Noua Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor elaborata de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) contine - asa cum a dorit USR - cel mai grav atentat la adresa statului de drept, Constitutiei Romaniei si implicit la adresa suveranitatii nationale. Se da liber la nerespectarea decizilor CCR, judecatorii care vor ignora hotararile obligatorii ale Curtii Constitutionale urmand sa nu mai fie sanctionati disciplinar.

Viitoarea lege a eliminat din categoria abaterilor disciplinare “nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii sau a hotararilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”. Ignorarea deciziilor CCR si ale ICCJ a fost trecuta intr-o anexa la lege, la capitolul privind evaluarea calitatii activitatii judecatorilor.

Propunerea lui Predoiu nesocoteste Constitutia Romaniei

Prevederea prin care se da practic liber la nerespectarea deciziilor CCR de catre judecatori incalca in mod grav insasi Constitutia Romaniei, care prevede la art. 147 alin. 4 ca: “Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Totodata, prevederea privind eliminarea abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR incalca inclusiv actuala Lege privind 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dar si noua Lege privind statutul magistratilor, ambele impunand judecatorilor si procurorilor sa depuna un jurmant la inceperea activitatii prin care sa se angajeze la respectarea Constitutiei Romaniei, Constitutie care, repetam, statueaza ca deciziile CCR sunt obligatorii.

Astfel, potrivit art. 34 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: “Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”.

Fix aceasta prevedere a fost mentinuta si in noua Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor, la art. 81 alin. (1): “Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'”.

CSM a avertizat ca abrogarea abaterii disciplinare privind nerespectarea deciziilor CCR produce haos

Practic, prin acesta modificare, ministrul Justitiei Catalin Predoiu a imbratisat o idee propusa de USR, care a cerut insistent abrogarea abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR.

Pe de alta parte, propunerea lui Catalin Predoiu nu are cum sa fie acceptata de Consiliul Superior al Magistraturii, care nu are cum sa fie de acord cu eliminarea respectivei abateri disciplinare. CSM s-a pronuntat recent impotriva abrogarii acestei abateri, cu ocazia discutarii proiectului de lege propus de USR prin care se cerea ca judecatorii si procurorii sa nu mai fie sanctionati pentru neaplicarea deciziilor obligatorii CCR. Astfel, in Hotararea nr. 86 din 2 iunie 2022, prin care a avizat negativ proiectul de lege al USR, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avertizat ca eliminarea din lege a abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR si a RIL-urilor va crea pur si simplu un haos in sistemul judiciar si ar putea constitui premisa unei insecuritati juridice inacceptabile: “Prin urmare, este evident ca dispozitia cuprinsa la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu prezinta niciun risc pentru independenta judecatorului, fapt subliniat si de imprejurarea ca in cei aproape 10 ani de la intrarea in vigoare nu a fost semnalata nicio situatie concreta care sa vizeze cel putin o suspiciune in acest sens. Dimpotriva, ar trebui atent evaluate efectele potentiale ale abrogarii acestei dispozitii, care, fara indoiala, ar putea constitui premisa unei insecuritati juridice inacceptabile, deschizand calea lipsirii de eficienta juridica a oricarei decizii a Curtii Constitutionale sau a oricarei decizii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii” (click aici pentru a citi).

Asadar, cum ar putea fi de acord CSM cu propunerea lui Predoiu privind eliminarea din randul abaterilor disciplinare a nerespectarii deciziei CCR?

Iata abaterile disciplinare prevazute de noua Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor (vezi facsimil 1):

“Art. 272 – Constituie abateri disciplinare

a) incalcararea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii

b) atitudinile nedemne in timpul serviciului fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii

c) desfasurarea de activitati cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in timpul serviciului

d) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces

e) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu

f) nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea

g) nerespectarea din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile

h) nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea unor cereri repetate si nejustificate de abtinere

i) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de aceeasi natura de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii

j) absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat sau care afecteaza in mod direct activitatea instantei ori a parchetului

k) imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror

l) nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente

m) folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal pentru toti etatenii

n) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor

o) obstructionarea activitatii inspectorilor judiciari, prin orice mijloace

p) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor

q) neredactarea sau nesemnare hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, in termenele prevazute de lege

r) utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorilor, lipsa totala a motivarii ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de judecator sau procuror

s) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta

Art. 273 – (1) Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.

(2) Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

(3) In scopul determinarii cazurilor in care se nesocotesc din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual se va lua in considerare gradul de claritate si precizie a normelor incalcate, noutatea si dificultatea problemei de drept prin raportare la jurisprudenta si doctrina in materie, gravitatea nerespectarii, precum si alte circumstante profesionale obiective”.

Nerespectarea deciziilor CCR a ajuns intr-o anexa la lege

Asa cum precizam la inceputul articolului, nerespectarea deciziilor CCR a fost trecuta intr-o anexa la Legea privind statutul magistratilor, la capitolul referitor la evaluarea calitatii activitatii judecatorilor (vezi facsimil 2). Chiar si asa, nerespectarea deciziilor CCR va fi luata in considerare doar in cazul in care hotararea judecatorului a fost modificata, desfiintata sau casata.

“Art. 2 din Anexa nr. 2:

(1) Calitatea activitatii desfasurate de judecatori se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:

(…)

b) numarul hotararilor modificate/desfiintate/casate din motive imputabile, in conditiile legii;

(...)

(2) Calitatea activitatii desfasurate de judecatorii de supravegehre a privarii de libertate de apreciaza in functie de urmatorii indicatori:

(...)

b) numarul incheierilor desfiintate din motive imputabile atunci cand numarul acestora depaseste media pe tara a incheierilor desfiintate

(...)

(4) Pentru aprecierea indicatorului prevazut la alin. (1) lit.b) si alin. (2) lit. b), pot reprezenta motive imputabile aspectele de nelegalitate ce decurg din incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material si/sau procesual, urmatoarele:

(…)

(f) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii sau a hotararilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”.

* Cititi aici noua Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor