S-au implinit doi ani de la data la care fostul membru CSM Adrian Toni Neacsu (foto dreapta) a fost trimis in judecata de procurorii DNA pentru abuz in serviciu, fals intelectual, fals in inscrisuri sub semnatura privata si participatie improprie la uz de fals, si tot atat de cand acesta a fost mazilit din CSM si din magistratura. Cauza a reprezentat pentru mass-media un spectacol – date fiind actiunile, spunem noi abuzive, la care a fost supus Toni Neascu de procurori - si pentru parti un calvar prelungit pe doi ani, pana luni, 9 martie 2015, cand a avut loc la Inalta Curte de Casatie si Justitie ultimul termen din dosarul ex-membrului CSM. De data aceasta, spre deosebire de termenele anterioare si cu siguranta diferit de termenele de la fond, Sala Sectiilor Unite a fost goala, la ultima sedinta de judecata participand doar inculpatii si avocatii acestora. Si un martor, ultimul: vicepresedintele CSM Bogdan Gabor. In decurs de doua ore, Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie prezidat de judecatorul Ionut Matei din care mai fac parte si judecatorii Simona Daniela Encean, Florentina Dragomir, Lucia Tatiana Rog si Alina Ioana Ilie au procedat la audierea lui Bogdan Gabor, si au ascultat concluziile puse de procuroarea DNA Elena Matiesescu si de avocatii Alexandru Chiciu si Nicuta Citu. Decizia definitiva va fi pronunta de Completul de 5 al ICCJ in data de 23 martie 2015.

Procuroarea Elena Matiesescu s-a incurcat in Coduri

Dincolo de audierea lui Bogdan Gabor, la ultimul termen de judecata au existat momente care trebuie aduse in atentia publica. Spre exemplu, in concluzii, procuroarea de sedinta a Directiei Nationale Anticoruptie, Elena Matiesescu, a solicitat instantei ca decizia definitiva sa se aplice in raport de prevederile legii penale mai favorabile, facand referire la Vechiul Cod penal, in conditiile in care sentinta de la fond a fost data in baza prevederilor Noului Cod penal. In sustinerea orala, care apreciem ca a fost extrem de stangace si incurcata, Elena Matiesescu a cerut inital condamnare cu executare pentru ca apoi, cand a fost intrebata de Ionut Matei daca face referire la pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, art. 86 indice 1 NCP, sa dea din cap si sa se balbaie. Trebuie spus ca procurorii DNA au facut apel solicitand pedeapsa cu suspendare conditionata.

Avocatul Alexandru Chiciu cere ICCJ sa nu tina cont de probele obtinute in baza Legii Big Brother, declarata neconstitutionala de CCR

Dupa concluziile procuroarei DNA, avocatul Alexandru Chiciu (foto stanga), aparatorul lui Adrian Toni Neacsu de la inceputul procesului de la Inalta Curte, a aratat instantei ca de la deschiderea dosarului si pana in prezent au survenit modificari legislative care se rasfrang asupra unor probe existente la dosar. Este vorba despre abrogarea Legii 82/2012 (n.red – Legea privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice abrogata in iulie 2014 dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca este neconstitutionala, cunoscuta ca "Legea Big Brother) in baza careia Adrian Toni Neacsu a fost localizat in perioada iulie-decembrie 2012, prin monitorizarea modemului de transfer date prin internet si a postului telefonic.

In concluziile finale pe care le puteti citi la finalul articolului, reputatul avocat Chiciu a solicitat instantei sa nu tina cont de probele obtinute in baza legii nr.82/2012 si sa inlature datele comunicate de operatorii de telefonie si internet, vizând localizarea in perioada iulie - decembrie 2012 a sistemelor informatice de comunicatie utilizate de Neacsu, respectiv modemul de transfer date prin internet si postul telefonic repartizat de CSM, precum si Constatarea tehnico - stiintifica financiar contabila nr. 3/P/2013 din 21 februarie 2013, efectuata de specialistii DNA.

Totodata, Alexandru Chiciu a mai aratat ca activitatea de membru CSM nu are caracter normat, functia de membru CSM presupunand o activitate permanenta, si prin urmare nu se poate imputa lipsa de la serviciu a lui Toni Neacsu. In acest sens, avocatul Chiciu a aratat ca Adrian Toni Neacsu a participat, in anul 2012, la 39 de sedinte de Plen CSM dintr-un total de 42, incluzand concediile legale. In ce priveste prezenta in Sectia pentru judecatori, aparatorului lui Neacsu a aratat ca dintr-un total de 58 de sedinte, ex-membrul CSM a luat parte la 49.

In final, referindu-se la foile colective de prezenta despre care procurorii DNA sustin ca au fost falsificate, avocatul Alexandru Chiciu a aratat ca acestea nu reprezinta documente jusficative din punct de vedere financiar-contabil si nu erau intocmite, verificate si aprobate de membrii CSM.

Vicepresedintele CSM Bogdan Gabor sustine ca seful Consiliului Marius Tudose a formalizat in ianuarie 2015 procedura de completare a foilor de prezenta si detasare

In timpul audierii de catre Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie prezidat de judecatorul Ionut Matei din care mai fac parte si judecatorii Simona Daniela Encean, Florentina Dragomir, Lucia Tatiana Rog si Alina Ioana Ilie, Bogdan Gabor a dezvaluit ca in perioada in care Adrian Toni Neascu era in CSM au existat mai multi membri care au lansat obiectii la adresa foilor colective de prezenta, sustinand chiar ca refuza sa le semneze, dat fiind ca nu exista nicio hotarare in acest sens. In acest context, Gabor a povestit instantei ca odata cu venirea sa in functia de vicepresedinte al CSM si a judecatorului Marius Tudose in cea de presedinte al Consiliului, acesta din urma a emis o decizie, in ianuarie 2015, prin care a fost formalizata procedura de completare a foilor de prezenta si detasare, care prevede specificarea zilelor lucratoare pentru care se solicita diurna.

Precizarea vine sa clarifice un aspect care a fost dezbatut atat la fond cat si pe parcursul judecarii apelului, respectiv impunerea sau nu de catre un organ de control, Curtea de Conturi a Romaniei, a intocmirii foilor colective de prezenta precum si a caracterului financiar-contabil pe care acestea ar urma sa il aiba. Trebuie amintit de altfel ca vis-a-vis de acest aspect, Completul de 3 judecatori al Inaltei Curti a retinut in motivarea sentintei de achitare a lui Neacsu din 15 mai 2014 ca organul de control nu a impus intocmirea expresa a unor foi de prezenta sau condici de prezenta, facand trimitere la concluziile activitatii de control exercitate in aprilie 2011-iulie 2011 care nu prevad acest lucru.

Pe de alta parte, Bogdan Gabor a facut referire si la relatia tensionata dintre fosta conducere a CSM din anul 2012 – presedinte Alina Ghica, vicepresedinte Oana Schmidt-Haineala – si Adrian Toni Neacsu. Referitor la raporturile dintre cei trei, declaratiile lui Bogdan Gabor vin doar sa confirme ceea ce se stia inca de la deschiderea dosarului de catre procurorii DNA, ca Adrian Toni Neascu a fost ghimpele in coasta ex-conducerii CSM din 2012.

Judecatorul Ionut Matei l-a intrebat pe Gabor si daca are cunostinta de faptul ca acesta actiuni ar fi fost pornite in urma unor amenintari cu deschiderea unor dosare penale pe numele lui Neacsu pe care le-ar fi proferat Haineala si Ghica, probabil si pentru ca prin fumoarele instantelor si ale parchetelor se vorbea ca dosarul ar fi avut stransa legatura cu pozitia fostului judecator in fata actiunilor celor doua inca membre CSM.

Gabor a precizat ca nu are cunostinta de aceste aspecte, insa a relatat ca in anul 2012 au existat mai multe momente cand intre Toni Neacsu, Alina Ghica si Oana Haineala au avut loc discutii in contradictoriu "care uneori depaseau limitele normale", chiar jigniri, si la care fost necesara si interventia sa pentru "a exista o decenta si pentru a aplana starea tensionata creata".

S-a vorbit si de specificul activitatii unui membru CSM, normat sau nenormat, data fiind calitatea de demnitar. Bogdan Gabor a afirmat ca nu a vazut rostul intocmirii foilor colective de prezenta, declarandu-se contrariat de denumirea acestora, "colectiv", in conditiile in care privea prezenta individuala a fiecarui membru CSM.

Cu privire la foile colective de prezenta, trebuie precizat ca dispozitiile din Codul Muncii nu se aplica demnitarilor, decat daca norma prevede expres acest lucru, tinand cont de faptul ca demnitarii au un alt statut care nu prevede activitate normata.

Adrian Toni Neacsu: "Sunt victima haosului administrativ din CSM si a birocratiei din aceasta institutie... Va rog frumos sa imi redati onoarea la care eu nu am cum sa renunt"

Dupa pledoariile finale ale avocatilor Alexandru Chiciu si Nicuta Citu, aparatoarea inculpatului Angel Gabriel Rosca, ex-soferul lui Neascu din CSM, fostul membru CSM Adrian Toni Neacsu a cerut in ultimul cuvant instantei supreme sa ii repare onoarea stricata in urma acestui proces, care a determinat si plecarea sa din magistratura. In ultimul cuvant, Adrian Toni Neascu a afirmat, vizibil emotionat ca este "victima haosului administrativ din CSM si a birocratiei din aceasta institutie".

Prezentam in continuare declaratia lui Adrian Toni Neacsu de la ultimul termen:

"Domnule presedinte, astept de doi ani acest moment, adica terminarea procesului. Nu vreau sa va retin foarte mult pentru ca stiu ca nu mai am cum sa relev ceva important in aceasta interventie a mea din ceea ce nu este deja la dosar. As face doua precizari punctuale. In primul rand, de la data pronuntarii solutiei prime instante si pana acum nu s-au schimbat decat doua lucruri.

In primul rand, Legea nr.82/2012 care a stat la baza dosarului meu, a fost abrogata prin efectele deciziei Curtii Constitutionale. Domnule presedinte, ceasta lege nu mai poate produce niciun efect.

In al doilea rand, singurul lucru nou ca urmare a readministrarii probatoriului este o schimbare a declaratiei ordonatorului principal de credite din 2012, doamna judecator Alina Ghica, cea in legatura cu care parchetul ma acuza ca am indus-o in eroare. Mi se retine infractiunea de abuz in serviciu sub forma participatiei improprii, respectiv sunt acuzat ca am pacali ordonatorul de credite cu privire la prezenta sau absenta mea in sediul CSM. Va rog sa observati, domnule presedinte, ca martora Alina Ghica, care a avut calitatea de ordonator de credite in anul 2012, a declarat explicit in fata dumneavoastra ca ca era pe deplin constienta de prezenta sau absenta mea de la serviciu.

De altfel, daca veti face o analiza si veti pune cap la cap declaratiile date in fata instantei de martorii audiati veti putea constata ca sunt victima haosului administrativ din CSM si a birocratiei din aceasta institutie. Toata experienta mea ca judecator dar si propria mea constiinta imi spun ca in acest dosar nu exista niciun fel de fapta penala. Imi pun toata credinta mea in hotararea pe care o veti pronunta si vreau sa stiti ca nu am avut niciun moment reprezentarea ca as savarsi o fapta penala. Niciun moment nu am avut intentia de a determina pe cineva la savarsirea vreunei fapte prevazute de legea penala. Comportamentul meu a fost unul asumat, public, de notorietate in cadrul CSM, cunoscut atat de membrii CSM cat si de conducerea acestuia.

Domnule presedinte, dupa cum stiti, am demisionat atat din functia de membru CSM, cat si din cea de judecator. Nu cred ca as fi putut sta in fata dumneavoastra ca judecator. Trebuie sa va recunosc ca ma aflu chiar si asa intr-o postura dificila si deloc usor de depasit. Va rog frumos ca prin decizia dumneavoastra sa imi redati onoarea la care eu nu am cum sa renunt".

Prezentam in continuare declaratia data de Bogdan Gabor in fata ICCJ in data de 9 martie 2015 la ultimul termen din dosarul lui Adrian Toni Neacsu:

"Precizez ca in 2013 am formulat o plangere penala impotriva lui Rosca Angel pentru fapte ce nu au legatura cu prezenta cauza. Cauza formata in urma plangerii s-a solutionat cu neinceperea urmaririi penale. Din punctul meu de vedere, nu sunt in relatie de dusmanie cu partile. (...) As mai putea adauga astazi cateva elemente in plus pe care le-am aflat dupa preluarea functiei de vicepresedinte al CSM. Din ce am aflat de la doamna manager economic, in 2010-2011 a fost un control al Curtii de Conturi in care s-a instituit o procedura de consemnare a membrilor in Bucuresti prin foi colective de prezenta. Am intrebat de ce este colectiva, daca ma priveste doar pe mine. Nu vedeam rostul intocmirii unui asemenea document, nu am intrebat daca a fost emisa vreo decizie in acest sens. Am preluat-o ca atare. Am remarcat ca se marcau semne precum 'x', 'p' sau '8' pe foile colective. Am intrebat de ce se trece cifra 8, caci daca se referea la numarul de ore lucrate in fiecare zi nu ar permite incasarea diurnei de detasare care este conditionata de o perioada de minim 12 ore. Mi s-a raspuns ca aceasta este procedura si m-am conformat. Activitatea de verificare a foilor se facea de regula de secretara mea de la cabinet. Eu ma bazam pe corectitudinea activitatii desfasurate de functionarul de la DEA, caruia predam lunar documentele relevante, cum ar fi ordine de deplasare, cereri de transport, si in general orice presupunea o deplasare in afara bucurestiului. Este adevarat ca semnam la randul meu foaia colectiva de prezenta, insa ma bazam pe verificarile facute de secretara si functionarul DEA. Ca o completare, in 2014, chiar constatand, prin intermediul secretarei mele, ca au fost situatii de greseli de la aceasta Directie, am solicitat secretarei sa comunice in scris catre DEA greselile constatate pentru a se lua masuri in vederea remedierii lor. In prezent, nu cred ca mai este cineva care sa completeze aceste foi. Inainte de situatia aparuta cu domnul Neacsu, in 2012-2013, au existat colegi care nu completau aceste foi, avand in vedere statutul de demnitar. Au zis ca ei nu tin aceste foi, nu le semnau, nu si le insuseau. Discutia aceasta a avut loc intr-un birou din CSM. Programul unui membru CSM nu se reduce la 8 ore. (...)

Pe platforma E-map comunicam atat aspecte legate de sedinte cat si altele care tin de activitatile curente ale noastre ca membri CSM. Din punctul meu de vedere o munca trebuie remunerata. Daca nu ai muncit, nu poti fi remunerat. Ceea ce intereseaza este forma de cunatificare a muncii desfasurate. Punctele de vedere exprimate de membrul CSM presupune o munca. Regimul diurnei este ca se acorda diurna pentru magistratii detasati, doar in situatia in care te afli in Bucuresti. Solicitarea "diurnii" se facea pentru o luna, nu se precizau zilele. Nu va ascund ca e o intreaga discutie cu aceasta diurna. Cand am devenit vicepresedinte si domnul Tudose presedinte al CSM, am constat ca nu era formalizata o asemenea procedura, motiv pentru care presedintele Tudose a emis, in ianuarie 2015, o decizie prin care s-a formalizat aceasta diurna. In cerere, membrul CSM trebuie acum sa specifice zilele lucratoare pentru care solicita diurna, in baza OUG 27/2006, precum si eventuale situatii in care s-a gasit in luna respectiva, deplasari interne sau externe.

In 2012, cand mi-am inceput mandatul de membru CSM, am avut o relatie profesionala cu colegii, nu apropiata, nu ne vizitam in cabinete. Din acest motiv nu pot face precizari cu privire la prezenta lui Adrian Toni Neacsu. M-am vazut cu inculpatul Neacsu si in timpul saptamanii, nu doar in zilele de sedinte. Am iesit odata la o bere. Colegul Neacsu din cate stiu, nu as vrea sa gresesc, cred ca era in Comisia 2. L-am vazut la mai multe comisii pentru ca era initatorul unui proiect pentru publicarea pe un site a tuturor hotararilor judecatoresti. Au existat anumite animozitati intre inculpatul Neacsu si conducerea CSM de atunci. Erau discutii de natura profesionala in contradictoriu atat in Plen cat si in comisii care erau extrem de dure, discutii care uneori depaseau limitele normale. Nu cunosc ce a stat la baza acestei relatii tensionate intre cele doua parti. Au fost situatii cand eu am intervenit in discutiile aprinse pentru a exista o decenta si de a aplana starea tensionata creata. Nu am auzit despre amenintari sau atentionari proferate sau expuse de catre conducerea CSM de atunci la adresa inculpatului sau a altor membri CSM in legatura cu posibile consecinte penale pe care acestia le-ar putea suporta. Dar jigniri erau".

Prezentam in continuare concluziile finale din instanta ale avocatului Alexandru Chiciu:

"Domnule presedinte, situatia de fapt primara retinuta de organul de urmarire penala se fundamenteaza exclusiv pe analiza datelor comunicate de operatorii de telefonie si internet in conformitate cu Legea nr. 82/2012, vizând localizarea in perioada iulie - decembrie 2012 a sistemelor informatice de comunicatie utilizate de inculpatul Neacsu Adrian - Toni, respectiv a modemului de transfer date prin internet si a postului telefonic.

Din analiza datelor retinute de operatorii de telefonie si furnizare servicii internet organul judiciar a retinut, ca fiind certa si dincolo de orice indoiala legitima, existenta unui numar de exact 48 de zile de absenta de la locul de munca in intervalul iulie – decembrie 2012. Identificarea nominala a acestor zile s-a realizat exclusiv din exploatarea tehnica a datelor retinute potrivit Legii nr. 82/2012.

Consecutiv, constatarea tehnico - stiintifica financiar contabila nr. 3/P/2013 din 21 februarie 2013, efectuata de specialistii din cadrul DNA in timpul urmaririi penale si prin care s-a stabilit presupusul prejudiciu, s-a realizat explicit exclusiv asupra datelor retinute si comunicate potrivit Legii nr. 82/2012.

Legea nr.82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice reprezinta transpunerea in legislatia nationala a Directivei 2006/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 martie 2006 privind pastrarea datelor generate sau prelucrate in legatura cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau de retele de comunicatii publice si de modificare a Directivei 2002/58/CE. insa Directiva 2006/24/CE a fost declarata nevalida prin Hotarârea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014, pronuntata in cauzele conexate C-293/12 — Digital Rights Ireland Ltd impotriva Minister for Communications, Marine and Natural Resources si altii — si C-594/12 — Kärntner Landesregierung si altii. Prin hotarârea mentionata instanta europeana a constatat ca directiva analizata incalca dispozitiile art.7, art.8 si art.52 alin.(1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Legea nr.82/2012 nu mai este in prezent in vigoare, ea fiind declarata neconstitutionala prin decizia Curtii Constitutionale nr. 440 din 8 iulie 2014. Potrivit Constitutiei României, dispozitiile din legile in vigoare, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CCR in Monitorul Oficial al României daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Decizia data de catre Curtea Constitutionala a fost publicata in Monitorul Oficial al României in data de 4 septembrie 2014. Având in vedere cele de mai sus, rezulta ca Legea nr. 82/2012 si-a incetat efectele inca de pe data de 19 octombrie 2014, aceasta nemaiputând produce nici o consecinta juridica.

„Corelativ, pâna la adoptarea de catre Parlament a unei noi legi privind retinerea datelor, care sa respecte prevederile si exigentele constitutionale, asa cum au fost relevate in prezenta decizie, organele judiciare si organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale nu mai au acces la datele care au fost retinute si stocate deja in baza Directivei 2006/24/CE si a Legii nr.82/2012 in vederea utilizarii lor in cadrul activitatilor definite de art.1 alin.(1) din Legea nr.82/2012. De asemenea, organele judiciare si cele cu atributii in domeniul sigurantei nationale nu au temei legal si constitutional nici pentru accesarea si utilizarea datelor retinute de catre furnizori pentru facturare, plati pentru interconectare ori in alte scopuri comerciale, pe care sa le foloseasca in cadrul activitatilor de prevenire, de cercetare, de descoperire si de urmarire penala a infractiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor cu persoane disparute ori pentru punerea in executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei, tocmai datorita caracterului, naturii si scopului diferit al acestora, asa cum este prevazut de Directiva 2002/58/CE. (s.n.)”

Astfel fiind, onorata instanta, va rog ca la pronuntare sa nu aveti in vedere si sa inlaturati ca proba, respectiv mijloc de proba:

-Datele comunicate de operatorii de telefonie si internet, vizând localizarea in perioada iulie - decembrie 2012 a sistemelor informatice de comunicatie utilizate de subsemnatul, respectiv modemul de transfer date prin internet si postul telefonic repartizat de CSM.

-Constatarea tehnico - stiintifica financiar contabila nr. 3/P/2013 din 21 februarie 2013, efectuata de specialistii din cadrul DNA.

Mandatul de demnitate publica al membrului Consiliului Superior al Magistraturii se exercita cu caracter permanent, cum spune art. 23 alin.2 din Legea nr. 317/2004, independent de prezenta fizica in sediul institutiei si fara ca intre prezenta in aceasta cladire si exercitarea atributiilor sa fie o legatura de cauzalitate exclusiva.

Activitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate permanenta nu este una normata, acestia exercitându-si atributiile referitoare la participarea in sedintele Plenului si sectiilor C.S.M. ori de câte ori este nevoie, inclusiv, in conditii de urgenta, sâmbata si duminica ori peste timpul de lucru prevazut pentru aparatul tehnic, nefiind aplicabile drepturile prevazute de legislatia muncii referitoare la timpul de lucru suplimentar. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu semneaza condica de prezenta zilnica, precum ceilalti salariati, si acestora nu li se ponteaza in nici un fel orele prestate in vederea indeplinirii atributiilor mandatului de demnitate publica al unei autoritati constitutionale.

Potrivit art. 19 şi 20 din Legea nr. 154/1998, persoanelor care ocupa functii de demnitate publica li se acorda "ca unica forma de remunerare", o indemnizatie, care are o natura juridica diferita de cea de salariu.

Din situatia centralizatoare a prezentei membrilor CSM la sedintele Plenului, intocmita de serviciile de specialitate ale institutiei (fila 24, vol. 8 urmarire penala) rezulta ca intimatul inculpat Neacsu Adrian Toni a avut pe tot parcursul anului 2012 printre cele mai multe prezente la acestea, respectiv 39 din 42 de sedinte, incluzând aici concediile legale. Din aceeasi situatie rezulta absente la sedintele de Plen ale celorlalti membri CSM de 14, 8, 7, 6, 5 ori. in mod similar, din situatia centralizatoare pe sectia pentru judecatori rezulta de asemenea ca intimatul inculpat a avut printre cele mai multe prezente, respectiv 49 din 58 de sedinte pe tot parcursul anului.

Prin Raportul de audit financiar nr. 18995/1154/13.07.2011 (vol. 3 urm. pen., filele 165-205) Curtea de Conturi a constatat “ca statele de salarii intocmite pentru membrii CSM nu au la baza documente justificative asa cum prevad dispozitiile OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile si ale art. 6 din Legea nr. 82/1991 legea contabilitatii.” Curtea de Conturi nu a dispus in mod expres introducerea foilor colective de prezenta in practica Consiliului Superior al Magistraturii, ci doar a dispus inlaturarea deficientei in baza art. 43 lit. c din Legea nr. 94/1992. Decizia introducerii foilor colective de prezenta apartine exclusiv conducerii CSM de la acel moment, care a decis astfel pentru a acoperi formal neregularitatile constate. Acest lucru rezulta cu certitudine atât din continutul constatarilor si dispozitiilor Curtii de Conturi, cât si declaratiile martorilor Dumbrava Horatius si Zaharia Motoc Rodica. Mai mult insa, foile colective de prezenta nu constituie in realitate documentele justificative prevazute de OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile la care face referire Curtea de Conturi, neregasindu-se in anexele la acest act normativ.

Astfel cum rezulta din documentul intitulat Procedura operationala privind stabilirea si plata drepturilor salariale ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, chiar si pentru personalul care nu avea calitatea de demnitar si pentru care exista obligatia prezentei zilnice, foaia colectiva de prezenta nu era intocmita, verificata si aprobata de persoana in cauza.

Astfel, la pag 10 a acestei proceduri operationale se detaliaza circuitul de aprobare a Foii colective de prezenta, dupa cum urmeaza:

“Elaborare – persoana care tine evidenta in cadrul compartimentului a orelor lucrate, a zilelor de concediu, a numarului de zile de delegatie

Verificare - seful de compartiment

Aprobare - seful de compartiment

Aplicare – Serviciul salarizare si buget

Arhivare – Serviciul salarizare si buget”

Acest circuit este unul firesc, pentru simplul considerent ca documentul primar care atesta prezenta la serviciu nu este foaia colectiva de prezenta, document intern al angajatorului, ci condica zilnica de prezenta, semnata de fiecare angajat.

Subliniez ca, desi potrivit O.M.F.P. nr. 946/2005, republicat, modificat si completat prin O.M.F.P. nr. 1.423/2012, procedurile operationale pentru activitatile financiar-contabile sunt obligatorii si trebuiesc aprobate ori revizuite in fiecare an, Consiliul Superior al Magistraturii nu a aprobat un astfel de document pentru modul de calcul al indemnizatiei membrilor CSM, in cadrul careia sa faca eventual trimiteri procedurale la foaia colectiva de prezenta, la modul de intocmire ori la circuitul acesteia".