Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecat marti, 15 mai 2018, ultimul termen din dosarul Dragnea-DGASPC, in care liderul PSD, Liviu Dragnea (foto), a fost acuzat de procurorii DNA de instigare la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit si instigare la fals intelectual, fapte presupus a fi fost comise, in perioada 2006-2013, in calitate de presedinte al CJ Teleorman, alaturi de alte zece persoane, functionari publici, printre care si fosta sotie a acestuia Bombonica Prodana, faptele vizand, in esenta, salariile ce ar fi fost incasate ilegal de niste angajate ale Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman. La finalul sedintei de judecata, Inalta Curte a anuntat ca va pronunta sentinta in dosar in data de 29 mai 2018, data la care, cel mai probabil, vom afla de o noua achitare incasata de Directia Nationala Anticoruptie. De aceasta data pe semnatura procurorului Adrian George Matei din DNA, cel care a instrumentat dosarul Dragnea-DGASPC.

Sustinem aceasta intrucat la termenul din 15 mai 2018, instanta suprema a luat la cunostinta de raspunsul pe care DNA l-a transmis, la cererea avocatului Andrei Adrian Georgescu (Click Aici), aparator al directoarei generale a DGASPC Telorman, Floarea Alesu, in care Directia condusa de Laura Kovesi recunoaste ca in dosarul Dragnea-DGASPC procurorii au colaborat cu Serviciul Roman de Informatii. Iar aceasta colaborare ar fi constat, sustine DNA, in furnizarea de informatii cu privire la savarsirea unor infractiuni si in acordarea de suport tehnic in legatura cu punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica. Sustine DNA si ca informatiile furnizate de SRI nu au fost folosite ca probe si nu au stat la baza actului de sesizare a instantei de judecata, astfel ca, precizeaza DNA, nu sunt aplicabile prevederile Deciziei CCR nr. 21/2018 privitoare la eliminarea informatiilor clasificate din cauza.

Numai ca, prin raspunsul oferit de DNA devine aplicabila o alta hotarare a CCR, respectiv Decizia CCR nr. 91/2018, care atrage nulitatea tuturor probelor obtinute intr-o cauza de SRI. Mai exact, Curtea Constitutionala a stabilit prin aceasta decizie ca SRI nu avea voie sa opereze in niciun dosar al DNA, coruptia nefiind inclusa in categoria amenintarilor la adresa sigurantei nationale, iar informatiile obtinute de SRI in aceste dosare nu pot fi considerate ca probe sau mijloace de proba. (Click Aici)

Ceea ce inseamna ca simpla implicare a SRI intr-un dosar al DNA, fie si prin desemnarea UM 0960 Alexandria in calitate de beneficiar secundar pentru punerea in executare a mandatelor de siguranta nationala tehnica, lucru de altfel extrem de grav, atrage nulitatea actelor de urmarire penala efectuate in dosar.

Ca sa nu mai vorbim de precizarile de pe ultima pagina a Raspunsului DNA, semnat de procurorii Marius Bulancea si Adrian George Matei, privitoare la existenta unor date care privesc viata privata si pe care DNA sustine ca, neavand legatura cu faptele cercetate, a arhivat toate informatiile la parchet. Pentru ce oare?

Iata cum s-a exprimat DNA in Raspunsul depus la ICCJ:

"Restul datelor rezultate din masurile de supraveghere care nu au legatura cu fapta ce formeaza obiectul cercetarii si care privesc viata privata a persoanelor vizate de mandate de supraveghere si a persoanelor cu care acestea au discutat, nu constituie mijloace de proba si au fost arhivate la sediul parchetului".

Dosar DNA cu abateri din Codul muncii

Problema pentru DNA este insa ca, din informatiile noastre, nu ar prea fi probe in dovedirea vreunei vinovatii in cauza, ci doar probe care demonstreaza maniera securistica in care s-a lucrat in unele dosare ale DNA, cu scopul trimiterii in judecata a unor lideri politici, dosarul Dragnea-DGASPC fiind bazat pe declaratii si denunturi.

Caci, asa cum ne amintim, inculparea lui Dragnea in acest dosar a avut loc in 15 iulie 2016, la scurt timp dupa ce instanta s-a pronuntat definitiv in dosarul Referenumului, condamnandu-l pe presedintele PSD la o pedeapsa de 2 ani cu suspendare si dispunand achitarea a 47 de inculpati. De precizat ca dosarul Referendumul cu zecile de achitari a fost confirmat chiar de sefa DNA Laura Kovesi.

Un alt motiv care ne duce cu gandul la o achitare in cauza Dragnea-DGASPC este faptul ca fondul pretinselor infractiuni de care sunt acuzate cele 10 persoane, cu exceptia lui Dragnea, a carei incadrare frizeaza orice norma de drept, sunt mai degraba sanctiuni prevazute in Codul muncii. Caci, esenta dosarului este aceasta: modul in care niste functionari publici ar fi incasat salariile, fara a se prezenta la munca, desi ar fi fost angajati prin presupusa interventie a lui Dragnea, si mentinuti in functie de alti functionari publici.

Marturia care poate arunca in aer procesul

Ori, implicarea lui Dragnea in cauza s-a facut pe baza unor declaratii date de anumite persoane, la randul lor inculpate in cauza, care mai apoi au recunoscut presiunile si amenintarile la care au fost supuse de procurori pentru a rosti macar numele liderului PSD.

Acesta lucru s-a putut constata si la termenul de marti, 15 mai 2018, cand instanta suprema a procedat la audierea fostului director executiv adjunct al DSGASPC Teleorman, Rodica Milos, care a marturisit in fata judecatorilor ICCJ ca atunci cand a fost chemata a doua oara la DNA, procurorul a amenintat-o spunandu-i ca o sa moara de foame si ca o sa o trimita sa se descurce cu Justitia daca nu spune nimic de Liviu Dragnea. Si, "asa a fost", a sustinut Rodica Milos in fata instantei, caci neavand ce sa spuna de Dragnea a fost trimisa in judecata alaturi de acesta:

"A doua oara cand am fost la DNA, degeaba, pentru niste lamuriri, procurorul mi-a fluturat o foaie si mi-a spus: 'doamna eu pot sa va dau NUP, dar nu vreau, pentru ca nu stiu cu cine tineti'. A zis sa ma descurc cu justitia. Spunea ca o sa ma trimita în judecata, ca o sa mor de foame, pentru ca nu voiam sa spun de domnul Dragnea, si asa a fost. Mi-a spus: 'stiti unde vrem sa ajungem'. Dar eu nu puteam sa spun nimic, nu aveam ce sa spun, pentru ca cu Liviu Dragnea m-am întalnit doar în doua situatii, numai profesional".

Iata acuzatiile DNA in dosarul Dragnea-DGASPC, la data trimiterii in judecata, 15 iulie 2016:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Asimilate Infractiunilor de Coruptiei au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor:

DRAGNEA NICOLAE LIVIU, la data faptelor presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, respectiv presedinte al organizatiei judetene a unui partid politic, cu privire la savarsirea infractiunilor de:

-instigare la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

-instigare la fals intelectual;

ALESU FLOAREA, la data faptelor director general al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, cu privire la savarsirea infractiunilor de:

-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

-fals intelectual;

MARINECI IONEL, la data faptei sef serviciu in cadrul Complexului de servicii destinat copilului si familiei, cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;

MILOS (fosta OGRINJA, fosta DRAGHICI) RODICA si SEFU OLGUTA, la data faptelor director executiv adjunct al D.G.A.S.P.C. Teleorman cu privire la savarsirea infractiunilor de:

-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

-fals intelectual;

PRODANA (fosta DRAGNEA) BOMBONICA, coordonator al Complexului de servicii destinate copilului si familiei si sef serviciu Secretariat din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Teleorman, la data comiterii faptei, cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;

MARICA VALENTINA – MIRELA, la data faptelor sef al Complexului de recuperare si coordonator al Complexului de servicii destinate copilului si familiei, ce avea in componenta si Centrul de consiliere si sprijin pentru parinti, cu privire la savarsirea infractiunilor de:

-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

-fals intelectual;

GHEORGHE NICUSOR, la data faptelor sef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, cu privire la savarsirea infractiunilor de:

-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

-fals intelectual;

BALABAN CONSTANTIN CLAUDIU, la data faptei sef al Complexului de servicii destinate copilului si familiei din mun. Alexandria cu privire la savarsirea infractiunilor de:

-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

-fals intelectual;

BOTOROGEANU ADRIANA si STOICA ANISA-NICULINA la data faptelor functionari publici in cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman, cu privire la savarsirea infractiunilor de:

-complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

-complicitate la fals intelectual.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada iulie 2006-2013, inculpata Alesu Floarea, in calitatea mentionata mai sus, la instigarea inculpatului Dragnea Nicolae Liviu, la acea vreme presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, respectiv presedinte al organizatiei judetene a unui partid politic, cu incalcarea atributiilor de serviciu, a dispus in mod ilegal mentinerea in functii si implicit plata drepturilor salariale pentru inculpatele Botorogeanu Adriana si Stoica Anisa-Niculina, angajate in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman. Acest lucru a fost posibil, in conditiile in care inculpata cunostea faptul ca, desi cele doua persoane au figurat in mod scriptic ca angajate in cadrul institutiei respective, nu s-au prezentat efectiv la serviciu si nu au prestat vreo activitate.

In realitate cele doua persoane si-au desfasurat activitatea la sediul organizatiei judetene Teleorman a partidului politic al carui presedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urma.

Mentinerea in functie a celor doua angajate in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman a fost posibila si datorita inculpatilor Marineci Ionel, Milos (fosta Ogrinja, fosta Draghici) Rodica, sefu Olguta, Prodana (fosta Dragnea) Bombonica, Marica Valentina-Mirela, Balaban Constantin Claudiu si Gheorghe Nicusor, persoane cu functii de conducere in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, care nu au luat nicio masura de sanctionare a celor doua angajate avand in vedere ca acestea nu s-au prezentat la serviciu si nu au prestat activitatile la care erau obligate prin contractul individual de munca si fisa postului, fapte ce au permis acestora din urma sa isi incaseze in mod necuvenit drepturile salariale aferente.

Mai mult, in acelasi context, inculpatii sefu Olguta, Gheorghe Nicusor, Balaban Constantin Claudiu si Marica Valentina-Mirela au intocmit, semnat si avizat diverse documente justificative pentru situatia descrisa mai sus (fisa postului, raport de evaluare, foaie colectiva de prezenta etc.). O parte dintre acestia, inclusiv inculpatele Botorogeanu Adriana si Stoica Anisa Niculina, au fost determinate de directorul general al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman sa semneze in fals condicile de prezenta, rapoartele de evaluare si inscrisurile privitoare la activitatile desfasurate de acestea din urma in cadrul institutiei respective.

Aceasta conduita infractionala a fost de natura sa aduca persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite in cuantum total de 108.612 lei, reprezentand drepturi salariale incasate necuvenit de catre inculpatele Botorogeanu Adriana (75.593 lei) si Stoica Anisa Niculina (33.019 lei), suma cu care Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman s-a constituit parte civila in procesul penal.

In cauza, a fost dispusa masura asiguratorie a sechestrului asupra unui imobil ce apartine inculpatei Alesu Floarea.

Dosarul a fost trimis spre judecare Inaltei Curti De Casatie si Justitie, cu propunere de a se mentine masura asiguratorie dispusa in cauza.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.