Parlamentul Romaniei are multe explicatii de dat in legatura cu proiectul de lege privind modificarea pensiilor pentru judecatori si procurori. Ne referim la initiativa de modificare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prin impunerea unei vechimi minime de 25 de ani doar in magistratura ca si conditie de pensionare, reducerea treptata a asimilarii vechimii in celelalte profesii si recalcularea pensiilor aflate in plata (click aici pentru a citi).

Iar aceste explicatii ii sunt solicitate Legislativului decatre asociatiile de traditie ale breslei: Asociatia Magistratilor din Romania – condusa de judecatoarea Andreea Ciuca (foto 1) –, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului – prezidata de judecatoarea Florica Roman (foto 2) –, Asociatia Procurorilor din Romania – in frunte cu procuroarea Elena Iordache (foto 3) – si Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania – condusa de fosta procuroare Katalin Kibedi (foto 4).

Intr-un memoriu trimis marti, 7 februarie 2023, catre Senatul Romaniei, AMR, AJADO, APR si ANMPR subliniaza ca proiectul nu contine dispozitii care sa asigure baza de calcul a pensiei prin raportare la valoarea veniturilor cuvenite unui judecator in activitate, la nivelul maxim in plata al acestor venituri existent in familia ocupationala 'Justitie', in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Mentionam ca memoriul este unul de peste 40 de pagini, cele patru asociatii formuland propuneri punctuale de amendamente la proiectul de lege.

De asemenea, cele patru ONG-uri atrag atentia ca initiativa de act normativ impune o schimbare brusca fata de actualul context, neasigurand norme tranzitorii elocvente fata de realitatile sistemului judiciar, asa cum impune Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Astfel, se creeaza contextul favorabil pentru agravarea hemoragiei care afecteaza deja magistratura romana de luni intregi, prin pensionarea pe capete a judecatorilor si procurorilor alarmati de haosul legislativ, adauga organizatiile neguvernamentale.

In acelasi context, eliminarea etapizata, dar rapida, din calculul vechimii necesare pentru acordarea pensiei de serviciu, a perioadei in care persoana care avea sa devina judecator a practicat alte profesii juridice incalca principiul neretroactivitatii legii si principiul stabilitatii statutului de judecator – ambele prevazute de Constitutie.

Nu in ultimul rand, AMR, AJADO, APR si ANMPR denunta populismul guvernului Nicolae Ciuca (autorul proiectului de lege trimis in Parlament) si invoca o serie de decizii prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca reducerea pensiilor pentru judecatori si procurori reprezinta un atentat la adresa independentei acestora.

Redam principalele pasaje din memoriul AMR-AJADO-APR-ANMPR:

„Memoriu vizand proiectul Legii privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023)

1. Contextul aparitiei proiectului

Enuntarea efectelor cu vadit impact negativ asupra activitatii instantelor si parchetelor si asupra actului de justitie

1.1. Noile Legi ale Justitiei, nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, nr. 304/2022 privind organizarea judiciara si nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, au intrat in vigoare la data de 16.12.2022.

Proiectul Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, trimis spre dezbatere Parlamentului, nu continea modificari cu privire la conditiile de pensionare a judecatorilor si procurorilor ori cu privire la cuantumul pensiei de serviciu. Prin urmare, dupa dezbateri succesive pe articole cu privire la proiectul vizand cele trei Legi al Justitiei, in cele doua Camere ale Parlamentului, au fost votate prevederi in materia dreptului la pensie al judecatorilor si procurorilor similare celor din Legea nr. 303/2004.

Insa dupa numai 3 zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 303/2022, s-a trimis Consiliului Superior al Magistraturii proiectul Legii privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, prin care se are in vedere modificarea procedurii, conditiilor de acordare si cuantumului pensiei de serviciu a procurorilor si judecatorilor.

In formele proiectului Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, incepand cu anul 2020, cu privire la care instantele, parchetele si asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor au formulat puncte de vedere, nu au fost incluse prevederi de genul celor din proiectul de lege inregistrat la Senat sub nr. L4/2023.

1.2. In Expunerea de motive se face trimitere la Jalonul 215 din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), potrivit caruia pana la sfarsitul trimestrului IV 2022 trebuie intreprinse demersurile necesare pentru intrarea in vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

Subliniem, pe de o parte, ca PNRR exista atat in perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justitiei, cat si la datele votului asupra proiectului de lege, in Camera Deputatilor si in Senat.

Pe de alta parte, asa cum vom argumenta mai jos, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi tratate ca „pensii speciale”.

De asemenea, referitor la impactul economic, se constata o falsa problema pusa prin Expunerea de motive, lasand sa se inteleaga ca prin restructurarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor se vor reduce cheltuielile cu „pensiile speciale”.

Mentionam, conform datelor publicate in presa, ca in iulie 2019 erau 3.814 pensionari judecatori si procurori, iar in luna ianuarie 2023 numarul acestora era de 4.468.

Asadar, nu „pensiile de serviciu” ale judecatorilor si procurorilor sunt pensiile care greveaza in masura covarsitoare bugetul statului. Aceasta realitate este confirmata si de seria de cifre enumerate in considerentele Deciziei nr. 900/2020 a Curtii Constitutionale. Astfel, numarul beneficiarilor de venituri din pensii de serviciu si indemnizatii pentru limita de varsta prevazute de legi speciale era de 9.527 (in care se includ si magistratii pensionari), in timp ce numarul beneficiarilor de venituri din pensii militare era de 198.559.

In conditiile in care Curtea Constitutionala a relevat existenta unui numar de 198.559 beneficiari de pensii militare, la nivelul anilor 2019 – 2020, prin comparatie cu un numar de numai 3.814 magistrati beneficiari de pensii de serviciu (adica doar 1,92%), motivul reducerii cheltuielilor cu „pensiile speciale”, aratat in Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, in defavoarea judecatorilor si procurorilor, a conditiilor de pensionare si a cuantumului pensiei de serviciu.

1.3. In Expunerea de motive la proiectul legii s-a facut trimitere expresa la jurisprudenta Curtii Constitutionale, cu referire la „pensiile de serviciu” ale magistratilor, aratandu-se ca protectia deciziilor Curtii Constitutionale se refera la pensiile magistratilor.

In acest sens, in Expunerea de motive s-au precizat urmatoarele aspecte importante:

„Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit in mod constant ca 'pensia de serviciu a magistratilor reprezinta o compensatie a absentei unor drepturi fundamentale, cum sunt drepturile exclusiv politice (dreptul de a fi alesi in Camera Deputatilor, Senat, in functia de Presedinte al Romaniei ori in organele administratiei locale, precum si dreptul de a fi alesi in Parlamentul European) si drepturile social-economice (dreptul la negocieri colective in materie de munca, dreptul la greva, libertatea economica), precum si a incompatibilitatilor stabilite la nivel constitutional pe parcursul intregii cariere profesionale (potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior).

De asemenea, acestor incompatibilitati li se adauga pe de o parte interdictiile prevazute de legislatia proprie iar, pe de alta parte, stabilirea pensiei de serviciu a acestor categorii socio-profesionale tine seama de responsabilitatile si riscurile profesiei de magistrat, care privesc intreaga durata a carierei acestuia.

In consecinta, regimul strict al absentei unor drepturi, al incompatibilitatilor si interdictiilor stabilit prin Legea fundamentala si dezvoltat prin lege speciala, precum si responsabilitatile si riscurile impun acordarea dreptului la pensia de serviciu'”.

Cu toate acestea, contrar deciziilor obligatorii ale Curtii Constitutionale, pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor sunt tratate ca „pensii speciale”, in Expunerea de motive, de vreme ce afirmata justificare a proiectului de lege o constituie Jalonul 215 din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), potrivit caruia pana la sfarsitul trimestrului IV 2022 trebuie intreprinse demersurile necesare pentru intrarea in vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

Prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constitutionala a reconfirmat regimul sever al incompatibilitatilor magistratilor, facand si comparatia cu alte sisteme de drept: „Spre deosebire de alte sisteme constitutionale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 privind libertatea de expresie a judecatorilor, adoptat de Comisia de la Venetia, la cea de-a 103-a sa reuniune plenara din 19-20 iulie 2015), care sunt mai permisive in ceea ce priveste compatibilitatea functiei de judecator cu cele de demnitate publica, in sistemul nostru constitutional normele antereferite sunt foarte stricte cu privire la incompatibilitatile care insotesc functia de judecator / procuror, ratiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea intre aceste functii si orice alte functii publice sau private, indiferent de natura lor (politica sau economica)” – paragr. 169.

Pe langa acest regim strict, numarul pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor este foarte mic, in comparatie cu numarul total al pensiilor de serviciu si al celor speciale, astfel cum rezulta din Decizia nr. 900/2020 a Curtii Constitutionale, la care am facut deja referire.

In consecinta, obiectivul din Jalonul 215 PNRR, de reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, nu se aplica pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor – care nu sunt „pensii speciale”, conform jurisprudentei Curtii Constitutionale – si nu poate fi atins prin proiectul L4/2023, cu atat mai mult cu cat pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor reprezinta doar 1,92% din totalul pensiilor de serviciu, iar cheltuielile cu pensiile magistratilor reprezinta doar circa 3% din totalul cheltuielilor cu pensiile.

In contextul pe care il avem in vedere, ministrul Muncii (n.r. Marius Budai) a declarat la TVR, in data de 24 octombrie 2022, dupa primirea raportului Bancii Mondiale, ca, in urma discutiei recente cu comisarul european pentru Locuri de Munca, „aproape sigur procentul de 9,4 – acea masura anti-romaneasca si acel 2070 ales aleatoriu pe care nici Comisia Europeana nu il intelege cu siguranta va fi scos din PNRR (plafonul de 9,4% din PIB care limiteaza cheltuielile cu pensiile – n.r.)”, „procent pentru pensii care nu exista in niciun PNRR din statele membre ale UE”.

Pensia de serviciu este cuvenita si recunoscuta prin lege numai anumitor categorii de angajati ai statului, prin raportare la locul si rolul activitatii pe care o desfasoara, la atributiile pe care le exercita, activitatea implicand o anumita conduita permanenta, nenumarate restrictii, obligatii legale si limitari ale drepturilor ce sunt acordate pentru ceilalti cetateni. A nu se pierde din vedere ca magistratii sunt singura categorie profesionala de bugetari care nu au, in sens formal, calitatea de angajati, neavand, prin urmare, raporturi specifice celor de angajat-angajator cu instantele / parchetele. Judecatorii si procurorii nu au un contract de munca. Judecatorii sunt independenti, inamovibili si se supun numai legii, iar procurorii se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii. Judecatorii si procurorii sunt numiti si eliberati in / din functie numai prin decret prezidential si depun un juramant solemn. Ca semn al importantei si rolului judecatorilor si procurorilor in statul de drept, Constitutia Romaniei le-a consacrat un text distinct (art. 125), in cadrul Capitolului 6 – „Autoritatea judecatoreasca”.

1.4. Existenta unei pensii de serviciu in cuantum mai mare decat salariul nu poate fi corectata prin incalcarea principiului constitutional al neretroactivitatii legii, prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie, si a dreptului la pensie, „conform legii” in vigoare la data valorificarii acestui drept, astfel cum este garantat prin art. 47 alin. (2) din Constitutie.

Este adevarat ca, prin efectul actelor normative adoptate de celelalte puteri, de la data de 1.01.2018 diferenta dintre venitul brut si venitul net al unui judecator sau procuror a crescut in mod evident, in conditiile in care incepand cu acea data venitul net este de 58,494% din venitul brut – procent care s-a aplicat si se aplica bugetarilor. Intrucat pensia nu este grevata de toate impozitele si contributiile care greveaza salariul, cuantumul pensiei a ajuns sa fie mai mare decat al salariului.

Subliniem, asadar, ca aceasta situatie nu a fost determinata de demersuri ale sistemului judiciar, judecatorii si procurorii necreandu-si „privilegii”, cum s-a incercat, in mod repetat, sa se acrediteze in spatiul public.

AMR a propus, inca de la inceputul acestei situatii, luarea masurilor, in sensul prevederii, in art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, a unei teze finale, similare celei introduse in Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate, prin art. IX din OUG nr. 59/2017, potrivit careia cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare decat baza de calcul a acesteia. Nu a existat vointa politica pentru reglementarea situatiei, ci s-a preferat ca, printr-o serie de declaratii publice, in perioada ce a urmat, sa se afirme ca judecatorii si procurorii si-au constituit privilegii, declansandu-se si sustinandu-se o campanie impotriva pensiilor noastre de serviciu – incluzand proiecte de acte normative pentru abrogarea acestor pensii ori pentru reducerea drastica a cuantumului lor.

1.5. Pe de alta parte, este cunoscut faptul ca legiuitorul nu a respectat cerintele legale, constitutionale si principiale legate de retribuirea magistratilor, singura categorie profesionala cu privire la care se aplica interdictii exprese de a avea alte venituri in afara celor cuvenite ca urmare a exercitarii vreunei functii didactice din invatamantul superior.

Deseori, dispozitiile legale au fost incalcate, ceea ce a generat sirul de litigii de notorietate cu privire la drepturile salariale. Mai mult, legiuitorul a omis, in mai multe randuri, sa includa judecatorii si procurorii in actul normativ care majora salariile in raport cu indicele de inflatie si cu evolutia preturilor de consum, sens in care exemplificam anul 2000, cand pentru toti bugetarii s-a dublat baza de calcul a veniturilor (valoarea de referinta sectoriala), magistratii fiind singura categorie profesionala omisa, ceea ce a generat venituri sub nivelul majoritatii bugetarilor.

Litigiile pornite de magistrati de la instantele si parchetele din tara au determinat Ministerul Justitiei sa initieze actul normativ de corectura. In anul 2007, omisiunea s-a repetat, dar corectura nefiind facuta, magistratii au continuat sa actioneze in judecata pentru drepturile incalcate. Numarul litigiilor, practica neunitara si inechitatile salariale repetate au determinat ca aceasta injustete legislativa sa fie corectata abia in 15.12.2016, prin Decizia nr. 794 a Curtii Constitutionale.

Daca astazi cuantumul pensiilor magistratilor este mai mare, aceasta se explica si prin includerea tuturor drepturilor incalcate de-a lungul celor trei decenii de activitate si recastigate fie in baza hotararilor judecatoresti, fie a corecturilor impuse de Curtea Constitutionala. Taierea din nou a acestor drepturi, indiferent de titulatura data si motivatia dreptului legiuitorului de a initia proiecte de legi, inseamna de fapt o incalcare a prevederilor constitutionale cuprinse in art. 124-126, respectiv 147 din Constitutia Romaniei. Daca pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor sunt acum amputate, va insemna ca sutele de hotarari judecatoresti definitive sunt anulate, ceea ce este inadmisibil.

In marea majoritate a statelor Uniunii Europene, statutul magistratilor si pensia de serviciu fac obiect distinct al unor reglementari speciale, avandu-se in vedere normele de drept international ce se refera in mod expres la statutul si conditia magistratilor si tinand seama de: specificul activitatii magistratilor; rolul si importanta sociala a muncii magistratilor; riscurile profesionale la care sunt expusi magistratii; incompatibilitatile si interdictiile la care magistratii sunt supusi.

1.6. Reglementari nationale specifice distincte privindu-i pe magistrati, cuprinse in legi speciale, in sensul celor de mai sus, exista de multa vreme in tari ca Marea Britanie, Portugalia, Italia, Elvetia, Ungaria, Slovenia, Germania, Turcia, etc. In alte tari, precum Grecia, Austria si Franta, pensiile magistratilor sunt reglementate prin capitol separat, inclus intr-o lege generala a pensiilor.

In toate tarile Uniunii Europene este prevazuta prin Constitutie obligativitatea statului de a garanta magistratilor, odata cu retragerea din activitate, plata unei pensii al carei nivel sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii, stabilindu-se procente de 75-80% din ultima remuneratie. Legea nr. 303/2004 si Legea nr. 303/2022 s-au inscris in aceasta linie, de vreme ce au prevazut / prevad o „pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii”.

In Germania, Curtea Constitutionala Federala a stabilit, prin Decizia nr. 2409/2007, ca functionarii publici au un statut similar celui al magistratilor si ca, in consecinta, „considerentele de ordin financiar si eforturile de a reduce cheltuielile bugetare nu pot fi primite ca o legitimare suficienta de a reduce pensiile. Valoarea mijloacelor de intretinere adecvata, datorata de angajator, oricine ar fi el, nu reprezinta o marime cu dimensiuni variabile in mod arbitrar, care sa se poata masura in functie de posibilitatile economice ale bugetului de stat si de evaluarile politice ale urgentei unor masuri”.

In plus, astfel cum am dovedit mai sus, nu cheltuielile cu pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor sunt cele care greveaza in mod semnificativ bugetul de stat, ci cheltuielile cu celelalte pensii de serviciu si speciale.

1.7. In pofida unor informatii trunchiate prezentate in spatiul public, judecatorii si procurorii nu au fost si nu sunt scutiti de la plata contributiei la bugetul de asigurari sociale, in cuantumul prevazut de lege, aplicabil bugetarilor.

Astfel, pana la data de 3112.2017, a fost respectata schema legala de retinere si virare a acestei contributii, respectiv 15% de la „angajator” si 10,5% din venitul lunar al fiecarui judecator si procuror. De asemenea, incepand cu 1.01.2018, cand contributiile au trecut de la „angajator” la „angajat”, fiecarui judecator si procurori i se retine lunar procentul de 25%, cu titlu de contributie la bugetul de asigurari sociale.

1.8. Faptul ca proiectul Legii privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pune probleme de neconstitutionalitate a fost relevat si in Adresa nr. 3/92.324/2312.2022, emisa de Ministerul Justitiei si transmisa Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale cu privire la acest proiect, precum si in Avizul Consiliului Legislativ nr. 1481/28.12.2022.

Astfel, s-a aratat ca in jurisprudenta Curtii Constitutionale exista decizii in care s-a retinut expres ca recalcularea pensiilor de serviciu reprezinta o afectare a principiului neretroactivitatii legii si, implicit, a principiului tempus regit actum, in sensul ca legea noua nu ar putea afecta cuantumul pensiilor de serviciu stabilite anterior intrarii sale in vigoare, deci pentru care s-au emis decizii de pensionare anterior intrarii in vigoare a legii noi. O asemenea solutie a fost cuprinsa in jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale, respectiv in Decizia nr. 343/2020 (paragr. 21) si in Decizia nr. 810/2019 (paragr. 51 si 578).

1.9. Desi ministrul Muncii a declarat, in data de 20 noiembrie 2022, ca modificarile referitoare la pensiile de serviciu ale magistratilor s-au facut in urma consultarilor cu reprezentantii sistemului judiciar, asemenea consultari nu au avut loc. Ba mai mult: asa cum am subliniat, dupa dezbaterile si votul din Parlament, a fost promulgata Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor (intrata in vigoare la 16 decembrie 2022), care nu contine modificari referitor la pensiilor de serviciu ale magistratilor.

1.10. Lansarea in spatiul public, in luna octombrie 2022, a unui proiect de ordonanta de urgenta privind modificarea prevederilor referitoare la pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor – proiect care nu a fost confirmat, ulterior, de puterea executiva –, precum si inregistrarea la Senat a proiectul Legii privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023) au constituit elemente de instabilitate, prin raportare la „speranta legitima”, notiune cu privire la care s-a statuat, in numeroase solutii de speta ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca trebuie inteleasa si interpretata ca avandu-si temeiul in dreptul cetateanului la coerenta si siguranta legislativa, astfel ca, in temeiul legii, acesta sa isi poata valorifica, pastra si apara drepturile. Este vorba despre concretizarea principiului constitutional, propriu oricarui stat de drept, privind suprematia legii.

In consecinta, in perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023, au fost inregistrate la Consiliul Superior al Magistraturii 335 de cereri de eliberare din functie prin pensionare, formulate de judecatori (246) si de procurori (89).

Gravitatea situatiei este probata prin faptul ca, daca in perioada iulie 2019 – ianuarie 2023, adica in decursul a 43 de luni, au fost eliberati din functie, prin pensionare, 654 de magistrati, in ultimele 3 luni au depus cereri de eliberare din functie, prin pensionare, 335 magistrati!

Cu alte cuvinte, prin raportare la datele publicate de CSM vizand resursele umane la data de 1 februarie 2023, numarul magistratilor care au formulat cereri de pensionare in ultimele 3 luni este egal cu numarul judecatorilor din 9 curti de apel la un loc sau cu numarul procurorilor din tot atatea parchete de pe langa curtile de apel la un loc (de exemplu, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Constanta, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Targu-Mures sau Parchetele de pe langa aceste curti de apel).

Lipsa vadita si acuta a resurselor umane determinata de aceasta stare de lucruri va avea implicatii negative majore asupra organizarii activitatii instantelor si parchetelor, asupra celeritatii si calitatii actului de justitie al carui destinatar este cetateanul.

In acest context dramatic, s-a vehiculat ideea potrivit careia „golul” lasat in instante si parchete prin valul de pensionari fara precedent va putea fi umplut ca urmare a reincadrarilor in profesie, intrucat, in luna martie 2023, CSM a programat o sesiune de reincadrari in magistratura.

Anomalia acestei abordari este evidenta. Pe de o parte, se preconizeaza o „reforma” a pensiilor de serviciu ale magistratilor care, in mod evident, determina efecte alarmante, prin pensionarea a sute de judecatori si procurori. Pe de alta parte, ni se propune reincadrarea magistratilor plecati astfel la pensie, cu plata salariului lunar, plus 15% din pensia de serviciu. Deci preconizata „economie” la cheltuielile bugetare, in numele careia a fost lansata „reforma” pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, este o iluzie a carei principala consecinta nu va fi economia la buget, ci prejudicierea actului de justitie.

1.11. Cu ocazia sedintei de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 5.01.2023, presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie a evidentiat urmatoarele aspecte esentiale, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, cu realitatile sistemului judiciar, cu consecintele proiectului de lege asupra activitatii instantelor si parchetelor, precum si asupra cetatenilor: „Avem deja preconizata o reforma a sistemului de pensii de serviciu, care a generat, din pacate, o emotie colectiva, care ne afecteaza atat pe noi ca sistem judiciar, cat si pe cetatenii Romaniei, in contextul in care iesirea din sistem a multor colegi cu mare experienta si valoare profesionala poate afecta cel putin pe termen scurt, daca nu si pe termen mediu, calitatea actului de justitie. In acest context, as dori sa subliniez faptul ca toate aceste chestiuni trebuie sa fie abordate cu maxima responsabilitate, atat in exteriorul, cat si in interior sistemului judiciar. Responsabilitatea din exteriorul sistemului judiciar ramane intemeiata pe intelegerea corecta a rolului pe care aspectele legate de statutul judecatorului sau procurorului il joaca pentru independenta acestuia. Garantiile financiare care se acorda magistratului reprezinta nu doar o compensatie pentru sistemul de incompatibilitati, interdictii sau conditii de munca, dar mai ales o garantie acordata pana la urma cetateanului, in sensul ca este asigurat cadrul necesar pentru o judecata corecta, onesta, impartiala, protejata de orice influenta externa”.

2. Referitor la modificarile vizand Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor si Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice (...)

Forma actuala din Legea nr. 303/2022, respectiv din Legea nr. 567/2004:

'Art. 211 alineatul (1)

Judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, indiferent de varsta, cu o vechime de cel putin 25 de ani in functiile de judecator, procuror, judecator de la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii'.

Forma din proiectul L4/2023:

'Art. 211 alineatul (1)

Judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, indiferent de varsta, cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii se pot pensiona la cerere si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si sporurile cu caracter permanent aferente oricaror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate inainte de data pensionarii, actualizate la aceasta data prin raportare la valoarea veniturilor brute ale unui judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decat 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Stabilirea bazei de calcul in conditiile prezentului alineat se face la cererea beneficiarului dreptului de pensie, depusa la angajator'.

Observatii / amendamente:

Textul incalca principii constitutionale si legale specifice unui stat de drept. Anumite corecturi ce ar putea fi aduse prin amendamente ar viza urmatoarele aspecte, insa acestea nu pot asigura eliminarea tuturor incalcarilor:

'(...) indiferent de varsta, cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii si aplicabila in conditiile art. II, se pot pensiona la cerere (...) si beneficiaza de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si sporurile cu caracter permanent aferente oricaror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate inainte de data pensionarii, actualizate la aceasta data. Actualizarea se face prin raportare la valoarea maxima in plata in cadrul familiei ocupationale „Justitie” a veniturilor brute ale unui judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. (...) Cuantumul pensiei (...). La acest cuantum se adauga cate 1% din baza de calcul, pentru fiecare an ce depaseste vechimea de 25 de ani, prevazuta mai sus. Stabilirea bazei de calcul (...) se face la cererea beneficiarului dreptului de pensie, depusa la instanta sau parchetul la care si-a desfasurat activitatea la data formularii cererii de pensionare'.

A. Se pune urmatoarea intrebare indreptatita: In contextul cunoscut al inechitatilor salariale care s-au perpetuat ani la rand, acestea existand si in prezent, de ce proiectul nu contine nicio dispozitie care sa asigure baza de calcul a pensiei, prin raportare la valoarea veniturilor cuvenite unui judecator in activitate, la nivelul maxim in plata al acestor venituri, existent in familia ocupationala „Justitie” (in conditii identice de functie, vechime, grad profesional)?

Cu alte cuvinte, la stabilirea bazei de calcul, judecatorul are dreptul sa beneficieze, mutatis mutandis, de Decizia nr. 794/2016 a Curtii Constitutionale, cu atat mai mult cu cat este de notorietate situatia potrivit careia veniturile cuvenite unui judecator in activitate sunt diferite de la o instanta la alta, chiar in conditii identice de functie, vechime si grad profesional.

Textul nu respecta principiul fortei obligatorii a hotararilor judecatoresti.

Astfel, in proiect se propune ca baza de calcul sa fie „reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si sporurile cu caracter permanent aferente oricaror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate inainte de data pensionarii, actualizate la aceasta data prin raportarea la valoarea veniturilor cuvenite unui judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional”. Dar sintagma „conditii identice de functie, vechime si grad profesional” nu include si drepturile concret recunoscute. Nu exista nicio garantie necesara, in proiectul de lege, care sa asigure valorificarea, la momentul calcularii pensiei, prin raportare la valoarea veniturilor cuvenite unui judecator sau procuror in activitate, a tuturor drepturilor recunoscute prin lege si hotarari judecatoresti definitive.

O asemenea abordare nu va duce la depasirea veniturilor unui judecator sau procuror in activitate pentru ca trebuie sa se tina seama de nivelul acestor venituri. Insa va face posibil, in mod indreptatit, ca veniturile recunoscute prin hotarari judecatoresti si reflectate in drepturile salariale ale unui judecator sau procuror in activitate sa se regaseasca si in baza de calcul a pensiei, la momentul la care judecatorul sau procurorul solicita eliberare din functie. (...)

B. S-a exprimat dezacordul si ingrijorarea in legatura cu prevederea normativa ce conditioneaza acordarea beneficiului pensiei de serviciu de indeplinirea conditiei de vechime de cel putin 25 de ani exclusiv in magistratura, fara a mai fi avuta in vedere la calculul acesteia perioada de timp de 5 ani, ceruta pentru accederea in magistratura.

Tabelul de la Art. II din proiect, care elimina etapizat vechimea de 5 ani in alte functii juridice, aceasta nemailuandu-se in considerare incepand cu anul 2028, incalca principiul neretroactivitatii legii si principiul stabilitatii statutului judecatorului, precum si art. 16 alin. (1) si ale art. 47 alin. (2) din Constitutia Romaniei; de asemenea, dispozitiile textului de lege propus incalca principiile previzibilitatii (predictibilitatii) legii si increderii legitime. In acest sens, a se vedea opiniile rezumate cu privire la Art. II din proiect.

Eliminarea intr-un termen scurt a vechimii anterioare in specialitate juridica, de la calcularea vechimii prevazute de lege pentru a beneficia de pensie de serviciu, mentine o discriminare in raport cu celelalte profesii, ce nu poate fi justificata obiectiv in conditiile in care, la intrarea in profesie, vechimea de 5 ani in alte functii juridice constituie o conditie pentru participarea la concursul de admitere in magistratura. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat importanta asigurarii respectarii cerintei de previzibilitate a legii, instituind in acest sens si o serie de repere pe care legiuitorul national trebuie sa le aiba in vedere pentru asigurarea acestor exigente.

C. Nereglementarea unor norme tranzitorii elocvente fata de realitatile sistemului judiciar, menite sa asigure coerenta cadrului normativ si sa nu accentueze insuficienta deja vadita a resurselor umane, reprezinta o incalcare a exigentelor constitutionale referitoare la principiul securitatii juridice, care impune legiuitorului limite in activitatea de modificare a normelor juridice, limite care sa asigure stabilitatea regulilor instituite, astfel cum prevad si dispozitiile cuprinse in art. 26 teza intai din Legea nr. 24/2000, potrivit carora „Proiectul de act normativ trebuie sa cuprinda solutii legislative pentru situatii tranzitorii, in cazul in care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situatii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu si-au produs in intregime efectele pana la data intrarii in vigoare a noii reglementari”. Astfel, respectarea acestor norme concura la asigurarea unei legislatii ce respecta principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesare.

S-a propus ca la calculul conditiei de vechime de 25 de ani sa fie avuta in vedere perioada de timp in care judecatorii au indeplinit functii juridice pe o perioada de maxim 10 ani (cu titlu de exemplu), ca dispozitie normativa tranzitorie, pentru cei care sunt la acest moment in sistem, in scopul de a se evita un nou val de pensionari, in conditiile in care instantele si parchetele sunt deja afectate in mod evident de numarul mare al eliberarilor din functie, prin pensionare, dar si pentru a fi respectat caracterul predictibil al normelor in vigoare la momentul accederii in sistem, in considerarea carora multi dintre judecatori au ales aceasta cariera profesionala.

In ipoteza in care puterea legislativa va ignora situatia concreta in care se afla instantele si parchetele prin raportare la lipsa acuta de resurse umane, se va ajunge la un blocaj al activitatii, in conditiile in care exista deja destule instante si parchete care isi desfasoara activitatea doar cu 1, 2 sau 3 procurori ori judecatori.

Neluarea in considerare a nici macar unei perioade minime de vechime anterioara, in specialitate juridica, este de natura sa descurajeze serios intrarea in magistratura a juristilor cu experienta, avand ca efect neocuparea posturilor vacante la instantele considerate mai putin atractive de catre absolventii de INM.

In sustinerea argumentelor relevate, invocam si Avizul Consiliului Legislativ in care s-a facut trimitere expresa la Decizia nr. 328/2020 a Curtii Constitutionale (paragr. 19), la Decizia nr. 900/2020 a Curtii Constitutionale (paragr. 114) si s-a subliniat ca „In virtutea principiului sperantei legitime, titularii unor drepturi prezente sau viitoare (la care au vocatie) au un drept la continuitatea actiunii statale, astfel incat statul sa nu incalce increderea legitima a persoanelor in stabilitatea si continuitatea actiunilor lor, fiind incurajate sa-si planifice actiunile pe termen scurt, dar si pe termen lung, prin raportare la propriile persoane si familii si determinand o anumita conduita in gestionarea bunurilor lor prezente si viitoare” (pct. 6.1. alin. 3 din Aviz).

D. Argumentele anterior prezentate sunt confirmate prin considerentele Avizului Consiliului Legislativ in care s-a evidentiat faptul ca „ar fi trebuit avute in vedere aspecte precum: speranta de viata a romanilor, lipsa de personal specializat la instante si parchete, volumul de munca al unui magistrat, numarul persoanelor din sistem care au fost admise in magistratura cu recunoasterea vechimii din alte profesii, numarul persoanelor care au vocatie de a se pensiona inainte de intrarea in vigoare a legii, previzionarea modului in care va fi afectata administrarea justitiei in urma pensionarilor masive sau parasirii sistemului de catre persoane cu experienta dobandita in alte profesii care nu mai au nici un interes de a ramane, data fiind mica probabilitate de a realiza o vechime de 25 de ani in magistratura anterior implinirii unei varste rezonabile si solicitarea neuropsihica la care sunt supusi magistratii (pct. 4 alin.6 din Aviz).

E. Judecatorii si procurorii nu sunt „angajati”, iar instantele si parchetele nu au calitatea de „angajatori”, magistratii neavand raporturi de munca specifice care sa permita utilizarea, intr-un proiect de lege, a termenului de „angajator”, cu referire la instantele sau parchetele la care isi desfasoara activitatea.

Orice alta abordare incalca dispozitiile constitutionale care consacra rolul si locul justitiei ca „autoritate” in stat, astfel cum se prevede in Cap. 6 din Constitutie. Cu privire la neconstitutionalitatea termenului de „angajat” si „angajator”, prin raportare la judecatori si procurori, a se vedea pct. 1.3. din acest Memoriu. (...)

Forma din proiectul L4/2023:

'Art. II. - Prin derogare de la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, pana in anul 2027, la calculul conditiei de vechime de 25 de ani se poate lua in considerare etapizat, in functie de anul pensionarii, si o perioada maxima in care judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor a indeplinit functiile de judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, dupa cum urmeaza:

Anul pensionarii

Vechimea maxima in functiile asimilate de judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult:

2023 – 5 ani

2024 – 4 ani

2025 – 3 ani

2026 – 2 ani

2027 – 1 an'.

Observatii / amendamente:

'Prin derogare de la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, la calculul conditiei de vechime de 25 de ani se ia in considerare perioada maxima de 5 ani in care in care judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor a indeplinit functiile de (...). De asemenea, se poate lua in considerare etapizat, in functie de anul pensionarii, si o perioada maxima in care judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor a indeplinit functiile de judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, dupa cum urmeaza:

2023 – 5 ani;

2024 – 4 ani;

2025 – 3 ani;

2026 – 2 ani;

2027 – 1 an'.

A. Eliminarea in mod etapizat, dar intr-o perioada scurta de timp, din calculul vechimii necesare pentru acordarea pensiei de serviciu, a perioadei in care judecatorul a indeplinit functiile de judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, incalca principiul neretroactivitatii legii si principiul stabilitatii statutului de judecator, precum si art. 16 alin. (1) si ale art. 47 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

De asemenea, dispozitiile textului de lege propus incalca principiile previzibilitatii (predictibilitatii) legii si increderii legitime, dezvoltate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, incalcand, de asemenea, Declaratia cu privire la principiile de independenta a justitiei (adoptata de Conferinta Presedintilor de Instante Supreme din Europa Centrala si de Est, din 14 octombrie 2015), care stabileste, in art. 27, ca „Judecatorii trebuie sa primeasca o compensatie pe masura profesiei si indatoririlor lor si sa dispuna de conditii adecvate de lucru. Judecatorii trebuie sa beneficieze de o instruire adecvata. (…) Remuneratia si conditiile de lucru ale judecatorilor nu pot fi modificate in dezavantajul judecatorilor in timpul mandatului, cu exceptia situatiilor deosebite de natura economica sau bugetara”.

Eliminarea, incepand cu anul 2028, a vechimii de 5 ani in specialitatea juridica ceruta ca o conditie imperativa de participare la concursul de admitere in magistratura, va accentua in urmatoarea perioada de timp demersurile de eliberare din functie, prin pensionare, a judecatorilor si procurorilor, cu consecinta agravarii crizei resurselor umane.

Referitor la neincluderea ofiterilor de politie judiciara in categoria profesiilor juridice din Art. II, a fost formulat urmatorul punct de vedere:

In Decizia nr. 176/2014 (paragr. 21, 22), Curtea Constitutionala a retinut faptul ca tipul de activitate desfasurata anterior admiterii in magistratura de alte categorii de juristi, cum ar fi, spre exemplu, persoanele care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului ori al Administratiei Prezidentiale, este greu sa fie asimilat cu activitatea jurisdictionala si, implicit, vechimea in astfel de functii sa fie asimilata vechimii in magistratura (cu referire la inscrierea la concursul de promovare la instantele sau parchetele superioare) si a statuat ca solutia pentru indepartarea starii de neconstitutionalitate rezultata din conditiile diferentiate pe criteriul functiei anterior detinute, nu poate fi decat constatarea existentei unei inegalitati, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Contrar acestei statuari a Curtii Constitutionale, legiuitorul a mentinut, atat in art. 33 alin. (1), cat si in art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, inclusiv cu ocazia modificarilor aduse prin Legea nr. 242/2018, categoriile persoanelor care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, garantandu-le, in continuare, beneficiul pensiei de serviciu cu luarea in calcul a perioadei in care au indeplinit aceste functii, in timp ce ofiterii de politie judiciara cu studii superioare juridice au fost exclusi din enumerarea continuta in art. 86 alin. (1), reprezentand singura categorie profesionala eliminata din aceasta norma legala, prin raportare la profesiile juridice mentionate in art. 33 alin. (1) din Legea 303/2004.

De asemenea, in Decizia nr. 699/2015, Curtea Constitutionala a retinut ca activitatea profesionala a consilierilor juridici consta, in principal, in asigurarea consultantei si reprezentarii autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca. Prin urmare, relatia acestora cu sistemul judiciar este diferita de aceea a personalului asimilat, ei necontribuind la functionalitatea sistemului judiciar, ci beneficiind de serviciul public al justitiei atunci cand este cazul. Cu toate acestea, categoria profesionala a consilierilor juridici a fost enumerata, in continuare, in art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, vechimea in aceasta functie fiind contabilizata ca vechime in vechime in magistratura, aplicabila si persoanelor prevazute la art. 82 alin. (1) si (2), in timp ce ofiterilor de politie judiciara cu studii superioare juridice nu li s-a mai recunoscut acest beneficiu, prin art. I pct. 149 din Legea nr. 242/2018.

In acest context, de notat si faptul ca, prin Art. II din proiect, se acorda in continuare beneficiul vechimii personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor – nefiind, asadar, exclusi cei care, in aceasta calitate, isi desfasoara activitatea in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului –, cu ignorarea Deciziei nr. 174/2014 a Curtii Constitutionale. La fel, cu nesocotirea acestei decizii obligatorii, in art. 63 din Legea nr. 303/2022, vechimea de 5 ani in functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, ministerelor, da dreptul la participarea la concursul de admitere in magistratura.

B. In consecinta, s-a mentionat ca vechimea in functie, prin raportare la perioada de 5 ani, ceruta la accederea in magistratura, le-a fost recunoscuta tuturor judecatorilor si procurorilor numiti in functie prin procedura reglementata de art. 33 din Legea nr. 303/2004, fiind o conditie de participare la concursul de admitere in magistratura. De aceea, se apreciaza ca ar fi echitabil ca cel putin aceasta perioada de 5 ani, in care judecatorul sau procurorul a exercitat alte profesii juridice, sa fie recunoscuta, pentru o perioada de tranzitie mai lunga decat cea din tabelul propus la Art. II (vechimea de 5 ani fiind recunoscuta doar in anul 2023, adica numai timp de cateva luni din anul in curs).

Concluzia este sustinuta si de faptul ca este discriminatoriu ca unora dintre judecatorii si procurorii aflati in aceasta situatie sa le fie recunoscuta perioada de vechime in orice alte profesii juridice (chiar si proiectul continand o recunoastere regresiva etapizata), in timp ce, in functie de anul iesirii la pensie, altora sa nu li se recunoasca niciun an de vechime in alte profesii juridice. Situatia se releva a fi cu atat mai inechitabila cu cat, chiar si potrivit Legii nr. 303/2022, acestia din urma ar mai fi avut doar cativa ani pana la implinirea vechimii pentru pensionare, insa nu pot beneficia de cei 5 ani de vechime in alte profesii juridice”.

* Cititi aici intregul memoriu al asociatiilor de magistrat, cu tot cu amendamentele propuse

sursa foto Ciuca: Zi-de-zi.ro

sursa foto Roman: Ebihoreanul.ro