Judecatoarea Tribunalului Bucuresti, Elena Brindusa Gheorghe, a dispus arestarea preventiva pentru 29 de zile a inculpatilor Andreea Elena Marta, sotia lui Codrut Marta, fostul sef de cabinet al fostului presedinte ANAF, Sorin Blejnar, Maria Magdalena Lungu si Valentin Panait, in dosarul „Prostituate de lux”, pe motiv ca „ca la dosarul cauzei sunt probe... pentru a se formula cererea de luare a masurii arestarii preventive”. Sotul Andreei Marta, Codrut Marta a lasat-o balta de pe 21 mai 2012, cand a disparut fara urma, fiind dat in urmarire internationala pentru o frauda cu produse petroliere, a carui prejudiciu se ridica la 15 milioane de euro reprezentand accize si TVA neachitate. Potrivit procurorilor, din palierul din care facea parte Codrut Marta mai erau si fostul sef al ANAF, Sorin Blejnar si Viorel Comanita. Potrivit motivarii hotararii prin care s-a dispus arestarea preventiva, Andreea Elena Marta si sora sa Maria Magdalena Lungu cereau minim 1.000 de euro cand clientii solicitau pentru practicarea prostitutiei o tanara "premianta" sau "de nota 10", tariful minim perceput fiind 250-300 euro pentru fiecare tanara, acestea din urma primind sume mult mai mici fata de cele date de clienti.

„Acestia au produs prin faptele lor o incalcare a regulilor de convietuire sociala”

Magistratii Tribunalului Bucuresti au constatat ca faptele celor trei inculpati reprezinta un pericol social si pentru ordinea publica „atunci cand acestia au produs prin faptele lor o incalcare a regulilor de convietuire sociala ocrotite prin art.1 Cpp, printre care figureaza persoana, drepturile si libertatile ei ca urmare a reactiei declansate de fapta comisa”. „Astfel, este desigur adevarat ca pericolul concret pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii. Aceasta nu inseamna ca aprecierea pericolului pentru ordinea publica trebuie facuta prin abstractie de la gravitatea faptei. Sub acest aspect existenta pericolului public poate rezulta, intre altele si din insusi pericolul social al infractiunii de care sunt acuzati inculpatii, de reactia publica la comiterea unei astfel de infractiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemanatoare de catre alte persoane, in lipsa unei reactii corespunzatoare fata de cei banuiti ca autori ai unor astfel de fapte... Tribunalul, va concluziona ca este indeplinita si cea de-a doua conditie cumulativa ceruta de text respectiv pericolul social pentru ordinea publica, avand in vedere ca inculpati au savarsit faptele penale pe o perioada indelungata de timp, in cadrul unei structurii bine organizate. Chiar daca nu se pune semnul identitatii intre pericolul social al faptelor si persoana inculpatilor nu este de neglijat contextul social in care s-au comis faptele, rezonanta sociala a acestora, dar si urmarile cu influente deosebit de negative in societate. In acest context, trebuie amintit ca astfel de conduite, creeaza categoric insecuritate si ideea de nesocotire a legii. In ceea ce priveste sustinerile apararii in sensul ca circumstantele personale ale inculpatilor (domiciliu stabil, lipsa antecedentelor penale, etc) pot conduce la cercetarea in stare de libertate, instanta nu poate primi astfel de apararii la acest moment procesual intrucat criteriile legate de aceste circumstante pot fii avute in vedere la momentul individualizarii pedepsei. ...Gradul de pericol social al infractiunii, ca un criteriu complementar, este diferit de cel stabilit in legea penala (articolul 17 din Codul penal). Pericolul social rezulta din circumstantele cauzei penale si poate fi diferit in cazul savarsirii in situatii deosebite, ale aceleiasi infractiuni. in speta de fata, pericolul social este privit de judecator prin prisma circumstantelor concrete ale cauzei. Totodata, nu este de neglijat faptul ca in cauza urmeaza a fii administrate probe pentru stabilirea cu exactitate a situatiei de fapt, urmeaza fii audiate persoane ale caror depozitii pot fi influentate de catre inculpati in conditiile in care acestia cunosc persoanele implicate in activitatea infractionala, astfel buna desfasurare a procesului penal putand fii grav afectata».

„Tarifele minime ajungeau la 1000 euro, atunci cand era solicitata o tanara ce era considerata „premianta” sau de nota 10”

Judecatoarea Brindusa Gheorghe a apreciat ca propunerea de arestare preventiva este intemeiata, atat in raport de actele si lucrarile dosarului, dar si pentru urmatoarele considerente: „Astfel, s-a constatat ca grupul infractional este compus din mai multe persoane de sex feminin, dintre acestea fiind identificate coordonatoarele M.A.E. (fosta L.) L.M.M. si ..., persoane care se ocupa cu racolarea clientilor ce dispun de o situatie materiala foarte buna, carora le faciliteaza intalnirile cu tinerele care practica prostitutia. In functie de cererile clientilor privind aspectul fizic al tinerelor pe care le solicita, tinerele erau trimise in locurile stabilite de clienti, de regula hoteluri sau case particulare, uneori fiind insotite chiar de catre coordonatoare. Totodata, s-a constatat ca numita ..., in acelasi timp a desfasurat activitati de proxenetism impreuna cu numitul P.V., cei doi racoland tinere in vederea practicarii prostitutiei cu clienti ce aveau o situatie materiala foarte buna, o parte din aceste tinere fiind aceleasi din gruparea coordonata de M.A.E. si L.M.M., ca inculpatul P.V. a solicitat de mai multe ori tinere pentru practicarea prostitutiei cu clienti …, indeosebi persoane ce veneau in R. in calitate de ….si pentru a participa la partide de vanatoare in jud. C. luand legatura cu numita ..., careia ii comunica numarul de tinere de care avea nevoie, in functie de numarul clientilor doritori sa intretina raporturi sexuale, iar .., la randul sau, contacta tinerele din reteau infractionala carora le comunica locatia, sumele de bani ce urmeaza a fi castigate si numarul zilelor pentru care sunt solicitate. Din datele obtinute pana in prezent, a rezultat ca sumele de bani incasate din practicarea prostitutiei se impart intre tinere si coordonatori sau acestia din urma percep un comision de 50 – 100 euro pentru fiecare client, ca tariful minim perceput de coordonatoarele retelei era de 250 – 300 euro, pentru fiecare tanara solicitata in vederea prestarii serviciilor sexuale, existand cazuri cand tarifele minime ajungeau la 1000 euro, atunci cand era solicitata o tanara ce era considerata „premianta” sau de nota 10. Totodata, s-a mai aratat ca existau situatii in care clientii potenti financiar apeleaza la coordonatorii retelei, pentru mai multe tinere deodata, cu care sa-si petreaca vacantele in strainatate, costurile fiind suportate in totalitate de client, astfel ca sumele platite ajung la cateva mii de euro. Banii obtinuti de catre tinerele ce erau recrutate pentru aceasta activitate, erau folositi in scopul asigurarii mijloacelor de existenta, in sensul ca isi plateau chiria si isi asigurau cele necesare traiului, aceasta tinand cont de faptul ca in cea mai mare parte aceste tinere erau …., nu aveau alte venituri pentru a se intretine si nu doreau sa apeleze la …, acestia neavand posibilitati financiare majore. Activitatile de prostitutie – proxenetism aveau loc in cele mai multe randuri pe raza municipiului B., in hoteluri de lux, precum “…”, “..”, “ …”, sau in alte locuri alese de clienti, precum si in alte judete, respectiv T., B., C.. Tinerele care erau coordonate in vederea practicarii prostitutiei au fost racolate intotdeauna din randul persoanelor cu un aspect fizic atragator, participante la concursuri de „..” sau prezentari de moda, de regula .., ce aveau nevoie de bani pentru a se intretine, cunoscatoare de limbi straine. Aceste cerinte erau necesare intrucat clientii proveneau din randul persoanelor publice, oameni de afaceri, cetateni … potenti financiari, persoane din lumea mondena”.

* Cititi aici Incheierea integrala a TMB