Directorul Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu (foto) fost reprezentant al societatii civile in CSM pana in urma cu doua luni, cand si-a depus demisia) a realizat o ampla analiza privitoare la deficientele majore ale procesului penal in oglinda scurgerilor de informatii si stenograme din anumite dosare penale. In analiza realizata sunt subliniate incalcarile flagrante ale regulilor instituite inclusiv prin Ghidul privitor la relatia dintre sistemul judiciar si mass media, adoptat de CSM in urma dezbaterilor cu jurnalistii de pe domeniu in 1 iunie 2012. Si inca ceva: analiza evidentiaza lipsa de consecventa a CSM pe cazurile de scurgeri de stenograme, autosesizarea facandu-se doar pe materiale din dosare in care era vorba de personaje cu coloratura portocalie. Redam integral acest document.

Cadrul legal si exceptiile

”Intrucat asistam, de cel putin 4 ani de zile, la scurgerea catre presa a unor franturi din probele unor dosare penale, prezentam mai jos cadrul legal incident in aceasta materie:

Ghidul privind relatia dintre sistemul judiciar si mass- media , adoptat prin hotarare a CSM in data de 1 iunie 2012, devenit obligatoriu pentru sistemul judiciar:

Reguli aplicabile in faza de urmarire penala

Regula: art.25, alin(1) -Comunicarea de informatii privind stadiul actelor de cercetare reprezentantilor mass-media poate fi facuta numai dupa inceperea urmaririi penale.

Exemplificare: in cazul ministrului Victor Paul Dobre acest articol a fost incalcat, transcripturile unor convorbiri telefonice au aparut in presa in faza actelor premergatoare.

Art.25, alin(4)- Comunicarea informatiilor privind inceperea urmaririi penale poate fi facuta din oficiu sau la cererea reprezentantilor mass-media, numai dupa aducerea la cunostinta a invinuirii persoanei fata de care s-a dispus aceasta masura (...)

Exemplificare: acest articol a fost incalcat in cazul procurorului George Balan, in sensul ca la momentul aparitiei in presa a unor transcripturi acestuia nu ii fusese adusa la cunostinta invinuirea.

Art.26- Reprezentantilor mass media nu le pot fi eliberate fotocopii sau extrase din actele sau inscrisurile referitoare la probele din dosarele aflate pe rolul organelor de urmarire penala si nici copii ale inregistrarilor audio/video realizate in cadrul procedurii de identificare si retinere a persoanelor sau executare a mandatului de arestare, de flagrant ori in alte momente procedurale din cursul anchetei penale provenind de la autoritatile judiciare.

Exceptia: art.27- La cerere, reprezentantilor mass-media le pot fi eliberate extrase sau fotocopii ale rechizitoriului, solutiilor de netrimitere in judecata sau ale actelor prin care au fost luate urmatoarele masuri procesuale privind persoana invinuitului/inculpatului inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, dupa asigurarea protectiei datelor cu caracter personal si eliminarea pasajelor referitoare la continutul unor probe, daca prin prezentarea sau analizarea acestora rezulta informatii prin a caror divulgare se incalca dreptul la respectarea vietii private sau se pericliteaza desfasurarea procesului penal.

Comentariu: Exceptia de mai sus se refera fie la existenta unui rechizitoriu, a unor solutii de netrimitere in judecata (incetarea procesului penal, scoaterea de sub urmarire penala) ori a unor acte prin care au fost luate unele masuri (rezolutii, ordonante). Convorbirile telefonice ori ambientale ale unor persoane nu constituie prin ele insele astfel de acte, ci ele capata valoare probatorie prin intermediul procesului-verbal de redare. Ele nu sunt nici acte, nici rechizitoriu.

Procesul-verbal de redare, alaturi de alte mijloace de proba, se poate regasi in continutul diverselor acte care vizeaza inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale ori luarea masurilor preventive.

Toate aceste informatii se dau la cerere si nu din oficiu.

Teoretic, procurorul de caz este cel care decide daca renunta la protectia datelor cu caracter personal ori la eliminarea continutului unor probe, analizand potentiala incalcare a dreptului la viata privata, a principiului procesului echitabil precum si buna desfasurare a procesului penal.

Cine este depozitarul unor astfel de transcripturi telefonice?

in situatia autorizatiei de interceptare (Codul de procedura penala) ori a mandatului de interceptare (Legea sigurantei nationale), persoanele care au acces la aceste informatii sunt procurorul de caz, procurorul ierarhic superior, organul de cercetare penala si organele cu atributii in materia sigurantei nationale.

Avocatii partilor iau act, impreuna cu inculpatul, de continutul convorbirilor interceptate, odata cu prezentarea materialului de urmarire penala. Nu sunt in posesia formei scrise ori electronice a acestora. Pe de alta parte, nu justifica un interes, in sensul ca nu este in interesul clientului lor ca acest mijloc de proba, potential incriminatoriu, sa fie in atentia opiniei publice.

in Ghidul privind relatia dintre sistemul judiciar si mass- media, exista o nota de subsol explicativa foarte importanta, care spune: “Este greu de acceptat existenta unui interes legitim de a obtine inscrisuri disparate, care, scoase astfel din ansamblul probatoriului administrat, pot crea aparente care sa prejudicieze interesul anchetei si drepturile persoanelor implicate in aceste proceduri.”

Reguli aplicabile in faza de judecata

Regula art.38, alin (1) Reprezentantii mass-media pot consulta dosarele aflate pe rolul instantelor, cu respetarea ordinii de solicitare si a masurilor de asigurare a integritatii documentelor si numai in masura in care este posibila punerea acestora la dispozitie. Cererea se aproba de catre purtatorul de cuvant al instantei, cu consultarea presedintelui completului sau, in lipsa acestuia, a presedintelui instantei.

Exceptia art.40 La cerere,reprezentantilor mass-media le pot fi eliberate fotocopii ale actelor dosarului, inclusiv ale rechizitoriului sau ale hotararilor pronuntate ori extrase din acestea, cu asigurarea protectiei datelor cu caracter personal si eliminarea pasajelor referitoare la continutul unor probe daca din prezentarea sau analizarea acestor informatii prin a caror divulgare se incalca dreptul la respectarea vietii private sau se pericliteaza rezultatul cercetarii judecatoresti.

Cererea se aproba in aceeasi maniera ca cea descrisa la art.38.

Dupa cum se poate observa, accesul la dosar este mult mai usor in faza de judecata. Cu toate acestea, nu trebuie confundata publicitatea sedintei de judecata cu publicitatea dosarului cauzei.

In faza de judecata, in masura in care este permisa efectuarea de copii ale rechizitoriului, publicul are acces la continutul unor probe si, implicit la notele de redare continute in rechizitoriu. Este extrem de interesant faptul ca in spatiul public apar exclusiv pasaje din notele de redare. Este ca si cum acestea ar fi singurele mijloace de proba.

Cine este depozitarul unor astfel de transcripturi telefonice?

Persoanele care au acces la aceste informatii: sunt procurorul de caz, procurorul ierarhic superior, organul de cercetare penala, organele cu atributii in materia sigurantei nationale, completul de judecata si personalul auxiliar.

Finalul: In recentul caz Blejnar acuzatiile din media merg catre procurorul de caz. in cazurile din vara, nu. Jurnalisti care in vara nu mai pridideau cu transmiterea transcripturilor, condamnandu-i, deja, pe cei vizati, parand a nu se intreba de provenienta acestora, de data aceasta se reped asupra procurorului de caz.

Pe aceasi ultima speta, CSM a postat sesizarea din oficiu a inspectiei judiciare, desi inspectia este institutie autonoma, cu site propriu. Inspectia judiciara s-a sesizat in week-end. Nici de pe site-ul inspectiei si nici de pe site-ul CSM nu rezulta daca cea dintai s-a autosesizat in cazul mai vechi al ministrului Dobre. Ceea ce se stie sigur este ca s-a sesizat cu viteza mai scazuta in cazul procurorului Balan si nu ne-a lamurit speta nici pana acum.

Lipsa aplicarii aceleiasi masuri, indiferent de numele invinuitului/inculpatului, conduce la caderea in derizoriu a procesului penal, cu toate regulile si garantiile sale si inlocuirea acestuia cu procesul media.

Judecatorul nu este intr-o situatie comoda, fiind cumva strivit intre lege si opinia publica. Misiune foarte grea, pentru ca ceea ce este uneori drept pentru public, nu este intotdeauna drept din perspectiva normei legale aplicabile si a ansamblului probator”.