Nu am mai vazut de mult o Hotarare atat de gretoasa si de mincinoasa precum cea scoasa de Sectia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii intru albirea si lustruirea Laurei Codruta Kovesi, care trebuia sa plece stralucitoare la Bruxelles in noua functie de procuror-sef european fara vreo tinichea si fara vreo restanta la buna purtare. Ori buna reputatie! Vorbim despre Hotararea nr. 1235 din 12 decembrie 2019 a Sectiei pentru procurori din CSM privitoare la Raportul intocmit de Inspectia Judiciara avand la baza sesizarea facuta de Lumea Justitiei, prin care am solicitat sa se constate ca nu este indeplinita conditia bunei reputatii in ce ii priveste pe procurorii Laura Codruta Kovesi si Augustin Lazar, ambii semnatari de protocoale declarate de Curtea Constitutionala integral sau partial nelegale, astfel incat acestia nu mai pot ocupa functia de magistrat. Este adevarat, pana s-au facut verificarile de catre Inspectia Judiciara si pana a luat CSM o decizie, Lazar s-a pensionat, iar Kovesi a fost unsa procuror-sef european.

Minciuna din CSM pentru buna reputatie a lui Kovesi

Poate ca asta s-a si dorit! Sa se amane luarea unei decizii in disciplinar pana cand actiunea va ramane fara obiect, ori nu va mai reprezenta interes public. Numai ca nu le-a prea iesit, caci "motivarea" alibirii contine argumente aduse de procurorii din CSM in favoarea Laurei Kovesi care pot fi pe loc desfiintate, nereprezentand adevarul.

Astfel, in actiunea depusa la Inspectia Judiciara am solicitat sa se constate ca Lazar si Kovesi nu mai indeplinesc conditia bunei reputatii, astfel incat se impune emiterea decretului de eliberare din functie a celor doi, dat fiind ca "au actionat premeditat in scopul aservirii sistemului judiciar intereselor serviciilor de informatii, devenind parteneri ai acestora si, cel mai grav, obligand pe toti procurorii din Ministerul Public sa conlucreze cu serviciile de informatii in dosarele penale, prin incheierea unor protocoale secrete, clasificate secret de stat, care au continut prevederi ilegale, care au atentat la independenta procurorului, transformandu-l intr-un colaborator al serviciilor de informatii si, in unele situatii, chiar intr-un suspus al ofiterilor de informatii, obligat sa raporteze cum a dus la indeplinire indicatiile si informatiile primite”.

Vorbim despre cele doua protocoale pe care Curtea Constitutionala le-a calificat in integralitate sau partial nelegale prin Decizia nr. 26/2019 (Click aici pentru a citi), constatand existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre PICCJ, Parlamentul Romaniei si Inalta Curte, respectiv:

–Protocolul de cooperare dintre PICCJ si SRI din februarie 2009 ce viza indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat intre procurorul general Laura Codruta Kovesi, procuroarea Gabriela Scutea (in locul adjunctului procurorului general Tiberiu Nitu) si directorul SRI George Cristian Maior si prim adjunctul directorului SRI Florian Coldea (declasificat in anul 2018);

–Protocolul de cooperare privind organizarea cooperarii dintre SRI si PICCJ incheiat in decembrie 2016 pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit legii, semnat de procurorul general Augustin Lazar si directorul SRI Eduard Hellvig (declasificat in 2018).

Procurorii din CSM nu vad semnatura lui Kovesi pe protocolul din 2009

In ciuda argumentelor aduse de Curtea Constitutionala referitor la continutul celor doua protocoale nelegale (protocolul din 2009) sau partial nelegale (protocolul din 2016), luand in considerare faptul ca ambele protocoale, atat cel semnat de Kovesi, cat si cel semnat de Lazar au aparut in spatiul public, putandu-se observa ca acestea poarta semnatura tuturor celor indicati mai sus, procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii au vrut sa umble cu cioara vopsita si sa construiasca o alta realitate. O realitate in care Laura Kovesi nu a semnat vreodata vreun protocol cu SRI pe vremea cand conducea Parchetul General!

Caci, ce sa vedeti, in odioasa Hotarare nr. 1235 din 12 decembrie 2019, Sectia pentru procurori a retinut faptul ca Laura Codruta Kovesi nu si-a asumat prin semnatura protocolul din 2009, acesta fiind semnat, zic procurorii CSM, de prim-adjunctul procurorului general, in speta Tiberiu Nitu: “Cat priveste incheierea incheierea unor protocoale de colaborare cu serviciile de informatii, se constata existenta Deciziei Curtii Constitutionale nr. 26/19.01.2019, prin care incheierea protocolului din anul 2009 de catre PICCJ-SRI, neasumat prin semnatura de catre doamna Laura Codruta Kovesi, ci de prim-adjunctul procurorului general, a fost apreciata ca generatoare a conflictului de natura constitutionala intre Ministerul Public, PICCJ, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte”.

Trecand peste faptul ca protocolul de colaborare dintre SRI si PICCJ din 2009 nu este semnat nici macar pe un colt de foaie de Tiberiu Nitu, in locul acestuia semnand procuroarea Gabriela Scutea, astazi numita prin decret prezidential de Klaus Iohannis in functia de Procuror General al Romaniei, procurorii din CSM au dus minciuna pana intr-acolo incat sa sustina ca Laura Kovesi nu si-a asumat prin semnatura continutul acestui protocol, in locul acesteia semnand Nitu.

Ce facem insa cu protocolul din 2009 in care, pe prima pagina, in partea stanga sus, regasim semnatura lui Kovesi? (vezi facsimil 1)

Ne indoim ce este vorba despre o eroare materiala, ci este mai degraba o minciuna strecurata ca sa justifice buna reputatie pe care procurorii din CSM vor sa i-o pastreze Laurei Kovesi cu orice pret. Totusi, despre ce buna reputatie mai poate fi vorba in cazul unui magistrat care a semnat un protocol cu SRI, profund ilegal, retinut ca atare de Curtea Constitutionala?

De altfel, cum mai putem vorbi despre buna reputatie in cazul unui procuror, in speta Laura Kovesi, despre care Inspectia Judiciara a expus concret modul in care a inteles sa puna in aplicare protocolul nelegal semnat in 2009 cu Serviciul Roman de Informatii.

Si mai mult, Inspectia nu doar ca a aratat cum a fost pus in aplicare protocolul semnat in 2009 de sefii PICCJ si SRI, ci a confirmat chiar faptul ca Laura Kovesi a aprobat protocolul cu Serviciul Roman de Informatii (vezi facsimil 2). 

Ne referim la Raportul Inspectiei Judiciare privitor la aplicarea protocolului ilegal, incheiat de Kovesi, Coldea si Maior in 2009, care arata ca Laura Kovesi – pe cand conducea DNA – i-a atribuit generalului de brigada din SRI Adrian Ciocarlan (la acea data director al Directiei Generale pentru Apararea Constitutiei) calitatea de beneficiar secundar al informatiilor obtinute in urma activitatilor de interceptare, filare in dosarele penale aflate in instrumentare la DNA (Click aici pentru a citi).

Iata ce a retinut Sectia pentru procurori in Hotararea nr. 1235/2019 de dragul Laurei Codruta Kovesi:

"Cat priveste incheierea incheierea unor protocoale de colaborare cu serviciile de informatii, se constata existenta Deciziei Curtii Constitutionale nr. 26/19.01.2019, prin care incheierea protocolului din anul 2009 de catre PICCJ-SRI, neasumat prin semnatura de catre doamna Laura Codruta Kovesi, ci de prim-adjunctul procurorului general, a fost apreciata ca generatoare a conflictului de natura constitutionala intre Ministerul Public, PICCJ, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, sens in care Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instantei judecatoresti, precum si Ministerul Public vor verifica, in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea organului de urmarire penala. Prin urmare, sustinerile petentei privind existenta unui proces national de verificare a mii si mii de procese aflate in curs sunt pur speculative. (...)

De asemenea, avand in vedere faptul ca elementele sesizate in privinta doamnei Laura Codruta Kovesi sunt inerent legate de modalitatea in care aceasta a inteles sa exercite mandatul aferent functiei de conducere de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, respectiv, de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, pentru care normele legale in materie impun remedii specifice, neputand constata neindeplinirea condititie de buna reputatie a unui procuror care, in considerarea acelorasi elemente, a fost revocat din functia de conducere si, respectiv a fost cercetat disciplinar, nefiind gasit vinovat, Sectia pentru procurori constata ca nu exista indicii privind neindeplinirea conditiei de buna reputatie prevazuta de art. 14 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 303/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru aceste considerente, in temeiul dispozitiilor art. 76 din Legea nr. 317/23004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin vot direct si secret, cu unanimitate voturilor membrilor prezenti".

*Cititi aici integral Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM nr. 1235/2019