In comisia pe care o coordona la Consiliul Superior al Magistraturii, actualul ministru al Justitiei, Mona Pivniceru a realizat, impreuna cu judecatorul Marius Tudose (foto) membru CSM o lucrare privitoare la efectele juridicizarii si judiciarizarea ca fenomene sociale asupra eficientei jurisdictionale, in cuprinsul careia exista date statistice relevante ce releva instabilitatea legislativa. In exclusivitate, Lumeajustitiei.ro supune atentiei opiniei publice informatii din aceasta ampla radiografie care dovedeste ca fenomenul juridicizarii vietii sociale, prin edictarea masiva de norme juridice in toate domeniile sociale, genereaza contencios si a dus, ca efect negativ, la supraincarcarea instantelor cu astfel de probleme de natura litigioasa.

Substitutia puterii executive in activitatea legiuitorului

Conform lucrarii realizate, in perioada anilor 2006-2011 au fost adoptate un numar de 2080 de legi, 225 ordonante de guvern si 863 ordonante de urgenta ale guvernului. Per total, fosta guvernare a produs in total 3168 de acte normative. In aceeasi perioada de referinta, numarul de acte normative care au modificat actele normative anterioare insumeaza un numar de 1021 de acte, dintre care 448 legi, 102 ordonante de guvern si 471 ordonante de urgenta ale guvernului. Pe de alta parte, in aceeasi perioada au fost modificate un numar de 318 legi. Lucrarea realizata de Mona Pivniceru si magistratul Marius Tudose subliniaza un fapt ingrijorator. "Se remarca o substitutie a puterii executive in activitatea legiuitorului, profitandu-se de institutia delegarii legislative prevazuta de art.115 din Constitutie, prin adoptarea de ordonante de urgenta nesupuse unei forme de dezbatere anterior intrarii in vigoare, augmentand astfel instabilitatea legislativa in conditiile in care mare parte a acestora sunt modificate la mai putin de un an de la adoptarea lor. In aceasta situatie sunt un numar de 514 ordonante. Mai mult, prin ordonante de guvern sunt modificate chiar si legile, perioada de referinta vizand un numar de 292 de acte normative, din care 42 de ordonante ale guvernului si 250 de ordonante ale guvernului In acelasi timp, activitatea parlamentara este consacrata dezbaterii unor acte nrmative deja in vigoare. Raportat la aceeasi perioada, au fost adoptate 318 acte normative care au modificat legile adoptate deja, precum si 130 de legi de modificare a ordonantelor si 75 de legi de respingere a acestora. Nici sistemul judiciar nu a fost ocolit de modificari, in aceeasi perioada fiind adoptate 69 de acte normative cu acest caracter, dintre care 28 de legi, 4 ordonante ale guvernului si 37 de ordonante de urgenta. Peste aceasta avalansa legislativa se impun cu forta supralegislativa directivele Uniunii Europene, perioada 2006-2011 insumand un numar de 680. Cadrul juridic legal a fost completat cu un numar de 244 de recursuri in interesul legii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de un numar de 112 decizii ale Curtii Constitutionale de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate", se arata in acest material.

De la statul de drept la "statul de drepturi"

De asemenea, lucrarea realizata de Pivniceru si Tudose evidentiaza un aspect foarte grav: "Normativitatea de inflatie este de natura a submina ordinea juridica, creand instabilitate. In unele domenii, ea excede dreptului national".

In ce priveste cadrul juridic din Romania privind restituirea bunurilor prin retrocedarea lor, lucrarea face si o analiza asupra procedurii prevazute de Legea 247/2005 pentru stabilrea cuantumului despagubirilor si a mecanismului introdus prin aceasta lege, prin Fondul Proprietatea. Concluzia este urmatoarea: "Putem gandi ca fenomenul juridicizarii in sine reprezinta corolarul logic al afirmarii statului de drept, devenit stat de drepturi, care nu au insa consistenta decat daca sunt sprijinite de judecatori sau s-a produs o mutatie a conceptiei noastre despre drept, consecinta a restructurarii profunde a societatii insesi, in care dreptul etatic nu pare a avea intodeauna aptitudinea de a integra complet modalitatile de reglementare a conflictelor sociale. Acest fenomen al juridicizarii graviteaza in jurul expectatiei generale a cetateanului fata de autoritatile politice, nascuta dintr-o nevoie acuta de securitate, context in care revendicarea drepturilor subiective si, in special, a drepturilor noi multiplica conflictele de drepturi care creeaza dificultati in a le rezolva, judecatorul impunandu-se prin forta imprejurarilor, ca un substitut al institutiilor insarcinate traditional cu reglementarea comportamentelor sociale".

In 2011 au fost solutionate 2.336.519 cauze dintr-un total de 3.191.290

In privinta numarului de cauze din instante, lucrarea mentioneaza ca in perioada de referinta abordata, 2006-2011, ele au ajuns la 10.965.339 solutionate dintr-un numar total de 14.663.948 cauze, iar cele noi s-au ridicat la 10.380.993. Anul trecut, au fost solutionate 2.336.519 cauze dintr-un total de 3.191.290, numarul cauzelor noi cifrandu-se la 2.379.524. "Aceasta masa mare de cauze a fost instrumentata de un numar de 4.188 de judecatori din care 1925 judecatori de judecatorii, 1404 judecatori de tribunal, 752 judecatori de curte de apel si 107 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie".

In final, autorii lucrarii trag un semnal de alarma in ce priveste viitorul sistemului judiciar: "Rezulta fara dubiu ca juridicizarea si judiciarizarea amprenteaza profund sistemul judiciar, cu consecinte directe asupra actului de justitie (...) Juridicizarea si judiciarizarea reprezinta doua fenomene care semnifica atat o deviere patologica de la statul de drept cat si un obstacol al unei normalitati de functionare a sistemului judiciar (...) In acest context, dreptul de a fi judecat intr-un termen rezonabil pare a nu se putea singulariza decat sporadic, din explozia contencioasa care, volens nolens, atesta functionarea sistemului judiciar, dar care in absenta unor masuri structurale intrinseci si de sistem legislativ, tinde sa ramana grefat si alterat de efectele unei judiciarizari devenita ireversibila".