Curtea de Apel Bucuresti a judecat in 22 martie 2019 ultimul termen in dosarul in care procuroarea Mihaiela Iorga Moraru (foto stanga) a chemat in judecata Inspectia Judiciara, contestand rezolutia de clasare in cazul fostei sefe a DNA Laura Codruta Kovesi (foto dreapta), si solicitand continuarea verificarilor prealabile fata de aceasta, dat fiind ca faptele retinute de inspectorii judiciari nu corespund realitatii. Cu acest prilej, procuroarea Mihaiela Iorga Moraru a facut publice grozaviile pe care fosta sefa a DNA Laura Kovesi le-ar fi comis la conducerea parchetului anticoruptie. Intr-o prezentare remarcabila, Mihaiela Iorga Moraru a scos la iveala practicile Laurei Kovesi in DNA, practici pe care inspectoarele Tamara Manea si Cristina Daniela Balcan de la Directia de inspectie pentru procurori sunt acuzate ca le-au musamalizat, netinand cont de ele in Raportul prin care au scos-o basma curata pe fosta sefa DNA.

Kovesi a incurcat fisetele

Astfel, procuroarea Mihaiela Iorga Moraru a aratat ca toate sesizarile facute de fosta sefa a DNA Laura Codruta Kovesi la Inspectia Judicia impotriva sa, dupa ce a fost revocata din DNA precum si informatiile furnizate de Marius Bogdan Bulancea "contin date nereale sau incomplete, iar furnizarea acestor date nereale a fost premeditata si a avut ca unic scop sanctionarea mea prin orice mijloace".

In acest sens, Mihaiela Iorga Moraru a dezvaluit ca acuzatia care i-a fost adusa de fosta sefa a DNA Laura Kovesi privitoare la pretinsele sume de bani si bunuri de valoare pe care le-ar fi gasit in fisetul sau, dupa ce a fost data afara din DNA, este complet falsa, intrucat acei bani se gaseau in biroul in care isi desfasurau activitatea ofiterii de politie judiciara. Mai mult, pentru suma de bani despre care Kovesi a pretins ca se afla in fisetul Mihaielei Iorga Moraru exista un proces verbal insotit de o plansa fotografica. Acest lucru reiese fara putinta de tagada si din procesul verbal de inventariere nr. 3 din 19 iulie 2017:

"In sesizarea nr. 1773/C/2017 din data de 17 iulie 2017, doamna procuror sef Laura Codruta Kovesi precizeaza in mod nereal ca la data de 14.07.2017, in biroul meu a fost identificat dosarul 455/P/2015 in care se afla un plic cu suma de 398.400 lei ridicata pe baza de proces verbal de la o persoana fizica, fara a exista o justificare din punct de vedere procedural. Din continutul procesului verbal de inventariere nr. 3 din data de 19.07.2017 rezulta ca suma de bani a fost gasita de fapt in biroul 237 A in care isi desfasurau activitatea ofiterii de politie judiciara si ca aceasta suma de bani a fost ridicata pe baza de proces verbal si plansa fotografica".

A aratat in acest sens Iorga Moraru faptul ca Laura Kovesi "nu s-a limitat la a sesiza Inspectia Judiciara" cu privire la niste fapte nereale, "ci a facut referire la aceste aspecte in interviurile date si in comunicatele de presa", comunicate de presa pe care chiar Kovesi le aproba, conform regulamentului DNA, dorindu-se acreditarea ideei ca Iorga Moraru este "un procuror corupt care si-a insusit bunuri de valoare de la o perchezitie si sume de bani":

"Daca intentia procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie ar fi fost aceea de a pune supune atentiei inspectorilor judiciari posibile abateri disciplinare savarsite de subsemnata, in data de 20 iulie 2017, nu ar fi fost emis acel comunicat/adresa catre presa din care rezulta ca in fisetul subsemnatei s-ar fi gasit bani si bunuri de valoare (aspect nereal intrucat bunurile respective nu au fost identificate in fisetul meu), fiind evident ca prin modalitatea de prezentare se incerca a se crea imaginea unui procuror corupt care si-a insusit bunuri de valoare de la o perchezitie si sume de bani. Era pentru prima data cand se dadeau astfel de informatii dintr-o sesizare disciplinara pe care DNA sustinea ca a trimis-o inspectiei disciplinare si care conform dispozitiilor din Legea 317/2004 si Regulamentului de organizare si functionare al Inspectiei Judiciare presupune o faza nepublica. Datele comunicate, modalitatea de comunicare si modalitatea de prezentare a faptelor incalca in mod flagrant dreptul la imagine si chiar prezumtia de nevinovatie. A fost o dovada de forta a conducerii DNA, care avea si are si in prezent toate parghiile, in raport cu un simplu procuror, revocat. DNA nu a facut nicio referire la faptul ca in dosarul cu perchezitia in cauza au fost doi procurori de caz, ca nu exista camera de corpuri delicte, ca suma de bani identificata avea plansa fotografica si existau documente care justificau ce reprezinta fara loc de dubiu".

Laura Kovesi, acuzata ca a intervenit in activitatea procuroarei Mihaiela Iorga Moraru

De-a dreptul scandaloasa este insa sesizarea formulata de DNA la Inspectia Judiciara in 17 iulie 2017, prin care a reclamat-o pe procuroarea Mihaiela Iorga Moraru de savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 (exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta). Sustinem aceasta intrucat, astfel cum procuroarea Mihaiela Iorga Moraru a dezvaluit in fata instantei, sesizarea fost facuta pe baza dosarului Microsoft, dosar in care Kovesi ar fi insistat sa se continue urmarirea penala fata de fostul ministru al Comunicatiilor Valerian Vreme, dupa ce a fost obtinut avizul de la Parlament, dar si fata de fostul ministrul al Internelor Dan Nica.

Iata ce sustinea Kovesi in actiunea depusa la Inspectia Judiciara impotriva Mihaielei Iorga Moraru:

"Desi avizul necesar urmaririi penale fata de V.V. a fost transmis catre Directia Nationala Anticoruptie la data de 14.10.2014, doamna procuror Mihaiela Moraru Iorga nu a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale, desi nu a mai fost administrata vreo alta proba care sa modifice situatia de fapt avuta in vedere la momentul solicitarii avizului Parlamentului Romaniei, cu consecinte asupra drepturilor personale ale partilor.”

„Doamna procuror Mihaiela Moraru Iorga nu a solicitat Presedintelui Romaniei declansarea procedurilor pentru obtinerea avizului necesar urmaririi penale fata de domnul N.D., desi nu mai fusese administrata vreo alta proba care sa modifice situatia de fapt avuta in vedere la momentul solicitarii avizului Parlamentului European, incalcand astfel dispozitiile art. 109 alin. 2 din Constitutia Romaniei, art. 12, art. 16 alin. 2 si art. 19 din Legea 115/1999, republicata, privind responsabilitatea ministeriala, ale Deciziei nr. 665/05.07.2007 a Curtii Constitutionale, precum si ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curtii Constitutionale".

Fata de sustinerile fostei sefe DNA din actiunea depusa la Inspectia Judiciara, Mihaiela Iorga Moraru a aratat instantei ca Laura Kovesi nu a tinut cont de faptul ca "Parlamentul Romaniei si respectiv Presedintele Romaniei nu emit aviz pentru inceperea urmaririi penale ci formuleaza cerere de urmarire penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite de membrii Guvernului in exercitarea functiei" dar si de faptul ca "dispozitiile acestei legi urmarirea penala se efectueaza in conformitate cu prevederile codului de procedura penala", si a hotarat sa imixtioneze in activitatea sa.

Concret, desi legea interzice procurorului sef al unei structuri de parchet sa intervina in activitatea de urmarire penale desfasurata de un procuror, Laura Kovesi ar fi intervenit in dosarul Microsoft, si i-ar fi solicitat procuroarei Mihaela Iorga Morau sa dispuna continuare urmaririi penale fata de ministrii Valerian Vreme si Dan Nica.

Iata ce a sustinut Mihaiela Iorga Moraru in fata instantei:

"In situatia in care aprecia ca urmarirea penala este tergiversata, procurorul sef al Directiei avea posibilitatea de a dispune efectuarea de verificari si preluarea dosarului.

In conformitate cu prevederile legale procurorul sef al Directiei nu are posibilitatea legala de a impune procurorului de caz sa dispuna continuarea urmaririi penale fata de o anumita persoana. Efectuarea urmaririi penale este atributul exclusiv al procurorului investit cu solutionarea cauzei.

In concluzie sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la faptul ca nu as fi dispus continuarea urmaririi penale fata de cei doi fosti ministri reprezinta o recunoastere explicita a actelor de imixtiune in activitatea mea ca procuror de caz in dosarul Microsoft.

A sustine ca efectuarea demersurilor catre Parlamentul Romaniei il obliga pe procurorul de caz sa dispuna continuarea urmaririi penale fata de persoana pentru care s-a formulat cerere de urmarire penala indiferent daca reevaluarea probatoriului conducea la o alta situatie de fapt, constituie o incalcare flagranta a prezumtiei de nevinovatie si a dreptului oricarei persoane la un proces echitabil, fiind evident ca chiar si o eroare de apreciere a probatoriului nu trebuie urmata de un comportament abuziv.

Abia prin inceperea urmaririi penale in conditii nelegale se produce o incalcare a drepturilor persoanelor".

Kovesi si Bulancea acuzati ca au mintit Inspectia Judiciara

Pe de alta parte, procuroarea Mihaiela Iorga Moraru i-a acuzat pe Laura Kovesi si pe seful Sectiei a II-a din DNA procurorul Marius Bulancea ca au transmis Inspectiei Judiciare date nereale cu privire la faptele pe care ce i-au fost imputate. Potrivit sustinerilor din instanta ale Mihaielei Iorga Moraru, acestia ar fi pus la dispozitia inspectorilor judiciari mai multe documente care nu corespundeau realitatii, lucru care poate atrage chiar cercetarea disciplinara a lui Kovesi pentru art. 99 lit. p) din Legea nr. 303/2004 care se refera la "obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace".

Astfel, Kovesi a fost acuzata ca prin sesizarile mincinoase sau trunchiate facute la Inspectia Judiciara nu doar ca "a parasit teritoriul impartialitatii dar a incalcat si drepturile constitutionale" ale procuroarei Iorga Moraru, precum demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si dreptul la propria imagine. Cu toate acestea, inspectorii judiciari au retinut ca este dreptul oricarei persoane de a sesiza Inspectia Judiciara.

Iata ce a sustinut Mihaiela Iorga Moraru in fata instantei:

"Doamna procuror sef Laura Codruta Kovesi si domnul procuror sef sectie Marius Bulancea au transmis Inspectiei judiciare date nereale cu privire la faptele ce fac obiectul verificarilor si respectiv nu a pus la dispozitia Inspectiei judiciare documente si date relevante pentru clarificarea situatiei de fapt, invocandu-se, in mod repetat, Registrul R4 (in care datele sunt trecute in mod sumar de grefiera sefa si de multe ori nu corespund cu situatia de fapt), desi in perioada martie – septembrie 2017 dosarele pe care le-am avut in instrumentare au facut obiectul unui control administrativ intern si teoretic toate aceste aspecte ar fi trebuit sa se regaseasca in actul de control intocmit.

Dupa un Ordin de revocare (ordin a carui anulare a fost dispusa de catre Curtea de Apel Bucuresti) in cuprinsul caruia a fost atestata o situatie de fapt nereala, prin inserarea unor mentiuni ce nu sunt sustinute de niciun document(ex: continutul sesizarii datata 14.10.2016, masurile dispuse fata de PDM in dosarul 886/P/2016, data la care acesta a invocat cauza de nepedepsire),au urmat practic multiple sesizari la Inspectia Judiciara cu un continut nereal, urmate de comunicarea unor date nereale sau incomplete.

In literatura de specialitate se arata ca punerea la dispozitia inspectorilor judiciari a unor date sau informatii ce nu corespund realitatii constituie, de asemenea, abaterea disciplinara prev. de art. 99 lit. p din Legea 303/2004. (Abaterile disciplinare ale magistratilor – Ioan Garbulet)".