Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii condusa de judecatorul Mihaela Tropcea (foto) a propus, pentru a incerca sa stopeze scurgerea informatiilor din dosarele de urmarire penala, abrogarea unui articol din “Ghidul de Bune Practici pentru Cooperarea intre instate, parchetele de pe langa acestea si mass-media” care permite jurnalistilor sa aiba acces la consultarea dosarelor din instanta. Verificarile Inspectiei au vizat cateva dosare de rasunet din ultima vreme, printre care si cazul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, unde inspectorii au descoperit ca informatiile s-au scurs din Parchetul General, in contra legii, ba chiar ca au fost eliberate copii dupa referatele de arestare, cuprinzand toate datele de identificare a persoanelor din cauza. Cu toate acestea, pentru ca nu au fost in stare sa-i depisteze pe “sifonarii” din parchet, inspectorii nu au propus sanctionarea niciunui om din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In schimb, ca sa nu-i mai doara capul pe viitor, inspectorii s-au intors impotriva presei, si au propus sa fie abrogat in totalitate alineatul 2 al articolului 9 din Ghidul mai sus mentionat, cel care prevedea ca in instanta, “dosarele si registrele privitoare la activitatea de judecata sunt publice si pot fi consultate de orice persoana solicitanta care justifica un interes legitim, precum si de ziaristi, cu respectarea ordinii si masurilor de asigurare a integritatii documentelor”. Concret, inspectorii au opinat ca, chiar si atunci cand sedinta de judecata este una publica, asta nu inseamna ca si dosarele sunt publice si pot fi consultate (!?!?) Propunerea inspectorilor CSM nu se inscrie in aceeasi nota cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie, care a stabilit ca preeminenta dreptului la exprimare si la informare este garantata.

De la Parchetul General s-au scurs ilegal acte din dosarul de urmarire penala a lui Vantu. “Deep Throat” nu a fost identificat

Inspectia judiciara a CSM a stabilit, in cadrul verificarilor privind modul in care au ajuns in presa referatele de arestare din cazul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu ca: “(…) s-au eliberat jurnalistilor copii de pe referatele privind propunerile de arestare preventiva sau de pe rechizitoriul parchetului, inainte ca instanta sa fie sesizata cu acestea ori au fost furnizate communicate de presa referitoare la aceste referate sau rechizitorii, desi acestea contineau date (numele si prenumele persoanelor care sunt cercetate, dar si a celorlalte persoane care au diferite calitati procesuale in cauza) care faceau cel putin identificabile persoanele la care se refereau”. Accesul la aceste date a fost permis desi legislatia romaneasca prevede ca urmarirea penala are un caracter nepublic. Inspectorii CSM au recunoscut in raport ca datele au fost puse oficial la dispozitia presei de cei din Parchetul General. “Totodata, apreciem ca, in considerarea principiului nepublicitatii urmaririi penale, parchetele nu pot furniza mass-media copii de pe acte din dosar, pe parcursul efectuarii urmaririi penale, asa cum s-a intamplat in cazul referatului cu propunere de arestare preventiva a lui VSO, transmis jurnalistilor pe cale oficiala”. Identificarea unui om care a dat “pe cale oficiala” informatii nepublice, in conditiile in care erau cateva persoane in Parchetul General care aveau in atributii acest lucru, in conditiile in care cladirea Parchetului este dotata cu camere video si in conditiile in care doar cateva persoane aveau acces la dosarul cauzei, a ramas o misiune imposibila pentru inspectorii de la Inspectia Judiciara a CSM. In schimb, acestia au gasit o varianta pentru a se asigura ca informatiile din dosare, fie ele in faza de urmarire penala, fie in faza de judecata, nu vor mai ajunge vreodata la jurnalisti.

Inspectorii au propus abrogarea unui articol care prevede dreptul jurnalistilor de a consulta dosarele din instanta

La finalul raportului Inspectiei sunt propuse mai multe masuri pentru a nu se mai ajunge la situatia in care jurnalistii sa aiba acces la anumite informatii din dosare. Pe langa un control la toate instantele si parchetele, in care sa fie verificate modul in care sunt inregistrate dosarele si modul in care lucreaza procurorii si judecatorii din Birourile de informatii, si pe langa modificarea legislatiei privind raspunderea personalului auxiliar din instante si parchete si a magistratilor, inspectorii au venit cu o propunere soc: abrogarea alineatului 2 al articolului 9 din Ghidul de Bune Practici pentru Cooperarea intre instate, parchetele de pe langa acestea si mass-media. Articolul, aflat in sectiunea “Consultarea dosarelor”, prevede, la alineatul 2: “In instanta, dosarele si registrele privitoare la activitatea de judecata sunt publice si pot fi consultate de orice persoana solicitanta care justifica un interes legitim, precum si de ziaristi, cu respectarea ordinii si masurilor de asigurare a integritatii documentelor. Sunt exceptate: dosarele ale caror cauze au fost sau sunt judecate in sedinta nepublica, cele privind adoptiile, precum si cele privind autorizarea efectuarii perhezitiilor, confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice, care pot fi consultate numai de procurorul, partile, expertii, si interpretii desemnati in cauza, avocatii sau reprezentantii partilor, in conditiile legii. In acelasi mod vor fi solutionate si cererile privind documentele si evidentele speciale ale instantei care presupun confidentialitate. La cerere, se vor elibera jurnalistilor copii de pe actele procesuale si procedurale in conditiile prevazute de lege”. Inspectorii au sustinut ca unul dintre principalele motive pentru care informatiile din dosare ies in presa este accesul jurnalistilor la consultarea lor in instante, motivandu-si astfel propunerea de abrogare a alineatului 2, articolul 9. “ (...) In faza de judecata, de cele mai multe ori, solicitarile jurnalistilor de consultare a dosarelor sau de eliberare de copii de pe lucrarile acestora sunt rezolvate favorabil, fara a se cerceta cu atentie daca acestia justifica un interes legitim, prezumandu-se ca interesul informarii opiniei publice in acord cu care actioneaza jurnalistul indeplineste conditia legitimitatii. (…) Dispozitiile referitoare la accesul la dosarele si registrele instantei nu au fost coroborate cu cele referitoare la informatiile exceptate de la accesul liber, sau cu cele care garanteaza prezumtia de nevinovatie ori dreptul la imagine, ca element component al dreptului la viata privata si de familie. Sub acest aspect, apreciem ca nu exista nicio ratiune pentru a prevedea distinct pentru jurnalisti dreptul la consultarea dosarelor si la eliberarea de copii de pe actele din dosar, atata timp cat reglementarile art 92 din regulamentul de ordine interioara al instantelor prevad accesul la dosarele si registrele instantei al oricarei persoane care justifica un interes legitim. (…) Din reglementarea acestor principii (n.n.- al oralitatii, contradictorialitatii si nemijlocirii) nu se poate trage insa concluzia ca si dosarele instantei sunt publice si se poate permite accesul oricui la acestea. De aceea s-a si prevazut in dispozitiile Regulamentului doar accesul persoanelor care justifica un interes legitim (…) Consideram ca notiunea de interes legitim nu trebuie interpretata in sensul existentei doar a unui interes de ordin general, ci aceasta notiune face referire la interesul legitim in legatura cu registrul sau cu dosarul a carui consultare se cere”. In concluzie, desi in urma verificarilor pe cateva cazuri concrete, inspectorii au ajuns la concluzia ca, de cele mai multe, cei insarcinati sa puna la dispozitia jurnalistilor numai informatiile care intra in categoria celor de interes public nu se asigura de acest lucru, Inspectia CSM a propus o varianta in care jurnalistilor le va fi imposibil sa consulte cauzele din instanta.

Sefa Inspectiei ne explica...

Contactata de Lumeajustitiei.ro, judecatorul Mihaela Tropcea, sefa Inspectiei Judiciare din CSM ne-a dat asigurari ca nu s-a intentionat interzicerea consultarii dosarelor de catre jurnalisti, ci a fost numai o propunere care sa duca la o mai clara stabilire a informatiilor la care jurnalistii pot avea acces, fara sa se incalce drepturile persoanelor-parti in dosare. Mai mult, judecatorul Mihaela Tropcea a precizat ca a fost propus si un control la toate instantele si parchetele, pentru a verifica activitatea Birourilor de Informatii Publice, tocmai in scopul remedierii oricaror deficiente sau sincope care exista in aplicarea legislatiei in vigoare in domeniu. Totodata, sefa Inspectiei Judiciare a mentionat ca propunerea Inspectiei va fi inaintata mai intai Directiei de Legislatiei, Documentare si Contencios, precum si Comisiei Juridice din cadrul CSM, care vor aprecia asupra oportunitatii modificarii sau completarii dispozitiilor legilor si ghidului in discutie, urmand ca, in functie de opinia celor doua directii, sa fie consultate toate instantele si parchetele in aceasta problema.

* Cititi aici Nota Inspectiei Judiciare care nu i-a gasit pe procurorii “sifonari”, dar vrea sa puna embargo pe informatia de presa!