Parlamentul ar putea umbla din nou la pensiile judecatorilor si procurorilor.

Opt deputati de la Forta Dreptei (plecati din PNL impreuna cu Ludovic Orban, dar si fosti AUR-isti) au depus miercuri, 3 aprilie 2024, un proiect de lege care sa-i oblige pe magistratii pensionari sa achite contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) la partea necontributiva din pensii. Pe de alta parte, acelasi proiect ar urma sa scuteasca toti pensionarii – deci inclusiv pe magistrati – de plata CASS la partea contributiva a pensiilor.

De asemenea, initiativa de act normativ stipuleaza ca magistratul pensionar care detine o functie de demnitate publica sa nu primeasca pensia de serviciu pe durata acelui mandat de demnitar.

In acest sens, cei opt parlamentari invoca Decizia nr. 521/2023, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei nu vazut nimic in neregula la interzicerea cumulului pensiei de serviciu cu salariul de demnitar.

Totodata, initiatorii fac trimitere la Decizia 650/2022, prin care CCR nu s-a opus ca pensionarii cu pensii de peste 4.000 de lei sa achite contributia de sanatate.

Nu doar fostii judecatori si procurori vor fi vizati de aceste masuri, ci si ceilalti beneficiari de pensii de serviciu: grefierii, expertii criminalisti, functionarii Curtii de Conturi, diplomatii, pilotii civili si functionarii parlamentari.

Incheiem, mentionand ca initatorii sunt deputatii FD Bogdan-Alexandru Bola (foto stanga), Alexandru Kocsis-Cristea (foto dreapta), Claudiu-Martin Chira, Gheorghe-Adrian Miutescu, Vasile Nagy, Gabriel Plaiasu, Daniel-Gheorghe Rusu si Constantin Sovaiala.

Iata proiectul de lege (vezi facsimil 1):

„Art. I – La articolul 213 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1/1), cu urmatorul cuprins:

'Art. 213 (1/1) Partea din pensia de serviciu prevazuta la alin. (1) nu se acorda pe perioada exercitarii unei functii de demnitate publica'.

Art. II – La articolul 68/5 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (11), se introduce un nou alineat, alin. (11/1), cu urmatorul cuprins:

'(11/1) Prin exceptie de la alin. (1), (2) si (7), nu beneficiaza de partea prevazuta la alin. (11) lit. a) (n.r. partea necontributiva) persoanele care indeplinesc functii de demnitate publica, pe perioada exercitarii acestor functii'.

Art. III – La articolul 51 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (12) se introduce un nou alineat, alin. (12/1), cu urmatorul cuprins:

'(12/1) Prin exceptie de la alin. (2) si (11), nu beneficiaza de partea prevazuta la alin. (12) persoanele care indeplinesc functii de demnitate publica, pe perioada exercitarii acestor functii'.

Art. IV – La articolul 6 din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, cu modificarile ulterioare, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3/1), cu urmatorul cuprins:

'(3/1) Prin exceptie de la art. 1-3, nu beneficiaza de partea prevazuta la alin. (3) persoanele care indeplinesc functii de demnitate publica, pe perioada exercitarii acestor functii'.

Art. V – La articolul 42/4 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu urmatorul cuprins:

'(4) Prin exceptie de la art. 42/2, nu beneficiaza de partea prevazuta la alin. (3) persoanele care indeplinesc functii de demnitate publica, pe perioada exercitarii acestor functii'.

Art. VI – La articolul 73/1 din Legea nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (6/1), cu urmatorul cuprins:

'(6/1) Prin exceptie de la alin. (3), nu beneficiaza de partea prevazuta la alin. (6) persoanele care indeplinesc functii de demnitate publica, pe perioada exercitarii acestor functii'.

Art. VII – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 154 alineatul (1), litera h) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii rezultate din principiul contributivitatii;'

2. La articolul 155 alineatul (1), dupa litera a) se introduce o noua litera, litera a/1), cu urmatorul cuprins:

'a/1) venituri din pensii, respectiv, partea necontributiva a pensiei de serviciu, conform art. 101 alin. (2);'

3. La titlul V 'Contributii sociale obligatorii' capitolul III, titlul sectiunii a 3-a se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'Sectiunea a 3-a

Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate in cazul persoanelor care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din pensii, precum si in cazul persoanelor aflate sub protectia sau in custodia statului'”.

Redam expunerea de motive (vezi facsimil 2):

„1. Motivul emiterii actului normativ

Potrivit PNRR, Romania este obligata sa faca o reforma a pensiilor 'speciale', dupa cum urmeaza:

'- Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale si le va alinia la principiul contributivitatii.

- Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi rationalizate.

- Pensiile speciale se calculeaza in prezent pe baza principiului contributivitatii, a vechimii in profesie si a reajustarii procentului legat de veniturile obtinute. Perioada minima de cotizare este similara cu cea aplicata in fondul public de pensii.

- Protectia deciziilor Curtii Constitutionale se va referi numai la pensiile magistratilor, nu si la alte categorii, si se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curtii.

- Nicio pensie speciala nu poate depasi venitul obtinut in cursul perioadei de cotizare'.

Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 282/19.10.2023 cu privire la pensiile de serviciu. Cu toate acestea, societatea nu este satisfacuta cu faptul ca pensiile de serviciu au ramas, practic, neatinse.

Parlamentul Romaniei a incercat interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat.

Prin Decizia nr. 521/05.10.2023, Curtea Constitutionala a decis ca Legea privind unele masuri pentru continuarea activitatii de catre persoanele care indeplinesc conditiile de pensionare, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative este neconstitutionala. Curtea Constitutionala a retinut urmatoarele:

'58. Curtea constata ca un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat in Constitutie, pentru ca s-ar crea regimuri juridice paralele in functie de drepturile aflate in discutie. In mod inevitabil, exercitarea lor concomitenta genereaza o inter-relationare intre acestea, dar in niciun caz in termeni de excludere de la exercitarea vreunui drept sau a vreunei libertati fundamentale.

59. Din cele de mai sus rezulta faptul ca exercitarea dreptului la munca conditioneaza numai acordarea dreptului la pensie, legiuitorul fiind in drept sa instituie conditiile necesar a fi intrunite pentru beneficiul pensiei (sub aspectul, in cazul de fata, al vechimii sau al stagiului de cotizare necesar), insa, odata dobandit, exercitarea acestui din urma drept nu poate conditiona exercitarea dreptului la munca a pensionarului. Ca atare, beneficiul pensiei nu conduce la prezumtia ca pensionarul nu poate exercita dreptul la munca si nu confera legiuitorului o marja de apreciere cu privire la stabilirea locurilor de munca in care pensionarul poate sau nu sa lucreze – inclusiv in functie de sursa de finantare a respectivelor locuri de munca. Cumulul pensiei cu salariul reprezinta optiunea beneficiarului de valorificare a celor doua drepturi fundamentale, iar nu optiunea legiuitorului, ca rezultat al unor masuri de politica sociala. Asa fiind, aspectele sociologice (ideea de imbatranire activa la locul de munca, fara a cumula), statistice (numarul de angajati cumularzi) sau impactul financiar (neinvocat in cauza) nu pot constitui motive de ingradire a exercitarii drepturilor fundamentale. Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile criticate incalca prevederile art.41 alin.(1) din Constitutie'.

Avand in vedere aceasta decizie a Curtii Constitutionale, se poate observa ca instanta de contencios constitutional nu a interzis posibilitatea stoparii cumulului pensiei de serviciu cu o functie de demnitate publica.

Astfel, exercitarea unei functii de demnitate publica nu reprezinta o exercitare a dreptului fundamental la munca, iar obtinerea unei pensii de serviciu nu reprezinta exercitarea dreptului fundamental la pensie. In aceasta situatie, nu exista doua drepturi fundamentale care sa se afle in conflict.

De asemenea, suspendarea pensiei de serviciu, mai precis a diferentei fata de pensia din sistemul public de pensii, nu aduce atingere independentei justitiei. Independenta justitiei nu se refera la exercitarea, dupa pensionare, a unei functii de demnitate publica de catre un judecator sau procuror, ci, dimpotriva, la asigurarea unei separatii a justitiei fata de politic. Trebuie stopat fenomenul intrarii in politica a judecatorilor si/sau procurorilor dupa pensionare, deoarece exista tentatia ca un judecator sau procuror sa serveasca un actor politic, ca dupa pensionare sa beneficieze atat de o indemnizatie aferenta functiei de demnitate publica, cat si de pensia de serviciu, care compenseaza restrangerile personale aferente functiei de judecator sau procuror.

Mai mult, prin PNRR s-a stabilit ca obiectiv reforma sistemului fiscal prin eliminarea scutirilor fiscale. Prin OUG nr. 130/2021, Guvernul Romaniei a stabilit ca pensionarii cu pensii peste 4.000 lei sa plateasca contributie la sanatate. Urmare a acestei politici, Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr. 650/2022, a decis ca aceasta politica este neconstitutionala. In considerente, Curtea a retinut ca:

'51. Raportat la cauza de fata, Curtea constata ca reglementarea contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari in privinta pensiilor lor este o masura care conduce in mod implicit la diminuarea pensiilor respective. Or, diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributiva sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afecteaza dreptul la pensie privit lato sensu. Daca in jurisprudenta Curtii s-a statuat deja ca suspendarea platii pensiei (indiferent ca pensia este contributiva sau de serviciu) pe perioada realizarii unor venituri de alta natura constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atat mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contributii (fie si ea directionata catre bugetul FNUASS) pe o perioada nedeterminata in timp (practic permanenta) reprezinta o afectare a acesteia. Rezulta, astfel, ca ordonanta de urgenta nu poate diminua cuantumul pensiei aflate in plata, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contributii, pentru ca o asemenea masura conduce la o diminuare inevitabila a cuantumului pensiei. Or, afectarea dreptului fundamental la pensie se poate realiza prin cel putin doua modalitati: incetarea sau suspendarea platii pensiei si diminuarea cuantumului sau. In masura in care Guvernul apeleaza prin intermediul ordonantei de urgenta la unul dintre aceste doua elemente afectatoare ale dreptului, respectiva masura afecteaza dreptul la pensie prevazut de art.47 alin. (2) din Constitutie, fiind, astfel, contrara art.115 alin. (6) din Constitutie'.

Practic, Curtea Constitutionala a criticat luarea masurii prin ordonanta de urgenta, si nu masura pe fondul ei.

Avand in vedere necesitatea de a asigura un sistem fiscal mai echitabil, propunem ca persoanele beneficiare a 'pensiilor speciale' sa plateasca contributia la sanatate pentru acest venit (diferenta intre pensia in plata si pensia potrivit principiului contributivitatii), neexistand niciun fel de ratiune pentru care aceste persoane sa fie scutite. Este vadit inechitabil ca o persoana cu salariul minim de 3.300 lei sa plateasca 10% (330 lei) CASS, iar o persoana cu pensie de serviciu de 20.000 lei pensionata la 50 de ani sa nu plateasca niciun fel de contributie la sanatate.

In concluzie, reforma pensiilor speciale trebuie sa continue, astfel incat sistemul de pensii si sistemul fiscal sa fie mai echitabile.

2. Impactul socioeconomic

Impactul socioeconomic este unul pozitiv, deoarece va se va realiza un sistem de pensii si fiscal mai echitabil. De asemenea, se va inhiba practica intrarii in politica a unor persoane care au beneficiat de privilegii in considerarea restrictiilor avute. Fondurile bugetare rezultate din contributia la sanatate vor permite cresterea calitatii serviciilor medicale, inclusiv pentru beneficiarii pensiilor de serviciu.

3. Impactul financiar

Propunerea legislativa are impact financiar pozitiv, rezultand fonduri suplimentare la bugetul de stat.

4. Impactul asupra sistemului juridic – nu este cazul.

5. Consultari derulate in vederea elaborarii proiectului de act normativ – nu este cazul.

6. Activitatile de informare publica privind elaborarea si implementarea proiectului de act normativ

Propunerea legislativa urmeaza sa fie publicata pe site-urile Camerei Deputatilor si Senatului, urmand sa fie adusa la cunostinta publicului, care poate formula observatii.

7. Masurile de implementare – nu este cazul”.