Este un fapt laudabil sa constati ca avem magistrati care pun profesionalismul si adevarul mai presus de orice, indiferent daca persoana careia ii resping actiunea este un demnitar al sistemului judiciar. Judecatoarea Cristina Nicoleta Ghita de la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a demontat, cu o motivare ca la carte, toate argumentele invocate de fosta sefa a CSM Oana Haineala (foto) in actiunea deschisa impotriva redactiei Lumeajustitiei.ro ca urmare a dezvaluirilor din 2013 despre dosarul penal pe care aceasta il avea la DNA.

Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a redactat sentinta civila nr. 6726/14.04.2015, prin care a admis in parte actiunea in pretentii initiata de procuroarea Oana Haineala in contradictoriu cu publicatia Sursa Zilei, jurnalistul Andi Topala, Jurindex Media (Lumeajustitiei.ro) si postul Antena 3. Asa cum ne amintim, fosta sefa a CSM a cerut 40.000 euro despagubiri pentru prejudiciu de imagine si a obtinut 10.000 euro, instanta de fond obligand doar Antena 3 sa ii plateasca daune morale: „Admite in parte actiunea formulata de reclamanta Haineala Schmidt Oana Andreea cu domiciliul procesual ales la SCPA Badea Popa si Asociatii, in contradictoriu cu paratele SC Sursa Zilei Media SRL, Andi Topala, Jurindex Media SRL si SC Antena 3 SA. Obliga parata Antena 3 la plata sumei de 10.000 euro despagubiri pentru daune morale catre reclamanta. Obliga parata Antena 3 la plata sumei de 5062,30 lei reprezentand cheltuieli de judecata catre reclamanta. Respinge celelalte cereri ca neintemeiate. Cu apel in 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sector 1 Bucuresti”.

Cititi argumentele invocate de judecatoarea Cristina Nicoleta Ghita in respingerea actiunii prin care Oana Haineala a pretins zeci de mii de euro daune morale redactiei Lumeajustitiei.ro pentru asa-zisul prejudiciu de imagine ce i-ar fi fost cauzat ca urmare a publicarii unor articole.

Prezentam in continuare, din motivarea sentintei, paragrafele referitoare la respingerea actiunii Oanei Haineala impotriva Lumeajustitiei.ro:

„Reclamanta a apreciat ca i-au fost incalcate drepturile subiective nepatrimoniale privind imaginea, demnitatea, reputatia si imaginea de care se bucura in calitatea sa de magistrat si de Presedinte al CSM, prin acuzatii mincinoase si declaratii denigratoare si defaimatoare.

In speta, trebuie subliniat ca aspectele privind functionarea justitiei, inclusiv a CSM, implicit cele referitoare la activitatile desfasurate de persoanele membre ale acestei institutii (sau cu functii de conducere in cadrul sau), constituie o tema de interes public, ceea ce determina un anumit tip de analiza, prin prisma unor criterii mai permisive fata de demersul jurnalistic. CEDO a fundamentat, astfel, necesitatea protejarii libertatii de exprimare in primul rand pe valoarea pe care aceasta o reprezinta ca mijloc pentru a asigura buna functionare a unei societati democratice. De aici decurge pozitia privilegiata acordata liberei discutari a chestiunilor de interes general atunci cand aceasta intra in conflcit cu alte valori pe care statul le paote in mod legitim apara si caracterul extins al protectiei acordate libertatii de exprimare, intr-o atare situatie: 'Curtea subliniaza ca este fundamental, intr-o societate democratica, sa protejeze jocul liber al dezbaterii publice. Ea acorda cea mai mare importanta libertatii de exprimare in contextul dezbaterii publice si considera ca nu s-ar putea restrange discursul public fara motive imperioase. Permiterea unor restrictii largi intr-un caz sau altul ar afecta, fara indoiala, respectarea libertatii de exprimare in general in statul respectiv' (cauza Feldek c. Slovaciei, 12 iulie 2001). Tema de interes public a fost definita drept orice 'chestiune care afecteaza viata comunitatii' (Lingens c. Austriei).

Avand in vedere indicarea detaliata a articolelor si emisiunilor avute in vedere, se impune o analiza distincta, fata de fiecare parat.

Astfel, cu privire la parata Jurindex Media SRL (editor al cotidianului Lumea Justitiei – www.luju.ro), instanta retine ca nu regasim intrunite conditiile unei fapte ilicite, aceasta exercitand dreptul la libera exprimare garantat de art. 30 din Constitutia Romaniei si de art. 10 din Conventia EDO.

Afirmatiile facute de parata in articolele criticate cuprind atat imputatii factuale cu privire la mentionarea numelui reclamantei in actele dosarului penal prin care Rita Branga a fost condamnata, cat si judecati de valoare, cu privire la care exista, insa, o baza factuala suficienta. Astfel, articolele indicate in cererea initiala de chemare in judecata ('Dosarele DNA – Mama Oanei Haineala ii ghicea in carti Ritei Branga, fosta sefa a Parchetului Podu Turcului, condamnata pentru coruptie. Branga: „Eu am vizitat-o pe mama acesteia. Mia Haineala, care mi-a dat in carti... Nu am fost niciodata cu Oana Haineala la vreo ghicitoare!”. Rita Branga s-a laudat cu relatia pe care o avea cu sefa CSM: „Sunt cu aceasta in relatie de amicitie”. Haineala i-a facut un raport favorabil Ritei Branga, acuzata de subalterni ca intervine in dosare') – au avut un suport factual suficient in declaratia Ritei Branga din data de 26.06.2006, consemnata in dosarul de urmarire penala nr. 111/P/2006 al PICCJ (fila 7 vol. 2 dosar JS1). Desi redactat in stil jurnalistic, articolul sus-mentionat se mentine in limitele libertatii de exprimare, fiind aratata sursa informatiilor, iar judecata de valoare in sensul ca reclamanta a avut o relatie extrem de apropiata cu Rita Branga se bazeaza pe declaratia celei din urma, sus-mentionata, si pe raportul de evaluare intocmit acesteia. In acest articol nu se face o legatura directa intre acuzatiile de coruptie aduse Ritei Branga si raportul favorabil intocmit. Singurul element imputat reclamantei, raportat la evaluarea favorabila, este ignorarea subalternilor, care ar fi acuzat-o pe rita Branga de grave deficiente.

Articolul 'Dosarele DNA – Mama Oanei Haineala ii ghicea in carti Ritei Branga, fosta sefa a Parchetului Podu Turcului, condamnata pentru coruptie' se bazeaza, la randul sau, pe aceeasi declaratie a Ritei Branga, aspect relevat chiar de reproducerea cu ghilimele a cuvintelor acesteia. Totodata, intocmirea unui raport favorabil de evaluare este un fapt de necontestat, caracter litigios avand numai circumstantele redactarii acelui raport.

Este adevarat ca articolul sus-mentionat se refera si la o persoana care nu indeplinea o functie publica, decedata in 2011 (mama reclamantei), fiind de natura a atinge memoria acesteia si de a o afecta, indirect, pe reclamanta (avand in vedere ca 'datul in carti' poate fi asociat unui nivel mai redus de cultura). Trebuie subliniat, insa, ca jurnalistul nu a facut decat sa reproduca, intocmai, declaratia numitei Rita Branga, pe care, mai mult, a reprodus-o in extenso ('nu am fost niciodata cu Oana Haineala la vreo ghicitoare'). Totodata, informatia a fost prezentata in mod obiectiv, pe un ton relativ rezervat, aratandu-se ca 'Rita Branga s-a laudat cu relatia pe care o avea cu sefa CSM', informatia pornind, asa cum am aratat anterior, de la declaratia scrisa a fostei prim-procuror.

Contrar sustinerilor reclamantei, din modalitatea de redactare a articolului nu rezulta intentia semnatarului de a aduce, cu intentie, atingere memoriei mamei sale sau imaginii reclamantei. Totodata, desi reclamanta a sustinut necesitatea verificarii afirmatiilor facute, probatoriul administrat confirma exact acest aspect, in sensul ca jurnalistul reprezentant al paratei a verificat aspectele indicate, prin consultarea inscrisurilor din dosarul de urmarire penala si de la instanta.

In acest sens, precizam ca, in conformitate cu raspunsul Curtii de Apel Bucuresti (fila 58 vol. 2 dosar JS1), la data de 23.07.2013, jurnalistul George Tarata, redactor al site-ului Lumeajustitiei.ro, a solicitat spre studiu dosarul nr. 692/2/2007, privind pe inculpata Rita Branga, cererea fiind inregistrata sub nr. 565/BIRP/23.07.2013, prin aceeasi cerere, jurnalistul a solicitat sa i se permita copierea 'eventualelor documente care vor prezenta interes' in vederea realizarii unui material jurnalistic. La data de 24.07.2013, cererea de studiere a fost aprobata, cu mentiunea ca ulterior sa fie precizate filele care se solicita a fi fotocopiate. La data de 30.07.2013, data la care acelasi dosar a fost studiat de catre reprezentantii site-ului Lumeajustitiei.ro, dupa studiere, jurnalistul Razvan Savaliuc a formulat o cerere separata prin care a indicat filele de interes, solicitand a ii fi aprobata fotocopierea mai multor foi din dosarul instantei si din dosarul de urmarire penala, cererea fiind inregistrata sub nr. 582/BIRP/31.07.2013. Prin rezolutie data la 02.08.2013, au fost aprobate spre fotocopiere urmatoarele documente: declaratia martorului Bucur Doina, data in fata instantei de judecata, memoriul in aparare formulat de inculpata Rita Branga, sentinta penala nr. 200/01.10.2007 pronuntata in dosarul nr. 692/2/2007, extras din ordonanta DNA din dosarul nr. 3030/1/2007 si extras din rechizitoriu.

Contrar sustinerilor reclamantei, obtinerea documentelor din cadrul dosarului penal aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, anterior momentului cererilor sus-mentionate, per se, nu se circumscrie faptei ilicite constand in lezarea drepturilor patrimoniale ale reclamantei. Esentiala este manifestarea in spatiul public a paratei, iar prin faptul ca aceasta a ales varianta reproducerii unor pasaje din documente si a indicarii surselor avute in vedere denota buna-credinta si respectarea regulilor deontologice.

Avand in vedere ca persoana direct afectata – mama reclamantei – decedase in anul 2011, in mod firesc, jurnalistul nu a putut obtine un punct de vedere al acesteia.

Afirmatia indicata de reclamanta - 'Oana Haineala a apreciat drept pozitiva activitatea procuroarei Branga, care ulterior (sublinierea noastra) avea sa fie condamanta pentru coruptie' – nu excede cadrului stabilit de art. 10 din CEDO, deoarece exprima numai un fapt, efectuarea raportului de evaluare favorabil, dar si imprejurarea ca Rita Branga a fost condamnata ulterior pentru coruptie. Astfel, nu reiese ca reclamanta ar fi avut cunostinta de activitatea infractionala desfasurata de aceasta si ca, intr-un asemenea context, ar fi favorizt-o.

Buna-credinta in exercitarea activitatii jurnalistice reiese, pentru parata Jurindex Media SRL, si din faptul ca aceasta a publicat pe site-ul propriu stenogramele din dosarul penal, in cadrul articolului 'Noi stenograme cu sefa CSM' din 31.07.2013.

Cu privire la articolele indicate ulterior, la filele 146-148 vol. 1 dosar Buftea (punctele 19 – 'Razboiu total impotriva Antena3', 20 – Vorbe de fumoar din 26.07.2013, 21 – 'Deontoloaga CSM vrea bani grei', 22 – Vorbe de fumoar din 28.07.2013, 23 – 'Sefa CSM favorizata de Judecatoria Cornetu', 24 – Motivele mandatului de interceptare, 27 – Vorbe de fumoar din 30.07.2013, 28 – 'Publicatie hartuita de sefa CSM Oana Haineala', 29 – 'Metamorfoza unui procuror. Tehnici de preluare a puterii', 31 – 'Misterele de la Cornetu', 32 – 'Pluseaza ca la poker', 34 – 'Noi stenograme cu sefa CSM', 35 – 'Stia ca este interceptata'), apreciem ca au toate un suport factual suficient si se fundamenteaza fie pe stenograme din dosarul penal, fie pe declaratii ale Ritei Branga din aceeasi cauza, fie pe alte elemente.

Astfel, spre exemplu, articolul 'Iata ce vrea sefa CSM sa ascunda' (filele 258-259 vol. 1 dosar jud. Cornetu) evidentiaza chiar in continutul sau sursele ziaristului, respectiv acte din dosarul penal, precum ordonanta DNA din 07.12.2006 emisa de procurorul Eugen Stoina, stenograme din acelasi dosar penal al Ritei Branga. Autorul articolului subliniaza propriile judecati de valoare – 'reies discutii care, sustinem noi, nu ar fi avut ce cauta intre magistrati, discutii care denota o tovarasie intre Rita Branga si Oana Haineala'.

Totodata, majoritatea articolelor sus-mentionate cuprind aspecte referitoare la modul de instrumentare a dosarului reclamantei in cadrul Judecatoriei Cornetu, aspect considerat defectuos. Parata s-a raportat la prevederile codului de procedura ad litteram, este adevarat, fara sa verifice daca, pe cale de interpretare, s-a ajuns la nuantarea prevederilor referitoare la introducerea cererii de chemare in judecata si primele masuri. Avand, insa, in vedere ca parata s-a raportat la un text normativ care, ad litteram, prevede ca in lipsa elementelor enumerate cererea de chemare in judecata se anuleaza, dar si modalitatea de formulare a titlurilor si a continutului articolelor (in stil jurnalistic, dar relativ obiectiv, pe un ton dubitativ, fara sa fie proferata o acuzatie la adresa reclamantei de intimidare a magistratilor (articol din 29.07.2013 - '(...) Judecatoria Cornetu a procedat abuziv la comunicari. Din incompetenta sau de teama represaliilor CSM?')”.

*Cititi aici integral Sentinta civila nr. 6726/14.04.2015 pronuntata de judecatoarea Cristina Nicoleta Ghita, de la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti