Unul dintre cele mai nastrusnice proiecte de candidat la Consiliul Superior al Magistraturii din acest tur de alegeri este cel al judecatorului Mihai Viorel Tudoran, de la Curtea de Apel Ploiesti. Judecatorul care opina, recent, intr-un articol, ca este nedrept ca magistratii sa aiba interdictie legala de a detine sau a administra societati comerciale si propunea eliminarea acestei interdictii, a surprins din nou, prin ideile insirate in proiectul sau. Din cele 50 de pagini ale proiectului, peste 25 sunt numai critici aduse vechiului si actualului CSM, iar “lista” cu obiectivele la care s-ar angaja, daca ar ajunge in Consiliu, cuprinde opt idei, pe ultimele doua pagini ale proiectului. Una dintre propunerile judecatorului este ca CSM sa intervina si sa solicite Inspectiei Judiciare ca aceasta sa urgenteze verificarile pentru a determina daca se impune sau nu apararea reputatiei si independentei unui magistrat, uitand insa ca Inspectia Judiciara este, cel putin legal, independenta. Mai mult, judecatorul a criticat sanctiunile disciplinare date de Sectiile CSM, sustinand ca acestea au fost excesiv de dure. Cu privire la motivul pentru care a ales sa candideze, Tudoran l-a expus pe larg intr-un mod mai degraba filosofic: “Marturisesc ca ideea de a candida pentru un loc in CSM a venit in mod nepremeditat, ca sa spun asa, dintr-o incredere deplina asupra a ceea ce sunt si ceea ce pot. Exista o zicala care spune ca ’omul nu este ceea ce crede el ca este, ci ceea ce cred altii despre el ca este’, sensul nici macar ascuns al frazei fiind acela ca fiinta umana este egala cu exteriorizarea faptelor sale, deoarece acelea sunt, practic, singurele care conteaza, cel putin pentru semenii sai”.

Tudoran: “Am hotarat sa imi depun candidatura ca o datorie fata de propria mea cariera profesionala si din dorinta expresa si directa de a face numai bine oamenilor in randul carora ma situez si eu”

Magistratul Tudoran, care a adoptat stilul de campanie al altor colegi, in sensul ca intra in birourile judecatorilor, le intinde mana, se prezinta si le lasa pe birou un fluturas electoral, fara sa participe la vreo dezbatere, a explicat de la inceputul proiectului ca se va “feri de un limbaj academic, sofisticat, dar atat de gol de continut atunci cand n-ai nimic de fapt a spune”. Referitor la motivele care il “mana in lupta”, judecatorul Tudoran a relatat urmatoarele: “Am hotarat sa imi depun candidatura ca o datorie fata de propria mea cariera profesionala si din dorinta expresa si directa de a face numai bine oamenilor in randul carora ma situez si eu”.

Despre fostii si actualii membri ai CSM, judecatorul Tudoran nu a avut cuvinte de lauda, ba mai mult, i-a acuzat ca si-au sacrificat profesia si colegii pentru a le servi unor interese personale: “Se poate constata cu relativa usurinta, imprejurarea ca mare parte din situatiile relevate se datoreaza pur si simplu dorintei membrilor CSM de a se intampla, ori in cel mai bun caz macar unei pasivitati in a face ceva pentru ca lucrul care nu ar fi trebuit sa se intample, sa nu fie infaptuit(…) Cu alte cuvinte, ceea ce deranjeaza cel mai tare nu sunt atat greselile sa le spunem deliberat provocate, dar mai ales persistenta si chiar acutizarea acestora in pofida luarilor de pozitii repetate ale votantilor acestui ‘mini parlament’ al magistratilor”. O alta critica adusa Consiliului de catre judecatorul Tudoran este cea legata de “scandalurile” in care institutia a fost implicata. “Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii s-a aflat in prea multe randuri sub semnul scandalurilor, incalcarii intentionate a unor reguli sau al folosirii abuzive a competentelor institutionale in scopul realizarii unor interese personale”.

Dupa mai bine de jumatate de proiect in care a criticat fostul si actualul CSM, judecatorul a spus totusi, cam ce ar trebui sa se faca in acest Consiliu pentru ca magistratii sa aiba o munca mai usoara. Primele doua programe sustinute de Tudoran? Jurindex si ECRIS, despre care judecatorul a apreciat ca sunt nu numai necesare, dar si benefice pentru sistem, uitand insa sa mentioneze nenumaratele probleme si ineficiente ale acestora, relevate in timp de sistemul judiciar. O alta idee sustinuta de Tudoran a fost reducerea timpului de prescriptie pentru abaterile disciplinare de la un an la 6 luni, pentru ca magistratul sa nu fie stresat. De asemenea, a promis ca va face toate demersurile pentru ca Inspectia sa faca verificari mai repede pentru solutionarea cererilor de aparare a independentei si reputatiei magistratilor, criticand totodata si pedepsele dure date de Sectiile CSM-ului in materie disciplinara. Judecatorul a sustinut ideea trecerii bugetului instantelor de la MJ la Inalta Curte, dar in trecere spre alte subiecte mai arzatoare, cum ar fi de exemplu, simplificarea procedurii de revocare a unui membru CSM, tratata pe larg in proiectul de candidat.

Principalul obiectiv al lui Tudoran, ca membru CSM, este sa transmita corect in afara informatiile despre sistem

“Principalul obiectiv pe care il voi avea in vedere va fi acela ca informatiile furnizate diferitelor institutii europene (…) sa fie corect percepute, intelese si prelucrate, astfel incat cel putin din perspectiva CSM, efortul de imbunatatire a activitatii sale sa fie interpretata la adevarata sa valoare, cu excluderea oricaror culpe imaginare si prin abordarea unei imagini profesioniste si demne a intregului corp al magistratilor romani”. Un alt obiectiv prezentat de Tudoran ar fi imbunatatirea relatiilor CSM cu Ministerul Justitiei, “indiferent de persoana care se afla la conducerea acestei institutii. Nici relatiile cu publicul nu trebuie neglijate, impunandu-se cresterea profesionalismului personalului din cadrul Biroului de Relatii cu publicul”. In final, vorbind despre cat de realizabile si mai ales in ce perioada ar fi realizabile obiectivele pe care si le-a propus, Tudoran a conchis: “ele (n.n. - obiectivele) au fost trecute prin filtrul propriei mele personalitati si reprezinta esenta a ceea ce trebuie facut in asa fel incat fiecare judecator si procuror din Romania sa se simta cu adevarat respectat si protejat de aceasta institutie fundamentala a statului de drept si fata de care sa fie mandru ii reprezinta interesele cu buna credinta si impartialitate”.