Parchetul Laurei Codruta Kovesi a incasat o noua lovitura intr-un dosar-spectacol. Curtea de Apel Bucuresti a dispus, joi 19 mai 2016, achitarea judecatoarelor Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu in baza art. 16 alin. (1) litera b) teza I - „fapta nu este prevazuta de legea penala”, si disjungerea cauzei in ceea ce o priveste pe judecatoarea Veronica Cirstoiu. Cele trei magistrate de la Sectia I-a penala a CAB au fost trimise in judecata in aprilie 2014 prin rechizitoriul intocmit de procurorul DNA Danut Volintiru (foto) si confirmat de seful Sectiei de combatere a coruptiei Gheorghe Popovici (vezi facsimil), dupa ce au admis contestatia in anulare formulata de afaceristul Dinel Staicu si au dispus anularea condamnarii acestuia la pedeapsa de 7 ani inchisoare primita in dosarul fraudarii Bancii Internationale a Religiilor.

Achitarea a fost pronuntata de presedinta Sectiei a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, judecatoarea Luminita Ninu-Cristiu, care a rezistat eroic presiunilor procurorilor DNA, care au incercat sa o scoata din dosar, recuzand-o de doua ori fara succes. In acest context, trebuie sa ne amintim ca dosarul judecatoarelor a fost deschis cotra-naturii de procuroarea Florentina Mirica, la scurt timp dupa ce seful DNA, Daniel Morar, a iesit public sa condamne solutia data in favoarea lui Dinel Staicu. Florentina Mirica a dat in cele din urma scoatere de sub urmarire penala, realizand ca un judecator nu poate fi inculpat pentru o solutie data, fara sa se dovedeasca ca a savarsit o infractiune in legatura cu solutia pronuntata. Dosarul a fost redeschis de procurorul Danut Volintiru si confirmat de Gheorghe Popovici care au facut astfel pe plac fostului sef al DNA.

Veronica Cirstoiu si colegele sale de complet, Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu, au fost acuzate de DNA de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, favorizarea faptuitorului si fals intelectual. Tot in legatura cu anularea condamnarii lui Staicu, procurorii DNA au acuzat-o pe Cirstoiu si ca ar fi pretins un milion de euro de la afacerist, suma din care ar fi incasat 630.000 euro. Acuzatiile parchetului anticoruptie se pare, insa, ca sunt desfiintate rand pe rand. Totusi, sentinta CAB nu este definitiva, ci poate fi atacata cu apel.

Prezentam minuta sentintei nr. 97/F/19.05.2016, pronuntate de Sectia a II-a penala a CAB (dosar nr. 2684/2/2014):

„In baza dispozitiilor art. 396 alin. (5) Cpp. rap. la dispozitiile art. 16 alin. (1) litera b), teza I Cpp, achita pe inculpata BADESCU LILIANA, pentru infractiunile de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) Cod penal cu referire la art. 309 Cod penal, favorizarea faptuitorului, prevazuta de art. 269 alin. (1) Cod penal si fals intelectual, prevazuta de art. 321 alin. (1) Cod penal. In baza dispozitiilor art. 396 alin. 5 Cpp rap. la dispozitiile art. 16 alin. (1) litera b) , teza I Cpp achita pe inculpata PICIARCA DUMITRITA, pentru infractiunile de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit , prevazuta de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) Cod penal cu referire la art. 309 Cod penal, favorizarea faptuitorului, prevazuta de art. 269 alin. (1) Cod penal si fals intelectual, prevazuta de art. 321 alin. (1) Cod penal. In baza art. 25 alin. (5) Cpp lasa nesolutionata actiunea civila fata de inculpatele Badescu Liliana si PICIARCA Dumitrita. In baza art. 397 alin. (5) Cpp mentine masurile asiguratorii dispuse asupra bunurilor inculpatelor Badescu Liliana si PICIARCA Dumitrita prin ordonantele nr. 51/P/2012 din 31.03.2014 ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie-Directia Nationala Anticoruptie. Potrivit dispozitiilor art. 46 Cpp disjunge cauza, atat pe latura penala cat si pe latura civila, in ceea ce o priveste pe inculpata CIRSTOIU VERONICA. Potrivit art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea prezentei cauze raman in sarcina statului. Onorariul cuvenit domnului avocat desemnat din oficiu, Silibermann Robert, in cuantum de 360 lei, va fi suportat din fondurile MJ. Cu apel in 10 zile de la comunicarea copiei minutei. Pronuntata in sedinta publica, azi, 19 mai 2016”.

Prezentam comunicatul DNA din 17 aprilie 2014, privind trimiterea in judecata a celor trei magistrate:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatelor BADESCU LILIANA, PICIARCA DUMITRITA, judecatori la Curtea de Apel Bucuresti si a inculpatei CIRSTOIU VERONICA, fost judecator la Curtea de Apel Bucuresti (arestata in alta cauza), in sarcina carora s-a retinut savarsirea infractiunilor de:

- abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;

- favorizarea faptuitorului;

- fals intelectual.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 22 februarie 2012, inculpatele BADESCU LILIANA, CIRSTOIU VERONICA si PICIARCA DUMITRITA, in calitate de judecatori la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I-a Penala, au falsificat, cu prilejul redactarii, decizia penala nr. 381/22.02.2012, pronuntata in dosarul nr. 9972/2/2011.

Decizia viza admiterea contestatiei in anulare depuse de NUTU (fost STAICU) Dinel fata de o hotarare prin care, anterior, un alt complet al aceleiasi instante il condamnase definitiv la pedeapsa inchisorii pe o durata de 7 ani. Falsificarea s-a realizat prin:

- atestarea unor fapte si imprejurari necorespunzatoare adevarului constand in aceea ca au consemnat, in mod nereal, ca obiectul tuturor dosarelor penale luate in considerare la invocarea autoritatii de lucru judecat a avut la baza aceeasi sesizare, cu acelasi continut, aceeasi situatie de fapt (cesiune de creante si obtinerea de credite), acelasi prejudiciu (107.175.372.000 lei, respectiv 80.536.563.000 lei), aceleasi parti, aceleasi societati comerciale, acelasi probatoriu, aceeasi parte civila (Banca Internationala a Religiilor S.A.).

Cu acelasi prilej, inculpatele si-au indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu, prin aceea ca au desfiintat, in mod ilegal, trei hotarari judecatoresti si ca au anulat mandatul de executare a pedepsei de 7 ani inchisoare emis pe numele lui NUTU (Staicu) Dinel.

Acest lucru a avut drept consecinta obtinerea unui folos necuvenit de catre acesta din urma, prin exonerarea de executare a unei pedepse privative de libertate si de plata despagubirilor civile in cuantum de 18.839.684, 5 lei catre Banca Internationala a Religiilor S.A., prin lichidator judiciar.

Concret, starea de fapt detaliata in rechizitoriu este urmatoarea:

Prin rechizitoriul nr. 61/P/2002 din data de 09.11.2006, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata si a inculpatului STAICU DINEL pentru complicitate la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, constand in aceea ca, in perioada iulie 1999 – februarie 2000 Banca Internationala a Religiilor, prin 9 sucursale ale sale, a cesionat creante in valoare de 10.678.612,4 lei (Ron) unui grup de 11 firme din municipiul Craiova si a acordat credite pe termen scurt sub forma de linii de credit in valoare de 8.053.561, 1 lei (Ron), cu incalcarea legii si a normelor de creditare, beneficiarul acestora fiind STAICU DINEL, asociat/administrator al firmelor din grup.

In urma judecarii acestei cauze, prin decizia penala nr. 741/R/04.04.2011 Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe inculpatul STAICU DINEL la 7 ani inchisoare, mentinand si obligarea in solidar a coinculpatilor la plata despagubirilor civile.

Din dosarul nr. 61/P/2002 s-a disjuns si constituit dosarul nr. 172/P/2006 in care, prin rechizitoriul cu acelasi numar din 02.11.2008, Directia Nationala Anticoruptie l-a trimis din nou in judecata, printre altii, pe inculpatul STAICU DINEL pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice si asocierea pentru savarsirea de infractiuni, retinandu-se ca, in perioada august 2000 – iulie 2001, cei 9 inculpati s-au asociat in scopul savarsirii de infractiuni, incheind in mod fraudulos 14 conventii de plata care au condus la prejudicierea SNTGN Medias cu suma de 26.082.460,55 lei (Ron), aceasta cauza aflandu-se, in prezent, in curs de judecata.

In privinta circuitului sumelor de bani si a inregistrarii lor in evidentele contabile ale societatilor coordonate de STAICU DINEL, ca urmare a unor disjungeri succesive din rechizitoriile nr. 61/P/2002 si 172/P/2006, s-au efectuat acte premergatoare in mai multe dosare penale, finalizate prin solutii de neincepere a urmaririi penale, mentinute de instantele de judecata, astfel:

- prin ordonanta nr. 7D/P/2008 din 16.05.2008, mentinuta prin decizia penala nr. 683/26.06.2009 a Curtii de Apel Craiova s-a dispus, printre altele, neinceperea urmaririi penale fata de STAICU DINEL s.a. pentru infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat, constatandu-se ca pentru fapta comisa in perioada 1999 – 2001 exista o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;

- prin rezolutia nr. 83/P/2008 din data de 13.11.2009 a Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Craiova (dosar format ca urmare a disjungerii si declinarii din dosarul nr. 7/D/P/2008), mentinuta prin decizia penala nr. 1057/27.09.2010 a Curtii de Apel Craiova, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de STAICU DINEL, s.a. pentru infractiunile de evaziune fiscala, spalare de bani si asociere in vederea savarsirii de infractiuni, obiectul faptelor cercetate constituindu-l faptul ca STAICU DINEL si alti functionari din cadrul Cooperativei de Credit Banca Populata Rich Bank nu a inregistrat in evidenta contabila venituri reprezentand dobanzi si penalitati calculate in baza tranzactiei de compensare nr. 22 din 10.01.2001 si cesiunea depozitului in favoarea S.C. BDJ S.A., conform contractului de cesiune de creanta nr. 23 din 11.02.2001;

- prin rezolutia nr. 59D/P/2006 din 15.01.2008 a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Dolj, mentinuta prin deciziile penale nr. 798/18.11.2008 si nr. 292/11.03.2010 ale Curtii de Apel Craiova s-a dispus, printre altele, neinceperea urmaririi penale, fata de STAICU DINEL, s.a., sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 si art. 23 din Legea nr. 656/2002, faptele cercetate constand in aceea ca, la data de 22.02.2006, Directia Generala a Finantelor Publice Dolj a sesizat organele de urmarire penala cu privire la faptul ca, in urma controlului efectuat la S.C. CARNEXPOD S.A. Craiova, administratorul acesteia, a scos din patrimoniu, in luna septembrie 2004, bunuri in valoare de 1.151.350 lei care au fost cedate fundatiei 'Pater Comunitatis Romaniae', respectiv ca a instrainat din patrimoniu si suma de 38.638 lei catre Asociatia Sportiva Clubul de Fotbal Universitatea Craiova S.A., printr-un contract de publicitate incheiat fictiv la 1 octombrie 2004, verificandu-se, totodata, daca faptuitorii s-au asociat in vederea comiterii infractiunilor de evaziune fiscala si pentru spalarea banilor preveniti din evaziune fiscala.

La data de 28.04.2011, NUTU (fost STAICU) DINEL a inceput executarea pedepsei de 7 ani inchisoare, dispusa prin decizia penala nr. 741/R/04.04.2011 a Curtii de Apel Bucuresti.

La data de 02.05.2011, NUTU (fost STAICU) DINEL a formulat contestatie in anularea deciziei penale prin care a fost condamnat la 7 ani inchisoare, contestatie care a fost respinsa de Curtea de Apel Bucuresti ca fiind inadmisibila.

La data de 18.08.2011, NUTU (fost STAICU) DINEL a formulat o noua contestatie in anulare impotriva aceleiasi decizii, invocand autoritatea de lucru judecat a deciziei penale nr. 1057/27.09.2010 a Curtii de Apel Craiova, dar si-a retras contestatia.

La data de 23.11.2011, NUTU (fost STAICU) DINEL a depus o a treia cerere de contestatie in anulare la Curtea de Apel Bucuresti, in care a invocat autoritatea de lucru judecat a aceleiasi decizii penale nr. 1057/27.09.2010 a Curtii de Apel Craiova.

Cauza a fost repartizata completului de judecata format din inculpatele Badescu Liliana, Cirstoiu Veronica si Piciarca Dumitrita, care:

- la termenul din 01.02.2012 au respins contestatia in anulare ca fiind tardiv formulata;

- la termenul de judecata din 22.02.2012 au pronuntat decizia penala nr. 381/22.02.2012 prin care s-a admis contestatia in anulare impotriva deciziei penale nr. 741/04.04.2011 a Curtii de Apel Bucuresti, desfiintand in parte aceasta decizie, cu motivarea ca exista autoritate de lucru judecat si au anulat mandatul de executare a pedepsei de 7 ani inchisoare, dispunand punerea in libertate a contestatorului.

Cu alte cuvinte, cele trei judecatoare au considerat ca anterior pronuntarii definitive a pedepsei de condamnare a lui NUTU (fost STAICU) Dinel de catre Curtea de Apel Bucuresti, o alta instanta de judecata , respectiv Curtea de Apel Craiova ar fi pronuntat o decizie opusa, asadar favorabila condamnatului, pentru aceleasi fapte.

Hotararile judecatoresti ale celor doua instante (Curtea de Apel Bucuresti si Curtea de Apel Craiova) nu privesc aceeasi fapta:

- astfel, hotararea judecatoreasca a Curtii de Apel Craiova a avut ca obiect o procedura de contestare a legalitatii si temeiniciei unei rezolutii prin care s-a dispus, cu referire la NUTU (fost STAICU) Dinel, neinceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de evaziune fiscala, asocierea pentru savarsirea de infractiuni si spalare de bani;

- pe de alta parte, hotararea judecatoreasca a Curtii de apel Bucuresti a avut ca obiect judecarea cauzei in care, printre altii, NUTU (fost STAICU) Dinel a fost trimis in judecata pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.

In aceste conditii, diferentele existente intre cele doua cauze ar fi de natura evidentei, neexistand nici macar o suprapunere de acte materiale. Astfel, faptele au fost comise in perioade de timp diferite (iulie 1999 - februarie 2000 si, respectiv, 10 ianuarie 2001 – martie 2002), au primit incadrari juridice diferite si privesc activitati de serviciu desfasurate in mod nelegal in cadrul unor societati comerciale diferite (BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR si, respectiv, BANCA POPULARA RICH BANK COOPERATIVA DE CREDIT), singura legatura existenta intre cele doua cauze fiind cea a subiectului activ NUTU (fost STAICU) Dinel.

In plus, pe calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare, cele trei judecatoare ar fi procedat la o rejudecare a unei hotarari definitive, criticand motivarea instantei de recurs (completul care pronuntase condamnarea definitiva). Aceasta, deoarece exceptia autoritatii de lucru judecat se invocase si in fata instantelor de apel si recurs, cele care au pronuntat hotararile de condamnare, dar nu fusese admisa ca argument de respectivele instante. Prin urmare, pe langa conceperea unui adevar contrafacut, cele trei judecatoare au transformat calea de atac extraordinara a contestatiei in anulare intr-o prelungire a procesului penal, creand practic un nou grad de jurisdictie, respectiv un al patrulea grad de jurisdictie, neprevazut de lege.

Indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu de catre inculpatele Badescu Liliana, Cirstoiu Veronica si PICIARCA Dumitrita, cu prilejul pronuntarii deciziei penale prin care au anulat pedeapsa aplicata lui NUTU (fost STAICU) Dinel, rezulta din:

- incalcarea principiilor legalitatii si egalitatii in fata legii, determinata de admiterea unei cai extraordinare de atac in alte conditii decat cele prevazute de lege, ceea ce a permis contestatorului Staicu Dinel sa beneficieze de protectia judiciara a drepturilor subiective, in alt cadru decat cel reglementat de Constitutia Romaniei si Codul de procedura penala;

- incalcarea deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata intr-un recurs in interesul legii, a deciziilor Curtii Constitutionale, a jurisprudentei instantelor nationale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia inadmisibilitatii contestatiei in anulare intemeiata pe autoritatea de lucru judecat, atunci cand una din hotararile judecatoresti priveste o solutie de neincepere a urmaririi penale a procurorului in procedura reglementata de disp. art. 2781 C. pr. pen., respectiv a principiului non bis in idem;

- incalcarea autoritatii de lucru judecat a deciziei penale nr. 1164 din 26.05.2011 pronuntata in dosarul nr. 4077/2/2011 de Curtea de Apel Bucuresti, ca urmare a pronuntarii incheierii din 01.02.2012 prin care inculpatele au respins ca tardiv formulata contestatia in anulare intemeiata pe disp. art. 386 lit. 'c' C. pr. Pen.;

- pronuntarea deciziei penale nr. 381/2012 in conditiile in care instantele de apel si recurs au analizat si s-au pronuntat in legatura cu lipsa autoritatii de lucru judecat a deciziilor penale nr. 1057 din 27.09.2010, nr. 292 din 11.03.2010 si nr. 683 din 29.06.2009 ale Curtii de Apel Craiova, exceptie invocata in dosarul nr. 14165/2/2006;

- antamarea fondului hotararilor judecatoresti pronuntate in dosarul nr. 14165/2/2006 si in dosarul nr. 19797/2/2006 (in care inculpatul Staicu Dinel a fost condamnat la 7 respectiv 11 ani inchisoare), atunci cand inculpatele au facut aprecieri la vinovatia inculpatului, la competenta materiala a organelor de urmarire penala de a efectua cercetari in aceste cauze, la limitele sesizarii instantelor de judecata, la motivarea in fapt si in drept a acestora;

- transformarea caii de atac extraordinare a contestatiei in anulare intr-o prelungire a procesului penal, creandu-se in acest fel un al patrulea grad de jurisdictie neprevazut de lege, ceea ce in acceptiunea jurisprudentei CEDO are semnificatie unui 'apel deghizat';

- asigurarea unui folos necuvenit contestatorului Staicu Dinel prin exonerarea acestuia de executarea unei pedepse cu inchisoare, respectiv de plata despagubirilor civile, rezultate din savarsirea infractiunii pentru care fusese condamnat, cu consecinta prejudicierii si vatamarii intereselor legale ale partii civile.

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator, pana la concurenta sumei de 18.839.684,5 lei, asupra unor bunuri si conturi bancare apartinand celor trei inculpate, dupa cum urmeaza:

CIRSTOIU VERONICA - conturi bancare pe care este titulara, doua apartamente, doua terenuri intravilane in suprafata de peste 3.000 mp si un teren extravilan de 1.800 mp. PICIARCA Dumitrita - conturi bancare pe care este titulara, apartament si doua imobile aflate in coproprietate;

BADESCU LILIANA - autoturism marca VW Touareg si un apartament.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curtii de Apel Bucuresti.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.

Iata declaratiile facute de Daniel Morar privind hotararea celor trei judecatoare din dosarul lui Staicu:

„Pe noi, pe procurori, acea solutie ne-a socat, pentru ca din toate analizele noastre nu exista un caz care sa justifice o asemenea solutie, adica anularea unei condamnari definitive. Nu exista un caz practic, vorbesc. Din punct de vedere al cailor de atac, nu este nimic de facut. Este o solutie data definitiv. Noi trebuie sa vedem acum, CSM, daca acolo este o abatere disciplinara si noi procurorii daca e vorba de o fapta penala. (…)

S-a deschis o ancheta disciplinara la CSM, si o ancheta penala la DNA. CSM verifica daca in cazul de fata cineva a incalcat legea si respectiv capitolul care arata ce abateri disciplinare pot comite magistratii, iar noi, procurorii nostri vor verifica daca s-au comis anumite infractiuni legate de aceste solutii. (...)

Acele considerente pe baza carora instanta a dispus anularea condamnarii au fost avute-n vedere si de instanta de apel si de recurs, care l-au condamnat pe el si pe alti trei coinculpati. E ciudat ca doua instante au spus ca nu suntem in situatia aceea si nu se impune incetarea procesului penal, iar a treia a spus altceva. Mi-am manifestat indoiala pentru ca procurorii nostri de sedinta au argumentat de ce nu suntem intr-o asemnea situatie. Dar instanta de la Curtea de Apel Bucuresti care a anulat hotararea a spus: ba suntem. Si atunci suntem in situatia in care trei instante, doua intr-o parte si una in alta, spun lucruri diferite. Procurorul sef al DNA poate sa ceara deschiderea unei anchete, ceea ce am si facut, de aici incolo dosarul apartine unui procuror de caz care va examina acele solutii. Bun, acuma faptul ca sunt doua solutii diferite, nu insemna neaparat ca s-a comis o infractiune. Daca e o neglijenta sau altceva, o sa aflam la finalul anchetei disciplinare sau la finalul anchetei penale”.