Citesc si aud ca partidul AUR ar fi extremist, nu prea am inteles care ar fi faptele concrete care se imputa membrilor sai in acest sens.

Dar aud pe D-l George Simion, copresedinte AUR daca am retinut bine, ca ar milita pentru suspendarea presedintelui reales, daca acesta va mai comite nu stiu ce fapte.

Eu, GM, am scris de mult, inca din primele luni ale mandatului iohannist, urmatorul articol:

„Primele Iohannis

1. Nu stiu daca se uscase cerneala pe juramint sau nici nu-l depusese inca, atunci cind a dat indicatii clare Parlamentului despre proiectul de lege privind amnistia: sa fie scos de la naftalina, pus pe rol, si respins. A diktat unui organism democratic, independent, deliberativ, care este facut sa ia hotariri prin vot; organismul s-a supus urgent si intocmai.

Astept ca presedintele sa dea dispozitii asemanatoare si in dosarele de la justitie; nu ar fi nici o diferenta.

2. Plecind din PNL, a aratat cu degetul spre Alina Gorghiu; aceasta a fost votata presedinte, asa cum a fost votata si legea de mai sus: intocmai si urgent.

3. Si inainte si dupa instalare a spus ca vrea un guvern liberal. Ce treaba are presedintele cu schimbarea guvernului? Cu un partid sau altul? Mai are presedintele partid? Nu este presedintele tuturor romanilor si tuturor partidelor?

4. A declarat ca nu va gratia pe nimeni, sau pe nimeni condamnat pentru coruptie. Stie dinsul ca pot exista si erori judiciare si doar el le poate repara? Stie ca gratierea este, popular vorbind, la mila domniei sale? Are acest sentiment? Stie ca poate uza de el pur si simplu, asa cum crede de cuviinta?

5. Cind eram sa finalizez acest inscris (12.02.2015) am aflat ca domnul presedinte s-a manifestat critic si mustrator la adresa aceluiasi parlament pentru ca a respins prin vot solicitarea organelor penale de ridicare a imunitatii unui senator. Si le-a spus alesilor ca ei nu au inteles si aplicat cum trebuie indicatiile anterioare (vezi pct. 1). De ce mai exista parlamentari si parlament daca se pot da asemenea indicatii, si are cine sa le dea?

Ma grabesc sa inchei, pina nu se mai iveste vreun caz”.

Asa s-a incheiat articolul meu, atunci, retineti: in februarie 2015. Aflati si nu va bucurati ca de atunci s-au mai adaugat o multime de cazuri, de ex:

a) iesirea la manifestatie cu geaca rosie – presedinte impotriva guvernului tarii sale, cine a mai vazut?

b) impunerea unor guverne formate de pierzatorii alegerilor, impotriva rezultatului electoral si al votului popular;

c) zizania prezidentiala continua intre partidele legale, prin sustinerea unuia, in dispretul rolului de mediator;

d) sustinerea desantata si irationala a unui partid (a se vedea participarea la congresul celor cinci mii), ceea ce a produs sciziunea si in final distrugerea efectiva a acelui partid istoric;

e) degringolada indusa in tara prin impunerea unor guverne improvizate, nelegale, fara nici un suport popular;

f) distrugerea totala a normalitatii si a increderii in societatea romaneasca;

g) ca un corolar si o concluzie tragica, lasarea tarii la discretia pandemiei SarCov 19, marele presedinte si ai sai avind cu totul alte treburi, drept pentru care Romania a ajuns "campioana" la victimele virusului mondial.

Acum, atentie:

1. Daca punctele a-f de mai sus exprima fapte/conditii mai mult sau mai putin grave, punctul g reflecta o crima multipla impotriva acestui nenorocos popor: mofturile prezidentiale si modul dezastruos in care a "condus" tara, au produs nu 64 de victime omenesti, ci mii si mii de morti. Morti ca toti mortii, nu vorbim la figurat.

2. Daca AUR – Simion, Tarziu, Lavric – sint extremisti, inseamna ca eu sint ultra-extremist: dumnealor se gindesc la suspendarea presedintelui daca si daca – daca va mai comite nu stiu ce. Eu v-am spus public despre deraierile prezidentiale inca din 12.02.2015. Si va spun din nou, acum, dupa multiplele adaugiri de fapte anticonstitutionale si antiromanesti: suspendarea si demiterea presedintelui nu sint optiuni incerte, ci obligatii de extrema urgenta; mentinerea acestuia in functia uzurpata, fie si o saptamina sau o zi, este o crima la adresa poporului roman.