Membrii CSM, judecatorii Alexandru Serban, Horatiu Dumbrava, Adrian Neacsu si Cristi Danilet au propus ministrului Justitiei, Mona Pivniceru, o agenda de discutii pe care i-au prezentat-o la prima intrunire. Potrivit siteului www.membricsm.ro, motivul pentru care cei patru magistrati au formulat aceasta agenda sunt „problemele reale si acute ale instantelor judecatoresti si ale sistemului judiciar in ansamblu, si nu interesul foarte mare acordat de media, dar si de politic, numirii conducerilor Ministerului Public”. Ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a tinut sa-i anunte pe membrii CSM in ceea ce priveste investitiile in sediile instantelor ca „nu vor fi rectificari bugetare, data fiind conjunctura economica dificila” si ca ICCJ nu este pregatita pentru preluarea bugetului instantelor.

Despre restantele salariale ale magistratilor, Pivniceru a declarat: „Ca debitor, Ministerul Justitiei nu poate decat sa execute creantele”

Sectia pentru judecatori a CSM a cerut MJ sa se modifice legislatia legata de neinmplicarea politicului in justitie, „respectiv de faptul ca ministrul justitiei pana la modificarea efectiva a textelor de lege nu va uza de instrumentul reprezentat de titular al actiunii disciplinare impotriva magistratilor”, iar Mona Pivniceru, „a precizat ca nu poate decat sa respecte legea actuala. Insa, a adaugat ca, in fapt, impreuna cu Inspectia Judiciara a prevazut un circuit administrativ al sesizarilor indreptate catre Ministerul Justitiei,in sensul in care acestea sa fie directionate catre Inspectia Judiciara urmand ca aceasta sa fie cea care sa aprecieze daca se impune declansarea cercetarilor disciplinare”. Ultima tema discutata de membrii CSM si ministrul Justitiei, Mona Pivniceru a fost „problema restantelor salariale”. Sectia pentru judecatori a ridicat problema necesitatii „platilor titlurilor executorii istorice pentru judecatori si personalul auxiliar si gasirea unei formule apte de plata a creantelor”, iar Pivniceru a tinut sa aduca lamuriri in acest sens: „Ca debitor, Ministerul justitiei nu poate decat sa execute creantele”

Temele discutate de MJ si CSM

Subiectele propuse spre discutie cu membrii CSM au fost urmatoarele: pregatirea instantelor pentru intrarea in vigoare a NCPC (data intrare in vigoare, asumarea concluziilor Studiilor de impact, bugetarea pentru anul 2013, suplimentare scheme personal, redistribuirea posturilor unde este posibil s.a.); gestionarea bugetului justitiei de catre ICCJ; elaborarea si adoptarea bugetelor instantelor judecatoresti si ale ministerului public pentru 2013. Respectarea avizului conform prevazut de Legea nr. 304/2004, republicata; pozitia MJ fata de proiecte legislative respinse de sistemul judiciar initiate anterior (legea privind personalul de specialitate); initierea rapida a unor proiecte de acte normative de aparare a independentei justitiei (raspunderea disciplinara, retragerea din lege ca titulari ai actiunii disciplinare a ministrului justitiei, procurorului general si presedintelui ICCJ); continuarea programului optim de munca si imbunatatirea dpdv tehnic a ECRIS; pactul national pentru justitie, vizand asumarea transpartinica a unui proiect national de consolidare a sistemului judiciar, vizand inclusiv finantarea multianuala a nevoilor acestuia, independent de ciclurile electorale; problema restantelor salariale;

Discutiile dintre Mona Pivniceru si judecatorii Alexandru Serban, Horatiu Dumbrava, Adrian Neacsu si Cristi Danilet, referitoare la subiectele propuse de acestia

Iata precizari facute de catre ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, la intalnirea cu plenul CSM referitoare la subiectele propuse in agenda de discutii de catre cei patru judecatori, Alexandru Serban, Horatiu Dumbrava, Adrian Neacsu si Cristi Danilet:

Cu privire la prima tema, „pregatirea instantelor pentru intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila”, Mona Pivniceru a tinut sa precizeze: „Se asteapta, de catre Guvernul Romaniei, un calendar de implementare a NCPC, calendar ce urmeaza a fi intocmit de Ministerul Justitiei. Acest calendar urmeaza a cuprinde necesitatile de resurse umane, de infrastructura, ca si posibilitatile financiare ce pot fi acoperite in raport cu aceste necesitati. Calendarul implementarii ar trebui sa cuprinda o perioada de trei ani. Totodata, o viziune corecta ar trebui sa cuprinda si implementarea Noului Cod de Procedura penala. Avand in vedere dificultatile cu care se vor confrunta instantele, in primul rand de infrastructura, MJ pune in discutie daca nu s-ar impune aplicarea limitata a dispozitiilor NCPC, cum ar fi dispozitiile legate de judecarea cauzelor in camere de consiliu (camerele de consiliu necesita cele mai mari eforturi financiare, dar si lipsa de spatii corespunzatoare la instante). In ce priveste investitiile in sediile instantelor, s-a constatat, la o prima evaluare, ca investitiile in ultimii ani s-au concentrat mai mult pe sediile unor instante mici si mai putin la cele mari, iar la cele din urma, unde s-au demarat investitii, ele sunt mult ramase in urma fata de calendar. In orice caz, nu vor fi rectificari bugetare care sa cuprinda investitii pentru sedii, data fiind conjunctura economica dificila. Exista mai multe programe derulate de MJ si CSM cu finantare externa. Ar trebui armonizate scopurile acestor programe, in primul rand pentru o adecvata implementare a noilor coduri”.

Sectia de judecatori a CSM i-a adus la cunostiinta ministrului Justitiei cateva explicatii pe marginea acestui subiect „pregatirea instantelor pentru intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila”: „Exista constituit la nivelul CSM si MJ un grup de lucru privind implementarea NCPC, unde s-au facut cativa pasi si s-a ajuns la cateva decizii comune – ar trebui continuata activitatea acestui grup in vederea armonizarii actiunilor CSM si MJ. Studiile de impact privind implementarea noilor coduri, care au fost finantatein mare parte de Banca Mondiala, dar si cu contributia statului roman (au costat 1 milion de euro), au fost asumate de fostul ministru al justitiei, dl. Catalin Marian Predoiu,insa acesta nu a facut nimic in vederea punerii in practica a concluziilor acestor studii. Ar fi necesar ca actualul ministru al justitiei sa-si asume, chiar daca critic, aceste studii de impact, pentru ca ele vorbesc de necesitati reale ale instantelor in vederea implementarii noilor coduri: suplimentarea schemelor de personal si asigurarea infrastructurii necesare. Membrii CSM au subliniat faptul ca studiile de impact vorbesc foarte clar ca aceste noi coduri nu pot intra in vigoare pana cand nu sunt suplimentate schemele de personal si infrastructura nu este asigurata. Este necesara suplimentarea schemelor de personal, asa cum de altfel CSM a si propus in luna aprilie 2012 initierea unei Hotarari de Guvern, si anume: suplimentarea cu numarul de 392 de judecatori a schemelor de personal si 800 de grefieri ale instantelor, iar finantarea acestor posturi sa se faca intr-o perioada de 3 ani conform unui calendar prestabilit. In ce priveste Noul cod penal si, mai ales, Noul Cod de procedura penala, ar trebui ca inainte de a fi trimis Parlamentului proiectul legii de implementare a NCPP sa existe discutii cu CSM si ICCJ cu privire la cateva institutii care ar putea fi amendate”.

Referitor la „gestionarea bugetului justitiei de catre ICCJ”, ministrul justitiei a declarat: „La nivelul Guvernului exista aceasta determinare, de a transfera bugetul instantelor la ICCJ. Insa, exista anumite reticente la nivelul conducerii ICCJ legate de faptul ca instanta suprema nu este pregatita pentru preluarea bugetelor instantelor”. Sectia pentru judecatori a CSM a replicat: „Legea trebuie respectata, in sensul in care dispozitia legislativa adoptata acum 7 ani, ca bugetele instantelor sa treaca la ICCJ, nu a fost pusa niciodata in aplicare. Trebuie gandit un calendar administrativ si tehnic de trecere a bugetelor la ICCJ, iar CSM poate sprijini logistic acest calendar”.

Despre a treia tema propusa spre discutare, „elaborarea si adoptarea bugetelor instantelor judecatoresti si ale Ministerului Public pentru 2013”, Mona Pivniceru a aratat ca: „Guvernul este foarte strict cu alocarea fondurilor bugetare, insa exista disponibilitatea necesara de a intelege dificultatile bugetare ale instantelor”. Sectia pentru judecatori a CSM a tinut sa reaminteasca ca: „Avizul conform pe care CSM il da asupra bugetelor instantelor trebuie sa fie respectat de catre Guvernul Romaniei: niciodata Guvernul Romaniei, Ministerul de Finante nu a respectat acest aviz. Avand in vedere disponibilitatea noului ministru al justitiei, ca si faptul ca acesta vine din sistem si stie realitatile sistemului, sa sustina respectarea intocmai a acestui aviz conform la Guvern, cu atat mai mult cu cat la finalul lunii august a.c. CSM a si dat acest aviz pentru bugetele instantelor in raport cu anul bugetar 2013”.

„Pozitia Ministrului Justitiei fata de proiecte legislative initiate anterior si respinse de sistemul judiciar” (legea privind personalul auxiliar) a fost un subiect fata de care CSM si-a mentinut pozitia „impotriva celor mai importante prevederi, in acord cu presedintii instantelor care si-au si exprimat in acest sens pozitia, si anume ca intreaga cariera a personalului auxiliar nu poate fi confiscata de Ministerul Justitiei prin subordonarea, practic, a administrarii instantelor. Trebuie crescut rolul si numarul grefierilor cu atributii jurisdictionale in vederea unei mai bune functionari administrative ale instantelor”.

Ministrul justitiei a mentionat: „Exista discutii in sensul unei viitoare legislatii, cu toate componentele sistemului judiciar. Ar fi o varianta a trecerii carierei personalului auxiliarla CSM, dar trebuie discutat acest lucru cu toti actorii implicati”.

Cei patru membrii CSM au trecut in agenda de discutii si urmatoarea tema - „initierea rapida a unor proiecte de acte normative de aparare a independentei justitiei” - considerand ca ar fi „imediata si mai mult decat necesara o pozitie comuna MJ si CSM privind modificari legislative legate de neimplicarea politicului in justitie, respectiv de faptul ca ministrul justitiei pana la modificarea efectiva a textelor de lege nu va uza de instrumentul reprezentat de titular al actiunii disciplinareimpotriva magistratilor”. „Ca initiator legislativ, ministrul justitiei, avandin vedere si declaratiile anterioare la care s-a facut referire anterior, poate sa procedeze de urgenta la sesizarea Parlamentului, prin Guvern, cu modificarea textelor referitoare la raspundere disciplinara, respectiv a continutului unor abateri care infrang independenta justitiei, dar si retragerea calitatii ministrului justitiei de titular al actiunii disciplinare”.

Ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a dat urmatorul raspuns la aceasta solicitare a membrilor judecatori ai CSM: „La acest moment, ca raspuns la solicitarea membrilor judecatori ai CSM de a initia modificarile legislative cu privire la raspundere disciplinara si retragerea calitatii ministrului de titular al actiunii disciplinare, a precizat ca nu poate decat sa respecte legea actuala. Insa, a adaugat ca,in fapt,impreuna cu Inspectia Judiciara a prevazut un circuit administrativ al sesizarilor indreptate catre Ministerul Justitiei,in sensul in care acestea sa fie directionate catre Inspectia Judiciara urmand ca aceasta sa fie cea care sa aprecieze daca se impune declansarea cercetarilor disciplinare”.

Despre „continuarea programului optim de munca si imbunatatirea dpdv tehnic al ECRIS”, Sectia pentru judecatori a CSM a precizat :

„Este in curs de finalizare, la nivelul unui grup de lucru constituita CSM si la care au participat reprezentanti ai instantelor, dar si de la compartimentele de specialitate ale MJ, modalitatea administrativa de mentinere a programului optim de activitatein conditiile implementarii noului Cod de procedura civila. Practic, parametrii acestui program se mentin, impunandu-se insa imbunatatiri cu privire la punctajele acordate pe materii. Inca odata, membri judecatori ai CSM au subliniat necesitatea continuarii acestui program, fara de care, daca noul Cod de procedura civila, instanteleincarcate ar fiin foarte mare dificultate”.

Ministrul justitiei i-a asigurat pe membrii CSM de tot sprijinul sau: „Ca participant initial al acestui grup de lucru, ministrul justitiei isi mentine sprijinul pentru a continua programul optim de munca si in conditiile noului cod de procedura civila. Este necesar ca ECRIS sa functionezein parametrii noului Cod de procedura civila urmand a fi gasite modalitati tehnice de introducere a programului optim de munca”.

Cu privirea la subiectul trecut in agenda de discutii, „pactul national pentru justitie”, Sectia de judecatori a CSM a subliniat ca este necesar incheierea acestui pact „sub forma unui program national multianual de modernizare a justitiei, problema de interes strategic pentru Romania, asumat transpartinic si deasupra ciclurilor electorale”, iar Mona Pivniceru le-a explicat ca „este cautata formula necesara prin care sa fie implicati Parlamentul si Guvernulin acest proiect”.