Judecatorul Norel Popescu (foto), presedinte al Tribunalului Mehedinti si vicepresedinte al AMR, considera ca reprezentantii asociatiilor profesionale ale judecatorilor si procurorilor ar trebui sa participe la lucrarile Plenului si ale Sectiilor CSM. Vicepresedintele Asociatiei Magistratilor din Romania sustine ca o asemenea prevedere ar trebui introdusa in noua Constitutie, fiind cat se poate de normale, in conditiile in care, asa cum se stie, AMR a sanctionat in nenumarate randuri derapajele din activitatea CSM: “Este stiut rolul Asociatiei Magistratilor din Romania in sanctionarea derapajelor intervenite in activitatea Consiliului Superior al Magistraturii si, ca atare, se impune introducerea in Constitutie a dreptului asociatiilor profesionale, nationale, de larga reprezentativitate ale judecatorilor si procurorilor, de a participa, prin reprezentanti desemnati, la lucrarile plenului si ale sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii cu drept de vot consultativ”.

Norel Popescu: “Sa se constituie un Consiliu Superior al Magistraturii al judecatorilor si un altul al procurorilor care sa-si asume separat gestionarea carierelor profesionale ale acestora”

In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii, Norel Popescu a precizat, intr-un interviu acordat magistrati.ro, ca sistemul judiciar ar avea de castigat daca ar exista un CSM al judecatorilor si un CSM al procurorilor: “Apreciez ca este in folosul sistemului judiciar sa se constituie un Consiliu Superior al Magistraturii al judecatorilor si un altul al procurorilor care sa-si asume separat gestionarea carierelor profesionale ale acestora. Sunt pentru consolidarea statutului procurorului prin inlaturarea dependentei de politic, intarirea independentei procurorului prin inlaturarea subordonarii ierarhice avand ca efect imediat cresterea increderii in impartialitatea acestora atat la nivelul cetateanului, cat si in interiorul sistemului. Nu trebuie uitata insa diferenta ce exista intre rolul si statutul judecatorului si rolul si statutul procurorului in cadrul procesului, din aceasta perspectiva constituirea a doua Consilii impunandu-se cu necesitate. Mentionez ca o astfel de organizare exista, spre exemplu, in Spania, dovedindu-se ca fiind o forma de organizare eficienta.

Totusi in conditiile pastrarii a doua sectii care sa gestioneze cariera profesionala a judecatorilor si a procurorilor trebuie asigurata la nivelul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii majoritatea in luarea deciziilor prin intermediul judecatorilor, altfel s-ar ajunge la aparenta gestionarii de judecatori a puterii judecatoresti, in realitate aceasta aflandu-se la dispozitia unei majoritati ce ar putea afecta interesele justitiei in detrimentul cetateanului.

Ar fi de dorit ca plenul Consiliului Superior al Magistraturii sa aiba atributii doar de reprezentare, si nicidecum atributii care sa impieteze asupra activitatii judecatorului sau procurorului”.

Judecatorul Popescu: “Raspunderea materiala a judecatorului trebuie atrasa doar pentru erori materiale savarsite cu intentie, in urma unei condamnari penale, trebuind a fi inlaturata raspunderea pentru orice erori materiale savarsite din neglijenta, pentru acestea din urma fiind suficient de acoperitoare raspunderea disciplinara”

Pe de alta parte, judecatorul Norel Popescu a criticat prevedera privind raspunderea magistratilor pentru erorile judiciare comise din neglijenta. In opinia judecatorului, in acest fel se creeaza o presiune in plus asupra magistratilor, afectandu-se independenta acestora: “Raspunderea magistratului pentru fapte neintentionate creeaza o presiune in plus asupra activitatii magistratului afectand independenta acestuia in detrimentul justitiabilului, obligandu-l pe judecator sa judece sub spectrul raspunderii materiale in conditiile in care nu mai exista nicio alta norma constitutionala cu referire la o alta categorie de persoane care sa raspunda in modalitatea reglementata. In timp ce judecatorul este tinut sa raspunda material nicio alta putere nu constituie subiect al unei reglementari constitutionale echivalente. O multitudine de situatii in care condamnarile statului Roman la CEDO nu se datoreaza judecatorului (ex. nemodificarea deindata a unei dispozitii legale, nerespectarea unei hotarari judecatoresti, etc), ci reprezentantilor celorlalte puteri in stat, incalcarea CEDO prin aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale toate finalizate cu prejudicierea partilor nu au fost sanctionate nici constitutional, nici printr-o alta lege organica.

Atata timp cat statul de drept functioneaza pe principiul egalitatii intre cele trei puteri, nu este normal ca formele de raspundere sa fie diferentiate discriminatoriu”.

Norel Popescu a precizat ca raspunderea materiala ar trebui sa priveasca doar erorile savarsite cu intentie, pentru cele din neglijenta fiind suficienta raspunderea disciplinara: “Prin urmare, cred ca raspunderea materiala a judecatorului trebuie atrasa doar pentru erori materiale savarsite cu intentie, in urma unei condamnari penale, trebuind a fi inlaturata raspunderea pentru orice erori materiale savarsite din neglijenta, pentru acestea din urma fiind suficient de acoperitoare raspunderea disciplinara. (…) Dintr-o alta perspectiva, conditiile in care isi desfasoara activitatea judecatorul roman reprezinta un element puternic ce inlatura raspunderea acestuia pentru fapte neintentionate, o vina importanta in acest proces avand-o executivul care nu asigura finantarea necesara pentru crearea unor conditii decente de munca care sa nu expuna judecatorul unor erori judiciare neintentionate”.