Avocatul Antoniu Obancia (foto), partener in cadrul Casei de Avocatura Zamfirescu Racoti & Partners si coordonator al Departamentului de Drept penal-comercial din cadrul ZRP, specializat in domeniul litigiilor si arbitrajului, dar si in zona infractionalitatii organizate opineaza ca nu sunt foarte riguros reglementate criteriile prin care Consiliul Superior al Magistraturii se poate sesiza cu privire la declaratiile unei persoane publice, despre care sustine ca sunt menite a aduce atingere independentei Justitiei sau reputatiei profesionale a unui magistrat. Avocatul Obancia considera ca in CSM exista o discrepanta care conduce la perceptia ca CSM actioneaza distinct in cazuri similare, in conditiile in care “in anumite cazuri nici macar nu se sesizeza CSM ca s-ar fi pus in pericol reputatia, pe cand in alte cazuri vedem ca intr-un regim ultra-rapid se si constata incalcarea”. Din acest motiv, avocatul Antoniu Obancia apreciaza ca se impune sa inceteze “perceptia ca Justitia actioneaza cumva, oricum in functie de politic si invers”.

In acest context, partenerul de la Zamfirescu Racoti & Partners arata ca in ultimii ani clasa politica a fost zguduita de Justitie, iar perceptia ca Justitia intra in campanie este nesanatoasa".

De altfel, avocatul Antoniu Obancia, intrebat ce previziuni are pentru 2016 din punctul de vedere al dosarelor penale, tinand cont ca este an electoral, ne-a declarat in cea de-a treia parte a interviului acordat Lumeajustitiei.ro ca in campanii multe dosare ajung la DNA pentru ca “unii se denunta pe alti”, folosind DNA-ul, dupa ce “unui candidat ii incolteste in minte ideea de a scapa de un contracandidat facandu-i plangere”.

Prezentam pasaje din partea a treia a interviului realizat cu Antoniu Obancia de la Casa de avocatura Zamfirescu Racoti & Partners:

Noul proiect de Lege a avocaturii interzice procurorilor sa mai ridice in baza unui mandat documente la momentul efectuarii unor perchezitii la sediile caselor de avocatura ori a cabinetelor individuale. Au existat insa voci care s-au declarat nemultumite de aceasta prevedere, vazand-o ca o ingradire a desfasurarii anchetei.

“Ca principiu lucrurile tin de secretul avocat-client, secretul profesional care in legislatia romaneasca este singurul intangibil si de ordine publica. Spre deosebire de alte profesii care reclama confidentialitate, la avocat acest lucru este atat de puternic, atat de clar scris in lege, incat poate fi invocat procurorului ca o cauza legala de refuz de a da declaratii, daca faptele asupra carora este chemat avocatul sa declare sunt cunoscute in virtutea unui mandat incredintat de client. Incepand cu identitate avocatului, cine iti este client si terminand cu actele pe care le analizezi, le primesti de la client in legatura cu mandatul intra toate sub privilegiul secretului profesional. Relatia avocat-client nu inseamna doar ce vorbesti cu clientul, inseamna tot ce cunosti, faci sau detii in baza contractului de asistenta juridica”.

De ce ar avea un procuror nevoie de documentele existente in cabinetul unui avocat pentru a finaliza un dosar?

“E un principiu de razboi, sa cunosti armele dusmanului. Vorbim de duelul judiciar. (n.red. -procurorul) Are nevoie de documentele din cabinetul avocatului ca sa intre in secretul inculpatului, ca nu avocatul este cel vizat, ci clientul sau."

Ca simplu observator al sistemului judiciar, care credeti ca este rolul Hotararilor CSM de aparare a reputatiei profesionale a magistratilor sau a independentei Justitiei in ansamblul sau? Isi gasesc acestea utilitatea? S-au reprosat astfel de incalcari chiar si unor politicieni...

“La nivel macro, Justitia trebuie sa se impuna intr-un stat de drept. Sinceri sa fim, in urma cu cativa ani, era creata imaginea ca Justitia este eficienta pentru cazurile marunte, pentru cei mari sunt alte reguli, de obicei sunt intangibili. S-a dorit sa se impuna respectul Justitiei prin ceea ce vedem, iar deciziile date de CSM pentru apararea reputatiei unui magistrat se inscriu, principial vorbind, in acelasi rol. Pana la urma, vorbele, anumite afirmatii care se fac in public despre credibilitatea justitiei, o pot zdruncina. (…) Nu sunt foarte riguroase criteriile CSM. In anumite cazuri nici macar nu se sesizeza CSM ca s-ar fi pus in pericol reputatia, pe cand in alte cazuri vedem ca intr-un regim ultra-rapid se si constata incalcarea. Ce trebuie sa inceteze este perceptia ca Justitia actioneaza cumva, oricum in functie de politic si invers. Este o chestiune de mentalitate. (…) Ca sa ajungem la o normalitate, probabil ca va mai trece timp. Situatia care este acum nu este normala. Ca deziderat se va dovedi benefica. E o problema de mentalitate, dupa cum ati vazut din ultimii ani, clasa politica este zguduita de Justitie. Perceptia aceasta este nesanatoasa. Perceptia opiniei publice ca Justitia intra in campanie este nesanatoasa".

In final, ce previziuni aveti pentru 2016 din punctul de vedere al dosarelor penale, tinand cont ca este an electoral?

“Multe dosare ajung la DNA ca unii se denunta pe alti. Este folosit saracul DNA. Nu cred ca intotdeauna are initiativa, adica se sesizeaza din oficiu afland pe orice cale despre savarsirea unei infractiuni. Poate unui candidat ii incolteste in minte ideea de a scapa de un contracandidat facandu-i plangere. Nu este suficient denuntul. Din pacate sistemul nostru de drept permite, dar nu trebuie exagerat cu lucru acesta, probe indirecte. Poti sa ai un dosar doar cu probe indirecte. In principal, vinovatia trebuie dovedita mai presus de orice indoiala. De aceea, apararea intr-o varianta standard cauta inclusiv motive de indoiala asupra unei probe esentiale. Sunt situatii in care se abuzeaza pe cale de interpretare de aceasta permisiune din litera Codului ca ar putea fi suficiente si probele indirecte daca se coroboreaza unele cu altele si rezulta pana la urma in mod credibil ceea ce se doreste a fi demonstrat. Pana la urma si acest lucru tine de duelul judiciar. Matematic, denuntul nu este suficient”.

Lumeajustitiei.ro prezinta in format video a treia parte a interviului realizat de publicatia noastra cu avocatul Antoniu Obancia: