Scandalul generat de dosarele penale deschise pe numele fostei sefe DNA Laura Kovesi (foto) a trecut granitele Romaniei, ajungand in presa internationala. Nu mai devreme de luni, 18 februarie 2019, site-ul NewEurope.eu a publicat un articol intitulat „De ce mai este Romania stat membru UE?”, unde reclama „fariseismul” Uniunii Europene in legatura cu procesul de selectie a Procurorului European, proces in care s-a inscris Kovesi.

Mai precis, New Europe acuza UE ca s-a grabit s-o ia in brate pe Laura Kovesi, in ciuda atat a dosarelor penale deschise pe numele ei, cat si cat si a cauzelor instrumentate de catre DNA, care in ultima vreme se destrama pe capete. In acelasi timp, dubla masura se vadeste in faptul ca Uniunea Europeana a pus la zid Polonia pentru schimbarile operate de aceasta tara in propriul sistemul judiciar.

Concluzia portalului este ca solutia la aceasta situatie delicata o reprezinta reluarea procedurii de selectie pentru Parchetul European, insa numai intr-o noua formula a Parlamentului European, rezultata dupa alegerile din luna mai.

Redam articolul complet din New Europe:

„De ce mai este Romania stat membru UE?

Parchetul European este o noua institutie care deja a intrat intr-o grava criza institutionala chiar inainte sa intre in functiune.

In acest moment, ne aflam in toiul procesului de selectie pentru numirea primului Procuror European, iar supa deja s-a acrit.

S-au inscris 30 de persoane pentru aceasta pozitie, 11 dintre ele intrand pe lista scurta si fiind intervievate de Comitetul Independent pentru Selectie, format din judecatori, procurori si juristi. Acest comitet ar fi trebuit sa le recomande un numar de 3-5 candidati celor 22 state membre fondatoare ale Parchetului European, precum si Comisiei de Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne, respectiv Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European, in vederea unei decizii comune.

Comitetul Independent pentru Selectie a prezentat o lista de 3 candidati (in loc de 5) dintre cei 11 eligibili. Cei 3 candidati provind din Romania, Franta, respectiv Germania.

Interesant este ca 4 dintre cei 11 candidati de pe lista scurta erau italieni – inclusiv un fost sef al OLAF –, dar niciunul nu a intrat in etapa finala de selectie.

Iar aceasta este principala controversa. De ce 3, si nu 5? In plus, de ce sa nu alegi dintre cei 11 candidati ajunsi pe lista scurta (toti avand inalte calificari)? Efectiv, acesta este exact momentul in care iese la lumina pierderea de catre UE a personalului politic. In conditiile in care echilibrele politice se schimba repede la nivel european, aceasta este o parte din explicatie.

Daca gandim logic, candidata romanca va fi respinsa, in contextul in care Laura Codruta Kovesi are 18 dosare penale in sistemul judiciar din propria tara (inclusiv acuzatii de luare de mita, abuz in serviciu si marturie mincinoasa).

Teoretic, candidatii reali ar trebui sa fie numai doi: unul francez (care are sanse mari sa fie numit) si unul german. Asupra acestui fapt ar fi putut cadea de acord cei care au semnat pe 22 ianuarie Tratatul de la Aachen intre Germania si Franta. Totusi, realitatea este ca persoana care candideaza din partea Romaniei se bucura de un puternic sprijin german (ca sa nu mai vorbim despre cel american).

Este o greseala grava pentru Europa – premeditata in scopuri politice – sa o puna pe Kovesi pe lista scurta, alaturi de cele 3 persoane propuse de Comitetul Independent de Selectie.

Candidata romanca nu ar trebui sa se numere printre cei trei finalisti si nici macar sa intre pe lista scurta de 11 persoane. Intr-adevar: faptul ca Laura Kovesi se afla sub ancheta penala in propria ei tara ar trebui sa constituie un motiv suficient ca ea sa fie respinsa de catre organismul comun al statelor membre si al Parlamentului European care va lua decizia finala pentru numirea pe 7 ani a Procurorului European. Aceasta cu atat mai mult cu cat ministrul roman al Justitiei, Tudorel Toader, le-a scris omologilor europeni, opunandu-se numirii.

Cu toate acestea, faptul ca Laura Kovesi a fost selectata drept candidatul favorit de catre Comitetul Independent de Selectie – in ciuda faptelor sus-mentionate (si multe altele nementionate) – implica ideea ca Uniunea Europeana considera total corupt sistemul de justitie romanesc. In acest caz, nu ar trebui ca Romania sa fie suspendata partial din anumite functii din Uniunea Europeana? Desigur: o tara al carei intreg sistem de justitie este pus la indoiala nu ar trebui sa aiba voie a detine presedintia Consiliului Uniunii Europene, post in care Romania a facut o treaba foarte buna pana acum.

Gandul (n.r. al suspendarii Romaniei) este ridicol. Este exagerat sa spui ca sistemul de justitie este corupt acum, dar nu si in anii trecuti, cand Kovesi a stat in spatele celor mai mari inculpari in cazuri de coruptie din istoria tarii. Sistemul romanesc de justitie este, intr-adevar, cu lipsuri si necesita reparatii, dar asta nu e o noutate. Europa in mod sistematic a inchis un ochi, tinandu-l deschis pe celalalt.

In ultimul rand, este de remarcat atitudinea fariseica a Comisiei Europene. Cand purtatorul de cuvant al Comisiei a fost intrebat despre aceasta controversa, el a ales sa faca precum Pilat din Pont, raspunzand ca nu este implicata Comisia, ci ea doar supravegheaza procesul. Insa purtatorul de cuvant a adaugat ca Europa vrea tratament cinstit pentru candidati – ceea ce inseamna ca Laura Kovesi are de suferit de pe urma justitiei romane.

Kovesi a fost acum pusa sub acuzare pentru ca a condus o institutie care a eliminat multe parti vinovate, dar le-a si facut rau multor parti. Numeroase dosare DNA efectiv se destrama.

Cu numai cateva luni in urma, aceeasi Comisie Europeana care acum se multumeste doar sa supravegheze procesul de selectie pentru parchetul European a lansat proceduri de infringement impotriva Poloniei, pentru acordarea posibilitatii de pensionare anticipata pentru 27 dintre cei 72 de judecatori de la Curtea Suprema.

Comisia se grabeste sa numeasca Procurorul European pana la sfarsitul lui martie. Evident, isi are propriul motiv – iar motivul este ca nu putem sti ce fel de Europa va veni dupa alegerile europarlamentare din mai.

Totusi, daca vrem sa protejam aceasta institutie noua si importanta – Parchetul European –, Parlamentul European trebuie sa puna capat acestui proces (n.r. de selectie) deja ridiculizat. Este, desigur, aproape imposibil, dar un sistem care cu adevarat cauta cinste si justitie ar trebui sa relanseze procedura, prin noul Parlament European, dupa alegerile din mai, cu un comitet de selectie proaspat si cu adevarat independent.

Prima pagina a istoriei Parchetului European nu ar trebui sa fie una de scindare si controversa, cu atat mai putin un tribut adus injustitiei, care se dovedeste a fi nu chiar atat de oarba”.