Judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei trebuie sa dea dovada nu doar de o inalta probitate morala si o pregatire juridica pe masura (asa cum le cere legislatia existenta), ci si de o cat mai mare detasare politica. De aceea, viitorii membri ai CCR trebuie sa fi petrecut ultimii cel putin opt ani departe de orice partid politic.

Propunerea apare in proiectul de lege depus miercuri, 22 septembrie 2021, la Camera Deputatilor de catre deputatii PSD Marcel Ciolacu si Maya Teodoroiu (ea insasi judecatoare CCR intre 2015 si 2019), precum si de senatoarea PSD Laura Moagher (foto de la stanga la dreapta).

In acest fel, se face un pas in plus in sensul consolidarii independentei judecatorilor CCR, argumenteaza cei trei parlamentari.

Inainte de a va prezenta proiectul de lege si expunerea de motive, mentionam ca initiatorii vizeaza nu doar partidele politice propriu-zise, ci si organizatiile non-guvernamentale cu caracter politic – de exemplu, UDMR, care nu este un partid, ci o uniune, in intelesul OG 26/2000.

Initiativa de act normativ introduce un alineat la finalul articolului 61 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Astfel, noul art. 61 va avea urmatoarea forma (am subliniat noul alineat):

„(1) Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea atributiilor lor si sunt inamovibili pe durata mandatului.

(2) Judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor.

(3) Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.

(4) Functia de judecator este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul juridic superior.

(5) Nu pot fi numite in functia de judecator al Curtii Constitutionale persoanele care, cu cel putin 8 ani inainte de data numirii in functia de judecator al Curtii Constitutionale, au fost membre ale unui partid politic sau ale unei formatiuni, unui grup politic ori unei aliante politice, indiferent de nivelul de reprezentare (local, national, european sau international)”.

Pregatiri pentru 2022

Nu este lipsit de importanta sa privim contextul in care vine acest proiect de lege: la anul, expira mandatele a trei dintre cei noua membri ai CCR. Este vorba despre presedintele Valer Dorneanu si judecatorii Mona Pivniceru si Daniel Morar. Cei trei au fost numiti in 2013 de catre Camera Deputatilor, Senat, respectiv presedintele Traian Basescu.

Iata mai intai postarea de pe Facebook a deputatei PSD Simona-Maya Teodoroiu:

„Ieri am depus la Camera Deputatilor, proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, in scopul consolidarii independentei si impartialitatii judecatorilor Curtii.

Proiectul este initiat de trei parlamentari PSD: Presedintele Partidului Social-Democrat, Marcel Ciolacu, care a si anuntat public, cu catva timp in urma, aceasta intentie, senatorul de Prahova Laura Fulgeanu-Moagher si Maya Teodoroiu, deputat PSD.

In esenta, proiectul propune ca persoana care candideaza la functia de judecator al Curtii Constitutionale, sa nu fi fost membru al unui partid politic, al unei formatiuni politice ori grup politic, indiferent de nivelul de reprezentare sau specificul activitatii sau functiei politice ocupate (local, national, european sau international), cu cel putin 8 ani inaintea numirii sale in functia de judecator constitutional.

Nu urmarim sa ingradim dreptul unei persoane de a deveni judecator al Curtii Constitutionale, daca indeplineste conditiile legale. Nici nu ar fi permis. Proiectul are ca scop instituirea unei garantii concrete ca persoana respectiva s-a indepartat suficient de mediul politic, pentru a nu mai fi considerata 'dependenta' sau 'afiliata' unui partid politic, ci a avut timp sa se detaseze de ideile si comandamentele politice la care a aderat candva si sa isi exercite doar profesia de jurist, cu o 'inalta competenta profesionala' – asa cum cere Constitutia –, si in mod neutru.

Prin aceasta, Curtea Constitutionala si judecatorii sai sunt mai bine protejati de atacuri, de multe ori neintemeiate sau nemeritate, dar la care nu au avut cum raspunde, in mod obiectiv, adica bazat pe textele legii, pana acum.

Desi toate partidele clameaza faptul ca doresc consolidarea independentei judecatorilor, atat de la instantele ordinare, cat si, mai ales, de la Curtea Constitutionala, Partidul Social-Democrat este primul si singurul partid care face un mare pas inainte, propunand acest proiect de lege.

Ii chemam pe toti membrii parlamentului care doresc cu adevarat sa existe un act de justitie independent in Romania, pana la cel mai inalt nivel, sa dezbatem si sa votam rapid acest proiect, astfel incat, in primavara anului viitor, cand vor fi trei nominalizari pentru Curtea Constitutionala, legea sa fie deja in vigoare.

Asadar, fapte, nu vorbe!”

Prezentam si expunerea de motive a proiectului legislativ:

„Expunere de motive la proiectul de lege privind modificarea si completarea art.61 din Legea nr.47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

In conformitate cu prevederile art.142 alin. (1) din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei, ceea ce ii confera acesteia o situare institutionala etatico-juridica aparte, ce se asigura prin statuarea unor exigente constitutionale si legale deosebite, inclusiv in ceea ce priveste independenta judecatorilor constitutionali in exercitarea mandatului lor, aceasta fiind o cerinta expresa a art.145 al Constitutiei Romaniei.

Potrivit art.142 alin.(3) din Constitutie, trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.

Pentru indeplinirea atributiilor de maxima importanta in stat, cu care este indrituita prin Constitutie, Curtea Constitutionala desfasoara o vasta activitate, dominata de exercitarea controlului de constitutionalitate a legii, fiind astfel unica jurisdictie constitutionala a statului.

Indeplinirea dezideratului constitutional privind independenta judecatorului Curtii Constitutionale nu poate fi conceputa in mod formal, printr-o demisie de ultima clipa din calitatea de membru al unui partid politic, a persoanei care urmeaza sa ocupe aceasta inalta demnitate in stat, ci trebuie sa fie una reala, efectiva, dispunand de o garantie legala, cuantificabila in mod corespunzator, pentru o perioada rezonabila de timp.

In acest sens, se estimeaza ca prin adeziunea la un partid politic sau la orice formatiune politica, o persoana manifesta anumite interese, afinitati si convingeri ideologice, integrandu-se in relatii politice de durata, situatie care nu este compatibila cu cerinta independentei si impartialitatii sale ca viitor judecator al Curtii Constitutionale.

Ca urmare, in concordanta cu prevederile art. 40 alin. (3) din Constitutie si in vederea asigurarii unei independente si impartialitati depline in exercitarea atributiilor sale, precum si in scopul consolidarii increderii publice in exercitarea independenta si impartiala a mandatului de judecator constitutional, persoana care candideaza la functia de judecator al Curtii Constitutionale trebuie sa nu fi fost membru al unui partid politic sau al unei formatiuni politice, indiferent de nivelul de reprezentare sau specificul activitatii sau functiei politice ocupate (local, national, european sau international), cu cel putin 8 ani inaintea numirii sale in functia de judecator constitutional.

Aceasta interdictie nu poate fi, in mod evident, sine die, pentru ca ar putea fi considerata o limitare fara fundament constitutional, a dreptului persoanei de a ocupa functia de judecator constitutional, in conditiile legii. Totodata, ea nu poate avea nici o durata excesiv de lunga, ci trebuie sa ofere o garantie efectiva a indepartarii sale de viata politica, pentru o perioada echivalenta, ca nivel de referinta, cu durata a cel putin doua mandate de deputat, senator sau ales local.

In acest sens, spre exemplu, este si opinia Comisiei de la Venetia cu privire la proiectul de lege privind Curtea Constitutionala din Tunisia (CDL-AD(2015)024-e), care arata, in paragr.17, ca termenul de 10 ani, introdus in lege, in care candidatul pentru functia de judecator sa nu fi fost membru de partid, pare prea strict sau excesiv ('the criterion whereby candidates must not have been a member of a political party for at least ten years seems too strict'). Per a contrario, un termen mai scurt, de 8 ani, echivalent cu durata a doua mandate de parlamentar sau ales local, apare ca fiind adecvat.

Astfel, in vederea consolidarii statutului institutional al Curtii Constitutionale si a statutului judecatorilor acesteia, sunt necesare unele precizari in textul Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Prezenta propunere legislativa modifica si completeaza art. 61 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, prin introducerea unui nou alineat, care instituie cerinta pentru persoana care urmeaza sa fie numita in functia de judecator al Curtii Constitutionale de a nu fi fost membru al unui partid politic, al unei formatiuni politice sau aliante politice, indiferent de nivel (local, national, european sau international), cel putin in ultimii 8 ani, perioada care coincide cu exercitarea a doua mandate de deputat, senator sau ales local.

Deputat Ion-Marcel CIOLACU, PSD

Deputat Simona-Maya TEODOROIU, PSD

Senator Laura-Mihaela FULGEANU-MOAGHER, PSD”.