedentelor comunicate de presa.

Generalul S.R.I., Florian Coldea, deconspirat de fosta sefa D.I.I.C.O.T., Alina Bica, ca facand trimitere la 'interesul de siguranta nationala' a actionat in favoarea unui inculpat, a folosit toate parghiile retelelor S.R.I. montate in Curtea de Apel Bucuresti pentru a se dovedi contrariul. Astfel, a apelat la un sistem de tragere 'aleator' controlat de sefa Curtii de Apel Bucuresti, pentru ca in final, tintarul sa se aseze in mod 'miraculos' in dreptul 'acreditatilor' Camelia Bogdan si ulterior Mihalcea Mihai Alexandru. Acesta in mai putin de 48 de ore, incalcand toate normele interne si europene cu privire la un proces echitabil judecat de o instanta echidistanta, a pronuntat o decizie abuziva.

Ramane Ovidiu Tender singurul pion pe tabla de sah, care fiind de sacrificiu, se poate transforma in regina si astfel sa rastoarne un deznodamant cu final asteptat.

Dar cine credeti ca judeca in data de 21 ianuarie 2016, Contestatia in Anulare depusa de Ovidiu Tender impotriva Deciziei nr. 862/A?

Completul 'Rarinca'?!?! (n.r. - judecatorii care au intrat in dosarul privind contestatia in anulare a lui Ovidiu Tender sunt Dorel Matei, cel care impreuna cu Anamaria Tranca au transformat achitarea definitiva a Marianei Rarinca in condamnare cu suspendare, si Ion Bogdan Corneliu Tudoran, cel care impreuna cu Dorel Matei a admis cererea DNA de preschimbare a termenului de judecata in cazul contestatiei in anulare formulata de DNA impotriva deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca)”.

Marian Iancu: “Am in vedere patru plangeri penale cu privire la infractiuni comise de numitii judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti, Camelia Bogdan si Mihalcea Mihai Alexandru... Aceste sanctiuni penale au fost dispuse prin abuz si ticluire”

In acelasi comunicat, Marian Iancu atrage atentia asupra unei alte probleme. Si anume, o posibila musamalizare a plangerilor pe care le-a facut impotriva judecatorilor Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea de la Curtea de Apel Bucuresti, deveniti celebri dupa executia din dosarul “Telepatia”, dar si impotriva procurorului DIICOT Mirel Radescu. Dupa cum se stie, Marian Iancu a fost condamnat in dosarul “Rafo 1” de Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea, iar in “Rafo 2” de un complet condus de acelasi Alexandru Mihai Mihalcea, din care a mai facut parte Georgiana Tudor, in conditiile in care ambele cazuri au la baza un rechizitoriu comun si inculpati comuni.

Astfel, Marian Iancu arata ca a formulat plangeri impotriva judecatorilor Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea, insa acestea au fost clasate, fara a fi audiat, fara sa i se ceara detalii suplimentare si fara sa fie audiati martorii pe care i-a solicitat. Practic, spune Marian Iancu, procurorii au clasat plangerile fara sa efectueze vreun act de cercetare.

Omul de afaceri precizeaza ca a formulat plangere impotriva solutiei de clasare, dar se arata sceptic in legatura cu faptul ca ea ar putea fi admisa, avand in vedere modul in care s-au derulat termenele pana acum. Iancu arata, totodata, ca plangerea impotriva solutiei de clasare a ajuns la judecatoarea Adriana Bajan, colega de instanta cu Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea.

Afaceristul acuza ca s-a creat un mecanism prin care se limiteaza accesul la justitie a unei parti vatamate si se ocoleste intentia legiuitorului de atragere a raspunderii magistratului vinovat, mentionand ca a formulat memorii catre Ministerul Justitiei, Consiliul Suprem al Magistraturii si catre Departamentul de Justitie al Uniunii Europene, in atentia comisarului Vera Jourova, dar si plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului cu privire la impiedicarea unei parti vatamate de a avea acces la justitie.

Iata fragmenul din comunicatul lui Marian Iancu privind plangerile formulate impotriva judecatorilor Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea:

„Cu privire la faptul ca procurorii sesizati in conditiile legii de savarsirea de catre magistrati judecatori, a unor infractiuni la infaptuirea justitiei si abuz in serviciu, prevazute si sanctionate de normele penale in vigoare, complet probate, refuza urmarirea penala a acestora, consolidand interdependenta sistemului represiv, aflat in serviciul statului, dar care actioneaza in interesul privat al celor care detin puterea; (...)

Referitor la primul punct, este posibil ca un judecator din cadrul unei Curti de Apel, care este reclamat pentru fapte de natura penala Parchetului competent sa analizeze aceste fapte, sa beneficieze de o asa zisa imunitate colegiala. Parchetul, pentru a evita o solutie de punere in miscare a actiunii penale, decide sa claseze sesizarea, fara a parcurge nicio etapa obligatorie a urmaririi penale, nici macar formala, stiind ca solutia va ramane neschimbata, intrucat judecatorul de camera preliminara investit sa analizeze o plangere impotriva solutiei de clasare a sesizarii, va fi coleg cu magistratul reclamat. O astfel de situatie, nu va putea fi reglementata prin mijloacele uzuale, gen recuzare sau stramutare, intrucat aceste proceduri nu sunt eficiente.

Nu in ultimul rand, situatia judecatorului chemat sa analizeze plangerea impotriva unei solutii date de organele judiciare, este extrem de angajanta intrucat prin art. 34 din Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 886 din 5 decembrie 2014, se stabileste ca 'pe langa aceste trei modalitati de formulare a unei acuzatii penale, Curtea identifica si o alta posibilitate ce izvoraste din procedura referitoare la solutionarea plangerilor formulate impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata. Cu toate ca procedura ce constituie obiectul analizei sale nu vizeaza ab initio existenta unei acuzatii in materie penala, deoarece ea a fost inlaturata de solutiile pronuntate de procuror, cata vreme, potrivit dispozitiilor art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara, prin incheiere, poate desfiinta solutia atacata si dispune inceperea judecatii, atunci incheierea pronuntata are valentele unui rechizitoriu, deci a unei acuzatii in materie penala. Asa fiind, desi dispozitiile in cauza normeaza in domeniul unor proceduri penale care nu tin de rezolvarea pe fond a cauzei, dreptul la un proces echitabil trebuie impus, intrucat exista posibilitatea ca rezultatul procedurii referitoare la admisibilitatea plangerii sa fie decisiv pentru stabilirea unei acuzatii in materie penala'.

Prin prisma acestei decizii, judecatorul de camera preliminara, coleg al judecatorului reclamat, solidar cu acesta, in niciun caz nu va desfiinta solutia atacata si nu va dispune inceperea urmaririi penale. In continuare, voi prezenta o situatie concreta, care va confirma concluziile anterioare.

Am formulat o plangerea penala impotriva judecatorilor Camelia Bogdan si Mihalcea Mihai Alexandru din cadrul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II a Penala, impotriva procurorului D.I.I.C.O.T. Radescu Mirel si a expertelor Florescu Rodica si Frusina Ioana, la data de 03.04.2015, nominalizand si martorii care pot fi utili cauzei. Plangerea a facut obiectul dosarului penal nr. 187/P/2015, si a fost instrumentat de catre Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

La data de 15.05.2015, am depus prin intermediul aparatorului meu ales un set de documente (probe) pentru sustinerea plangerii formulate. Cu acea ocazie, am solicitat audierea mea, ulterior analizarii materialului probator. La data de 1.07.2015, primesc Ordonanta de clasare din data de 23 iunie 2015 a infractiunilor, reclamate de subsemnatul, ca fiind savarsite de catre procurorul Mirel Radescu. Prin aceeasi ordonanta s-a dispus si declinarea de competenta, in vederea analizarii faptelor reclamate de catre subsemnatul, ca fiind savarsite de catre judecatorii Camelia Bogdan si Mihalcea Mihai Alexandru, in favoarea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. La data de 15.07.2015, am depus la Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, plangere impotriva ordonantei de clasare. La data de 31.07.2015, am primit de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, ordonanta de clasare a urmaririi penale, emisa la data de 20.07.2015 in ds. 910/P/2015, cu privire la faptele savarsite de numitii Camelia Bogdan si Mihalcea Mihai Alexandru. Mentionez, ca in intervalul de timp scurs intre prima ordonanta de clasare, emisa de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a doua ordonanta de clasare emisa de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti (23 iunie 2015 si 20 iulie 2015, adica in doar 27 zile), nu am fost audiat, si nici nu mi s-au cerut detalii suplimentare cu privire la plangerea formulata, si nu au fost audiati martorii solicitati direct prin plangerea penala initiala. Efectiv nu s-a realizat nicio cercetare, nu s-a efectuat niciun act. Formulez plangere impotriva solutiei de clasare la urmarire penala la data de 25.08.2015, prin care am criticat solutia data, si am adresat-o Procurorului General de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. La data de 18.09.2015, mi-a fost comunicata Ordonanta din 16.09.2015 cu nr. 829/II/2/2015, prin care a fost mentinuta solutia de clasare.

Am formulat plangere, impotriva solutiei de clasare confirmata de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, plangere ce face obiectul dosarului 6093/2/2015 aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II a Penala. Dosarul nr. 6093/2/2015 este in stare de judecata la acest moment. Revin si fac precizarea ca, judecatorii impotriva carora am formulat plangerea penala, activeaza in cadrul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II a Penala (n.r. - intre timp judecatoarea Camelia Bogdan a fost mutata la Sectia de contencios). Din derularea termenelor de pana acum, am convingerea, ca solutia pe care doamna magistrate Adriana Bajan (colega de Curte si de Sectie cu judecatorii incriminati) o va pronunta in cauza 6093/2/2015 aflata pe rolul Curtii de Apel Sectia a II a Penala, va fi aceea de mentinere a solutiei procurorilor din cadrul Curtii de Apel Bucuresti. In lipsa celor doi judecatori incriminati, acestia au un adevarat aparator in doamna magistrat Adriana Bajan. Formalismul si cenzura actiunilor in acuzare sunt la ordinea zilei, obligandu-ne sa constatam ca nici macar aparenta de impartialitate nu se probeaza.

In concluzie

Chiar daca, in noul cod penal sunt reglementate infractiunile contra infaptuirii justitiei, si infractiunile de serviciu, ceea ce acorda temei de drept plangerilor sustinute cu indicii si probe, aspecte care in coroborare cu obligatiile procesuale stabilite de codul de procedura penala, obliga magistratul procuror sa puna in miscare actiunea penala in rem sau in personam, in practica se reliefeaza din ce in ce mai mult optiunea procurorului de a clasa imediat o plangere penala, ce vizeaza un magistrat judecator, fara a efectua niciun act de procedura, nefiind impiedicat de niciun mecanism legal, care sa-i limiteze o astfel de solutie. Printr-o astfel de procedura, procurorul isi transfera competenta sa, in baza legislatiei defectuoase, in sarcina instantei de judecata sa analizeze eventualele fapte reclamate, care de cele mai multe ori, este formata din colegii magistratului judecator reclamat. Prin acest mod, magistratul procuror, decide ca instanta competenta sa analizeze plangerea impotriva rezolutiei de clasare a plangerii penale formulate de catre petent, iar in functie de solutia pe care instanta de judecata o va pronunta, fie va solutiona plangerea penala in mod real cu raportare la norme, fie va mentine ceea ce a decis, neavand nicio sanctiune in acest sens.

Astfel s-a creat un mecanism prin care se limiteaza accesul la justitie a unei parti vatamate si se ocoleste intentia legiuitorului de atragere a raspunderii magistratului vinovat, toate acestea incalcand principiul constitutional potrivit caruia NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE. In mod mascat magistratul procuror transfera atributiile sale in favoarea judecatorilor, pentru ca acesta sa stabileasca limitele anchetei sau sa o stopeze. in mod logic apare si efectul invers, in sensul in care se creeaza o relatie neprincipiala intre judecator si procuror, relatie care le permite in mod reciproc sa se protejeze.

Pentru motivele mai sus aratate, am hotarat sa formulez memorii catre Ministerul Justitiei, catre Consiliul Suprem al Magistraturii si catre Departamentul de Justitie al Uniunii Europene, in atentia comisarului Vera Jourova, cat si plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului cu privire la impiedicarea unei parti vatamate de a avea acces la justitie, asa cum o impun normele legale in vigoare, din care sa rezulte o solutie definitiva echitabila si impartiala. Mai mult, pentru ca nu am fost nici macar audiat, am privilegiul ca faptele penale, altele decat cele reclamate in plangerea initiala, sa faca obiectul unor sesizari individuale, cu probatoriu separat pentru fiecare din ele, astfel, sa oblig Parchetul competent sa aplice legea, sau sa ne confirme prin acelasi 'modus operandi' ca nu suntem egali in fata legii.

Am in vedere patru plangeri penale cu privire la infractiuni comise de numitii judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti, Camelia Bogdan si Mihalcea Mihai Alexandru, cu referire la Decizia nr. 1207/A dispusa in dosarul nr. 36794/3/2005, cap. II si III din dispozitiv.

Aceste sanctiuni penale au fost dispuse prin abuz si ticluire direct in decizia mai sus amintita, nu au facut obiectul urmaririi penale, a rechizitoriului, a sentintei fondului, sau a apelurilor partilor si a dezbaterilor din calea de control judiciar.

Fac mentiunea ca faptele deduse judecatii se regasesc in art. 1 al deciziei mai sus amintita (nr. 1207/A), facand obiectul plangerii penale initiale, aflata in stare de judecata, in dosarul nr. 6093/2/2015, la care am facut referire mai sus”.

*Cititi aici comunicatul omului de afaceri Marian Iancu

*Cititi aici memoriul trrimis catre comisarul european pentru Justitie, Vera Jourova

*Cititi aici declaratia Alinei Bica data la ICCJ