Divulgarea derapajelor sistemului judiciar si formularea de aparari in spatiul public prin intermediul presei, daca au o "baza factuala suficienta", constituie un drept fundamental echivalent libertatii de exprimare garantate de Art.10 din CEDO. Asta au stabilit cei 17 judecatori ai Marii Camere a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care i-au dat castig de cauza avocatului Olivier Morice, membru al Baroului din Paris, constatand ca statul francez i-a incalcat acestuia dreptul la un proces echitabil si libertatea de exprimare. Olivier Morice s-a adresat CEDO, in 2010, dupa ce Curtea de Casatie din Franta l-a obligat sa plateasca 4.000 euro amenda administrativa pe motiv ca a reclamat in spatiul public, prin intermediul jurnalistilor de la Le Monde, lipsa de impartialitate a doi judecatori. Din postura de aparator al sotiei judecatorului Bernard Borrel, ucis in Djibouti, avocatul parizian ii acuzase pe cei doi magistrati ca sunt complici cu justitia din respectivul stat african pentru a acredita ideea sinuciderii. Asta in conditiile in care, ulterior, procurorii aveau sa admita varianta asasinatului.

In hotararea pronuntata, la 23 aprilie 2015, in cauza Morice contra Frantei, CEDO extinde practic limitele in care avocatul are posibilitatea si chiar obligatia de a-si sustine clientii, acesta putand sa formuleze aparari dincolo de sala de judecata, prin intermediul mass-media, atunci cand afirmatiile sale sunt suficient argumentate pentru a arata opiniei publice ca persoanele pe care le reprezinta in dosare sunt victime ale unor abuzuri comise de autoritati. Din acest punct de vedere, hotararea CEDO arunca in aer deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care judecatorii supremi au dispus, la cererea procurorilor DNA, arestarea unor persoane care au indraznit sa dezvaluie opiniei publice posibile abuzuri ale autoritatilor. Ne amintim in acest sens interviurile in care Elena Udrea a facut dezvaluiri cutremuratoare despre binomul SRI-DNA, iar ulterior, la cateva ore, a fost incatusata, sau despre cazul procuroarei PICCJ Angela Nicolae, care a trimis redactiei Lumeajustitiei.ro mai multe scrisori in care a acuzat abuzuri comise impotriva sa de procurorii Laurei Codruta Kovesi, motiv suficient, in opinia judecatorilor ICCJ - inclusiv a sefei instantei supreme, judecatoarea Livia Stanciu (foto) -, pentru a dispune arestarea fostei sefe a Biroului de relatii internationale din Parchetul General.

Revenind la cauza Morice contra Frantei, intr-o prima hotarare pronuntata de CEDO la 11 iunie 2013, cu majoritate de 5 la 2, cei 7 judecatori ai Sectiei a V-a au stabilit ca a existat o incalcare a Art. 6.1 din Conventie – privind dreptul la un proces echitabil, insa au considerat ca nu a existat si o incalcare a Art. 10 – libertatea de exprimare. Cererea lui Olivier Morice a ajuns in Marea Camera de 17 judecatori dupa ce avocatul a declarat recurs impotriva acestei hotarari a Sectiei a V-a, solutie adoptata cu opinie separata contrara a judecatorilor Ganna Yudkivska (Ucraina) si Paul Lemmens (Belgia).

In hotararea pronuntata in Marea Camera, cei 17 judecatori au statuat ca in cauza Morice contra Frantei au fost incalcate Art. 6.1 si Art.10 din Conventie, obligand statul francez sa ii plateasca avocatului 33.670 euro daune materiale, daune morale si cheltuieli de judecata.

Art. 10 - Libertatea de exprimare

1. Orice persoana are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie si libertatea de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica Statele sa supuna societatile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege care, intr-o societate democratica, constituie masuri necesare pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii, a moralei, a reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea informatiilor confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

In esenta, CEDO a retinut ca desi “un avocat nu poate fi asimilat unui jurnalist”, deci nu are cum sa beneficieze de aceeasi libertate de exprimare de care se bucura acesta, in speta de fata, Olivier Morice a exprimat judecati de valoare care au avut o “baza factuala suficienta” si a pus in discutie probleme de interes pentru opinia publica, ce au vizat derapaje ale sistemului judiciar, motiv pentru care afirmatiile sale nu au depasit limitele dreptului garantat de Art. 10 privind libertatea de exprimare.

*Cititi aici Hotararea CEDO in cauza Morice contra Frantei