Judecatorului Horatius Dumbrava din CSM nu ii merge bine nici cu Klaus Iohannis presedinte. Dupa ce ani de zile a incercat sa il convinga pe fostul presedinte Traian Basescu sa verifice daca in randul magistratilor exista ofiteri ai serviciilor secrete, fiind refuzat de fiecare data, iata ca prima propunere pe care i-a facut-o noului presedinte Klaus Iohannis (foto 1) a fost si ea respinsa. Este vorba despre ideea, spunem noi aberanta, ca politicienii sa fie sanctionati sau suspendati din functie pentru declaratiile cu privire la care CSM constata ca au incalcat independenta Justitiei.

In sedinta de marti, 6 ianuarie 2015, cand a fost aleasa noua conducere a CSM, judecatorul Horatius Dumbrava (foto 2) i-a prezentat presedintelui Klaus Iohannis cateva dintre problemele cu care se confrunta Justitia. Prima este, in opinia lui Dumbrava, cea referitoare la atacurile impotriva Justitiei. In acest sens, Horatius Dumbrava a sustinut ca nu sunt de ajuns doar comunicatele prin care CSM constata ca politicienii au incalcat independenta Justitiei si a pretins ca este nevoie de un sistem de sanctionare concret. Mai exact, Horatius Dumbrava a declarat ca ar fi oportuna institituirea unor sanctiuni contraventionale sau chiar suspendarea ori demiterea politicienilor in cauza.

Iata ce i-a spus Horatius Dumbrava lui Klaus Iohannis la sedinta CSM:

“Ma adresez dumneavoastra in ideea ca Romania lucrului bine facut trebuie sa aiba ecou si in Justitie, si de aceea va spun foarte pe scurt cateva probleme presante pe care, de altfel, si dumneavoastra si doamna presedinte Stanciu le-ati amintit si cu care se confrunta sistemul, si care au nevoie de o rezolvare concreta.

Prima problema: atacurile la adresa independentei Justitiei. Ele au crescut in 2014, potrivit cifrelor oficiale, cu 30%. Cererile de aparare a independentei Justitiei, ca si sesizarile din oficiu au crescut fata de anul 2013, ceea ce spune foarte multe. Represiunile asupra carora au fost supusi judecatorii si procurorii in anumite contexte, in anul 2014. Este necesar, si va solicit ferm sprijinul, ca Justitia sa aiba instrumentele necesare sa stopeze sau macar sa diminueze astfel de atacuri. Simplele comunicate de presa ale Consiliului Superior al Magistraturii nu ajuta. Ele, sigur, pot fi sanctiuni morale si ele, din fericire, sunt publicate in mass-media serioasa dar, si am mai spus acest lucru de mai multe ori, este nevoie sa avem un sistem de sanctionare concret. De la sanctiuni contraventionale, chiar interzicerea acelor politicieni sau inalti demnitari publici care ataca independenta Justitiei, dar hotararile CSM raman definitive, sa fie suspendati din functii sau sa fie obligati sa isi dea demisia sau sa fie demisi”.

Dumbrava nu a avut succes

Totusi, ideea lui Horatius Dumbrava nu este pe placul presedintelui Klasus Iohannis. Intr-un interviu acordat ziarului Adevarul, miercuri 7 ianuarie 2015, Iohannis a explicat ca nu se impun sanctiuni pentru politicieni, la fel cum nu se impune ca oamenii politici care incalca independenta Justitie sa isi piarda functia sau postul. Potrivit presedintelui, clasa politica trebuie sa ia insa foarte serios avertismentele CSM:

“Eu nu cred ca trebuie sa avem sanctiuni pentru politicieni. Trebuie sa avem o clasa politica suficient de matura. Trebuie sa avem si o constientizare in rindul electoratului. Nu cred ca trebuie ca cineva care a incalcat independenta justitiei sa-si piarda functia sau postul. Cred ca CSM trebuie sa reactioneze imediat. Am avut chiar si in campanie cazuri concrete sanctionate de CSM. Trebuie sa mearga mai departe: CSM trebuie sa se exprime transant, iar clasa politica trebuie sa priveasca avertismentele foarte serios”.

Iohannis vrea sa opreasca scurgerea de informatii din dosarele de la parchete: “Riscam ca o avalansa de informatii dintr-un dosar publicul sa aiba impresia ca acela e vinovat. Am avut asemenea situatii si oamenii au fost declarati nevinovati. Or, impresiile acelea create in public nu le mai ia nimeni inapoi”

In acelasi interviu, Klaus Iohannis a explicat si declaratia sa privind scurgerea stenogramelor din dosare in presa. Presedintele a precizat ca nu s-a referit la jurnalisti in momentul in care a avertizat asupra practicilor de scurgere de informatii din dosare, ci doar a vrut sa atraga atentia asupra faptului ca Justitia nu trebuie facuta la televizor.

Iohannis a avertizat si asupra efectului pe care asemenea practici le au asupra celor vizati de anchetele procurorilor. Presedintele a amintit ca au existat situatii in care imaginea anumitor oameni a avut de suferit din cauza scurgerilor din dosare, chiar daca in final acestia au fost gasiti nevinovati:

“M-am bazat si pe semnale venite din sistemul judiciar si din clasa politica, si o evaluare proprie. Cu totii ne dorim combaterea coruptiei, pedepsirea celor rai, dreptate. Pe de alta parte, trebuie sa vedem ca drepturi sunt si dincolo. Ce vreau sa atrag atentia e ca nu trebuie sa exageram, nu trebuie sa ajungem, la telejustitie. Justitia nu se face la TV sau in ziare. De la dreptul la informare pana la mutarea evaluarii faptei de la procuror la TV e cale lunga. Trebuie sa avem criterii clare si trebuie stabilite in sistem: cat si cum poate fi facut public. Altfel riscam ca o avalansa de informatii dintr-un dosar publicul sa aiba impresia ca acela e vinovat. Daca se constata ca nu avem aceste criterii, ele trebuie create. Justitia nu trebuie sa se transforme intr-un spectacol mediatic. E gresit. Am avut asemenea situatii si oamenii au fost declarati nevinovati. Or, impresiile acelea create in public nu le mai ia nimeni inapoi. Trebuie sa existe criterii foarte clare. Vom avea si informatie suficienta, dar si magistratii vor avea spatiul lor sa judece cu obiectivitate.

Eu am vrut sa trag un semnal de alarma, nu e treaba noastra sa intram in asemenea detalii. Atat a fost semnalul meu si cred ca a fost foarte clar receptat in sistem cel putin acesta e feedbackul pe care l-am primit. Nu m-am referit la jurnalist, absolut deloc. Doar ca trebuie sa evitam sa facem un circ mediatic dintr-o urmarire penala, dintr-un proces”.

De ce vrea Iohannis ca Procurorul General sa faca parte din CSAT si drept de initiativa legislativa pentru CSM, ICCJ si PICCJ

Pe de alta parte, Klaus Iohannis s-a referit si la cele doua propuneri pe care le-a facut in sedinta CSM. Si anume ca Procurorul General al Romaniei sa faca parte din Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, iar CSM, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Public sa aiba drept de initiativa legislativa.

In ceea ce priveste primul aspect, Iohannis sustine ca lupta impotriva coruptiei este o problema ce tine de siguranta nationala, astfel ca prezenta sefului PICCJ in CSAT se impune: “CSAT nu se ocupa numai de apararea tarii, ci si de securitatea nationala. Cred ca dumneavoastra si cei care ne urmaresc sunt de acord ca lupta anticoruptie tine de securitatea nationala, mai ales in aceasta etapa. Sper sa prindem zilele cand sunt atat de putini corupti incat nu mai constituie o problema de securitate nationala. In CSAT, este ministrul Transporturilor (n.r. - ministrul Transporturilor nu e membru CSAT). Acum, chiar cred ca lucrurile de care se ocupa Procurorul General sunt la fel de relevante. Nu e vorba de amestecarea puterilor in stat, e vorba de colaborarea puterilor in stat. Trebuie sa iesim dintr-o paradigma instaurata in mod nefericit. Multa lume crede ca cele trei puteri in stat trebuie sa se pazeasca reciproc. Mi se pare foarte normal sa colaboreze toti cei care pot sa o faca pentru a rezolva problemele de securitate nationala”.

Cat despre nevoia ca CSM, ICCJ si Ministerul Public sa aiba drept de initiativa legislativa, Iohannis a aratat urmatoarele:

“Nu am spus ca este obligatoriu, ca nu se poate altfel, dar mie mi se pare ca este o chestiune care trebuie foarte bine judecata si de cei din sistem, si de constitutionalisti. Daca in sistemul judiciar apare o discutie ca ar fi bine sa se modifice o lege, atunci trebuie sa se adreseze ministrului Justitiei. Suntem in situatia in care o putere in stat poate sa se adreseze Parlamentului doar prin intermediul altei puteri. Avand in vedere discutiile pe care le-am purtat, am considerat ca este bine sa aduc in discutie aceasta chestiune si cred ca este foarte bine ca ieri a fost dezbatuta aceasta tema, lucru care imi arata ca am venit cu teme care sunt importante”.