Inca o dovada ca in CSM exista magistrati care fac politica si care nu se sfiesc sa dea sanctiuni colegilor magistrati, care au exprimat opinii negative la adresa fostei guvernari PDL. Lumeajustitiei.ro va prezinta in premiera motivarea Hotararii nr. 5P din 2 mai 2012 a Sectiei de procurori a CSM, prin care procurorul Florin Roman, de la Parchetul Tribunalului Arad, a fost sanctionat disciplinar cu diminuarea idemnizatiei lunare cu 15% pe trei luni pentru „vina” de a fi criticat Guvernul Boc-Basescu in doua emisiuni de televiziune care au avut loc pe postul Antena 3 in luna ianuarie 2012. Hotararea CSM este semnata de procurorii Oana Haineala (foto stanga), Gratiana Isac (foto dreapta) care intre timp s-a pensionat,  Florentina Gavadia si Bogdan Gabor. Hotararea a fost atacata cu recurs de procurorul Roman, care se judeca luni 5 noiembrie 2012 de Completul de 5 al Inaltei Curti. In cadrul acestui recurs, procurorul Roman a solicitat daune morale de 2000 lei, pentru ca i s-a afectat imaginea.

Important - inainte sa cititi motivarea ce va urma, trebuie sa aveti in vedere ca membrii CSM, in repetate randuri, si-au permis sa critice prin comunicate declaratiile unor oameni politici sau jurnalisti la adresa Justitiei ori masurile politico-financiare care au afectat bunul mers al Justitiei, insa aceeasi membrii CSM, iata, considera ca daca un alt magistrat in afara de ei critica vreun guvernant, chiar si la modul general, acesta trebuie musai pedepsit. De asemenea, trebuie sa aveti in vedere ca vicepresedina CSM, Oana Haineala, ia foc cand aude de Antena 3, dovada fiind ca in urma cu mai multe luni a sesizat CNA impotriva acestui post de televiziune, impreuna cu Presedinta CSM Alina Ghica si judecatorul Cristi Vasilica Danilet.

Procurorul Roman sanctionat pentru propriile opinii personale despre evenimentele politice

In Hotararea Sectiei de procurori in materie disciplinara a CSM - prin care procurorul Florin Roman, de la Parchetul Tribunalului Arad, a fost sanctionat disciplinar cu diminuarea idemnizatiei lunare cu 15% pentru incalcarea art. 99, litera a), din Legea 303/2004 care prevede: “Constituie abateri disciplinare: a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu”... cu referire la art. 104 din Legea nr. 161/2003 - se arata urmatoarele:

„....la data de 24 ianuarie 2011. ora 11.34, paratul procuror Roman Florin Traienut a avut o interventie in direct, de circa 5 minute la postul de televiziune Antena 3 in care a facut aprecieri referitoate la sistemul de justitie din Romania, la activitatea guvernului, cat si la porbitatea morala a membrilor acestuia. In esenta, paratul procuror a facut in spatiul public afirmatii referitoare la sistemul de justitie care, in opinia sa, ar fi 'prins in propriile nonvalori', cat si aprecieri privind 'starea de lehamite si de dezgust fata de un guvern absolut incompetent si ticalos'. Tot in acest context, paratul procuror s-a adresat celorlalti magistrati cu indemnul 'de a-i da jos pe acesti criminali ai tarii', cat si opiniei publice careia i-a adresat indemnuri mobilizatoare de genul 'hai sa terminam odata cu coruptia, cu hotia si sa instauram un guvern nepatat politic, un guvern cinstit, un guvern de oameni care sunt in stare sa-si dea viata pentru cei din jurul lor' (...)

Sustinerile paratului procuror Roman Florin Traienut constituie manifestari de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul functiei de magistrat, in sensul prevazut de art. 104 din Legea nr. 161/2003, intrucat pune la indoiala nu doar experienta, ci si pregatirea profesionala a corpului magistratilor. Totdata, paratul procuror a incalcat dispozitiile art. 17 si 18 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor. Potrivit acestor dispozitii legale, judecatorii si procurorii au obligatia sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si societate, fiindu-le interzisa orice manifestare contrara demnitatii functiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia. Prin urmare, impartialitatea reprezinta garantia increderii justitiabililor in magistratii si institutiile care realizeaza actul de justitie si constituie atributul esential al justitiei (...)

Raportat la persoana, prestigiul functiei este atribuit social al procurorului ca urmare a dobandirii calitatii de magistrat si poate di afectat prin adoptarea unui comportament care incalca normele de conduita impusa prin legi si regulamente (...)

Sub aspectul laturii subiective, Sectia retine ca vinovatia paratului procuror Roman Florin Traienut in savarsirea faptei, sub forma intentiei, este dovedita si rezulta din modul in care acesta a inteles sa-si expuna in mod public opiniile personale in legatura cu evenimentele politice in derulare la acel moment, opinii concretizate printr-un mesaj exprimat in mod direct.

Sectia retine totodata ca paratul procuror Roman Florin Traienut s-a prevalat in mod voit de calitatea de magistrat, pentru a atrage atentia asupra sa in cadrul emisiunii televizate, in cadrul careia a intervenit de o maniera contrara demnitatii impuse de natura functiei, ca a facut afirmatii grave si generale in cadrul acesteia, care au pus la indoiala impartialitatea si prestigiul functiei de procuror si a intregului corp profesional.

Urmarea produsa prin savarsirea acestei abateri disciplinare consta in deteriorarea increderii si a respectului opiniei publice fata de functia de magistrat, cu consecinta afectarii imaginii justitiei, ca sistem si serviciu public.

Astfel, prin afirmatiile facute de paratul procuror s-au creat premisele unei indoieli cu privire la impartialitatea si pregatirea profesionala a procurorilor (...) obligatia de rezerva a magistratilor, fiind o sinteza a prinzipiilor generale ale deontologiei profesionale, presupune prin insasi natura sa moderatie si retinere in prezentarea opiniilor a fost ignorata de paratul procuror Roman Florin Traienut...”

Iata asadar motivatia pentru sanctionarea procurorului Florin Roman, in care nu vesti gasi nicio dovada/argumentatie a consecintelor de „deteriorare a increderii si a respectului opiniei publice fata de functia de magistrat”, invocate de Sectia condusa de Oana Haineala.

Ba, din contra, am adauga noi, daca s-ar da gir ideii ca orice opinie nefavorabila la adresa guvernarii sau sistemului din care face parte ar conduce automat la „deteriorarea increderii si a respectului opiniei publice fata de functia de magistrat”, atunci membrii CSM ar fi primii care contribuie la deteriorarea invocata prin actiuniile si comunicatele lor publice prin care au criticat Guvernarea Ponta, dar si Parlamentul. Evident insa membrii actualului CSM nu-si vad barna din proprii ochi... atfel incat nu au criticat niciodata PDL, ci doar USL, ceea ce denota politica pe care o fac, dar si atentatele la independenta Justitiei, relevate prin comunicate de presa in care fostul premier Adrian Nastase era numit „inamicul Justitiei” in timp ce era judecat la Inalta Curte de de sefa acestei instante, membru de drept in CSM!!!

Recursul procurorului Florin Roman: „Am intarit prestigiul Justitiei!”

Procurorul aradean Florin Roman (foto 2) a declarat recurs impotriva Hotararii CSM, care va fi solutionat luni 5 noiembrie 2012 la Inalta Curte. Iata motivele de recurs ale procurorului, care solicita 2000 lei daune morale pentru faptul ca CSM i-a afectat imaginea prin sanctiunea aplicata:

„Subsemnatul Roman Florin-Traienut, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Arad, in temeiul art. 299,300 si 302 Cod proc. Civ. declar

R E C U R S

impotriva hotararii nr.5 P pronuntata la data de 02 mai 2012 in dosarul nr.2/P/2012 de catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost dispusa aplicarea fata de subsemnatul a sanctiunii disciplinare prev. de disp. art.100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicata, constand in diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu 10% pe o perioada de 3 luni, pentru savarsirea abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 , republicata si modificata prin Legea nr. 36/2011 (fapta din 24 ianuarie 2012).

Va solicit respectuos ca in temeiul disp. art.304 pct.7 si 9 Cod proc.civ. sa admiteti recursul, sa desfiintati hotararea atacata si sa dispuneti respingerea integrala a actiunii disciplinare exercitata impotriva subsemnatului de catre Comisia de disciplina pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

In motivarea hotararii Sectia retine ca, prin aparitia subsemnatului in spatiul public (interventia din 24 ianuarie de la postul de televiziune Antena 3) si prin continutul mesajului, am incalcat interdictia prevazuta de art.104 din Legea nr.161/2003, care stipuleaza ca magistratilor le este interzisa orice manifestare contrara demnitatii functiei pe care o ocupa, ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia. Sectia mai retine ca sustinerile subsemnatului constituie manifestari de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul functiei de magistrat, in sensul prevazut de art.104 din Legea nr. 161/2003, intrucat pune la indoiala nu doar experienta, ci si pregatirea profesionala a corpului magistratilor. Sectia a mai retinut in cuprinsul hotararii ca subsemnatul am incalcat dispozitiile art.17 si 18 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, potrivit carora judecatorii si procurorii au obligatia sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate, fiindu-le interzisa orice manifestare contrara demnitatii functiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia.

MOTIVE DE RECURS:

(…) Sectia pentru procurori a C.S.M. a interpretat gresit in partea expozitiva a hotararii latura obiectiva a abaterii disciplinare pentru care a dispus sanctionarea subsemnatului.(…)

Urmarea imediata. Interventia mea din 24 ianuarie de la Antena 3 TV, in contextul socio-politico-economic de la data respectiva, nu a reprezentat o manifestare contrara demnitatii functiei de magistrat, si nici de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acestei functii. Dimpotriva, interventia respectiva a reprezentat o manifestare conforma cu demnitatea functiei de magistrat. Totodata, prin acea interventie am intarit prestigiul Justitiei si inca in mod considerabil.

DEZVOLTAREA MOTIVELOR DE RECURS:

Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe urmatoarele imprejurari:

(…) In interventia mea din 24 ianuarie de la Antena 3 TV nu am facut altceva decat sa enunt Adevarul, sa exprim aspecte reale cunoscute de toti cetatenii Romaniei (truisme), in virtutea art.29 din Constitutia Romaniei (libertatea de constiinta) si art.30 din aceeasi Constitutie a Romaniei (libertatea de exprimare). Am facut doar afirmatii cu caracter general, nu am nominalizat vreo persoana. Un EXEMPLU relevant: Presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Comunisti din Romania, dl. Octav Djoza, mi-a spus personal, in 25 aprilie 2012: „Domnule procuror, va rog sa ma credeti, in timp ce eram supus torturilor psihice si fizice de catre securistii comunisti, nu am simtit o umilinta mai mare decat cea pe care am incercat-o in ultimii doi ani din partea Guvernului Boc”. De altfel, insasi demiterea imediat ulterioara a Guvernului pe care l-am criticat este o proba ca am avut dreptate.

Pe de alta parte, virulenta limbajului pe care l-am adoptat provine din virulenta adevarului.

a).Argument socio-juridic: si in comunicatul comun al Asociatiei Magistratilor din Romania si al Asociatiei Procurorilor din Romania din data de 21.01.2012 (comunicat depus la dosar, care de altfel mi-a consolidat hotararea de a transmite mesajul din 24.01.2012) este folosit un limbaj la fel de virulent la adresa executivului si a intregii clase politice romanesti de atunci. Exemple: „magistratii sunt invinovatiti in mod constant pentru insuccesele clasei politice romanesti, iar imaginea lor este folosita ca scuza suficienta pentru orice abuz politic asupra justitiei”; „lipsa de vointa politica n-a avut alt rezultat decat ignorarea si adancirea acestor probleme”; „executivul a nesocotit hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, dand astfel un exemplu negativ intregii societati si manifestand un dispret total fata de actul de justitie”.

b).Argument teologico-filosofic: „Hristos nu se arata idealist in grairile sale. Lucrurilor le spune pe nume: curva, curvie… Pe regele Irod Antipa il face <<vulpe vicleana>>. Mai-marilor Bisericii le spune <<serpi, pui de naparci>>. Pe afaceristi in scoate afara din templu, cu biciul. Niciodata nu edulcoreaza, nu indulceste si nu recurge la perifraze, la eufemisme. Adevarul in toata asprimea si virulenta lui. Ca pe masa de operatie, ca la picioarele esafodului. Nici un val, nici o iluzie, nici o cocolosire. Pentru ca numai avand realitatea cruda in fata ne putem cutremura si o putem parasi, transfigurand-o” (Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii).

Poate cineva sustine ca Iisus Hristos, intemeietorul „religiei iubirii”, s-a manifestat contrar demnitatii „functiei” de Judecator Suprem, de Fiu al lui Dumnezeu si de Persoana a Sfintei Treimi? Sau ca prin limbajul si manifestarile Sale a afectat impartialitatea si prestigiul acestor „functii” ? Desigur, Hristos era virulent in limbaj nu din rautate, ci din dorinta de a trezi constiinte. Aceasta a fost si intentia subsemnatului.

c). Argument istorico-literar: Si marele nostru poet national, uzitand acelasi limbaj virulent, zice, mereu actual, in Scrisoarea a III-a:

„Prea v-ati aratat arama sfasiind aceasta tara,

Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,

Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni si obicei,

Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti - niste misei!”

Consider ca pentru a fi intrunita LATURA OBIECTIVA a abaterii disciplinare retinute de Sectie, declaratia publica a unui magistrat trebuie sa influenteze in mod negativ activitatea sa de la locul de munca, adica opiniile sale personale exprimate public sa afecteze impartialitatea, demnitatea si prestigiul functiei sale magistrat cel putin intr-o sigura cauza dintre cele pe care le-a solutionat. si, bineinteles, sa fie dovedita aceasta incalcare.

O asemenea interpretare se regaseste inclusiv in Hotararea CEDO in cauza Albayrak Actas contra Turciei (cererea nr.38406/97 din 31.01.2008) – depusa la dosar, din care rezulta ca „Petentul (judecator-n.s.) s-a adresat Curtii invocand incalcarea art.10 (libertatea de exprimare) si art.14 (interdictia discriminarii). Cu privire la pretinsa incalcare a art.10: Curtea a constatat ca exista o ingerinta in dreptul petentului la libera exprimare, ca aceasta ingerinta era prevazuta in lege si urmarea un scop legitim, respectiv asigurarea impartialitatii justitiei. in speta, Curtea a observat insa ca nici in deciziile autoritatilor nationale (Consiliul Superior al Judecatorilor si Procurorilor din Turcia- n.s.), nici in observatiile trimise de Guvern Curtii, nu s-a indicat clar si precis ce anume i se imputa petentului si cum se face dovada acuzatiilor, iar din actele aflate la dispozitia Curtii nu rezulta lipsa de impartialitate a petentului in perioada in care a fost judecator. in concluzie, Curtea constatand ca ingerinta in dreptul la libera exprimare nu a fost motivata convingator, a concluzionat ca nu era necesara intr-o societate democratica, motiv pentru care a decis ca a fost incalcat art.10”.

Ori in prezenta cauza la dosar nu exista (si nu ar avea cum sa existe) nici o dovada ca prin exprimarea publica a convingerilor mele personale as fi incalcat impartialitatea si prestigiul functiei de magistrat in activitatea specifica acestei functii. Dimpotriva, exista probe ca nu am incalcat niciodata impartialitatea si prestigiul functiei de magistrat. Exemple:

a).adresa nr.26/30.01.2012 a Asociatiei Magistratilor din Romania (emisa ca urmare a sesizarii CSM, aflata la dosar), in care se arata: „Dl. procuror Roman Florin este un adevarat profesionist, un filizof al dreptului, un spirit elevat, o constiinta treaza care vibreaza la realitatile lumii in care traim legate de neimplinirile, frustrarile si tratamentele jignitoare la care justitia a fost, ani de-a randul, supusa chiar de catre conducatorii tarii, exponenti ai executivului…”

b).comunicatul din 27.01.2012 al Asociatiei Procurorilor din Romania (emis ca urmare a sesizarii CSM, aflat la dosar), in care se arata referitor la declaratiile mele-obiect al prezentei cauze: „Magistratii nu traiesc intr-o lume paralela cu cea reala. Limitarile impuse de statutul magistratului nu pot afecta exercitarea unor drepturi fundamentale.”

c).articolul din ziarul Glasul Aradului din 27.01.2012 (aflat la dosar), in care mai multi lideri sindicali din Arad exprima aceeasi idee, cu privire la declaratiie mele-obiect al cauzei.

d).memoriul formulat si trimis la CSM de catre 9 colegi de-ai mei, magistrati din Arad (8 procurori si un judecator), aflat la dosar, din care citez: „In perceptia noastra, opiniile exprimate de colegul nostru nu au influentat de altfel niciodata in mod negativ modul in care isi desfasoara activitatea ca procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Arad. in activitatea sa d-nul procuror Florin Roman a eliminat acei factori ce i-ar fi putut impiedica judecata corecta, a recunoscut si constientizat orice sursa interna, personala, care ar fi putut influenta o judecata obiectiva”. „Consideram, ca si colegi, ca d-nul Florin Roman este un magistrat integru, un om bun si corect, iar aceste calitati, in buna masura, au stat la baza luarilor sale de pozitie publice, care nu trebuie izolate de contextul in care au fost exprimate”.

e).procesul-verbal privind evaluarea activitatii profesionale a subsemnatului pentru anul 2011 (anexat prezentului memoriu), in care, la rubrica din capitolul III litera c), denumita „Impartialitatea”, membrii Comisiei de evaluare au mentionat: „S-a respectat de catre procuror principiul impartialitatii”.

Am invocat in aparare art. 29 din Constitutia Romaniei (libertatea de constiinta) si art.30 din aceeasi Constitutie a Romaniei (libertatea de exprimare), precum si speta CEDO mentionata mai sus, am depus la dosar, ca probe si adresa, comunicatul, articolul si memoriul mentionate mai sus, dar Sectia pentru procurori a C.S.M. a ignorat toate aceste aspecte si probe, incalcand astfel inclusiv jurisprudenta CEDO.

In motivarea hotararii atacate, Sectia pentru procurori a C.S.M. a facut doar aprecieri cu caracter general, care tin de filosofia dreptului (definirea „impartialitatii” functiei de magistrat, definirea „prestigiului” functiei de procuror, definirea „demnitatii” acestei functii etc.), fara insa a arata in mod concret cum subsemnatul am prejudiciat imaginea justitiei. Asemenea definiri sunt susceptibile de interpretari diverse si diferite in domeniul filosofiei, care ramane totusi o stiinta speculativa. Spre exemplu, la filele 6 jos- 7 sus ale hotararii atacate se arata ca „prestigiul functiei de procuror izvoraste din prestigiul justitiei, ca serviciu public”. Exista insa si alte opinii avizate, care sustin ca prestigiul unei functii publice si prestigiul institutiei deservite de aceasta functie sunt complementare si interdependente, fara a izvori una din alta. (A se vedea Platon – Republica, E. Kant – Critica ratiunii practice)

Sub un prim aspect, constituie abaterea disciplinara reglementata de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004, in formularea in vigoare la data de 24 ianuarie 2012, „incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii”, text ce exclude aprioric, expres, ca si continut al acesteia, nerespectarea altor prescriptii, norme ori reguli care nu au fost reglementate prin acte normative, adoptate de legiuitor sau de substitutul acestuia.

In acest sens, din sfera „prevederilor legale” nu fac parte si normele edictate de Consiliul Superior al Magistraturii cum sunt cele cuprinse in Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, asa incat, „de plano”, infrangerea lor nu realizeaza latura obiectiva a abaterii disciplinare reglementate de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004, referirile la incalcarea dispozitiilor art. 17 si 18 din Codul deontologic al celor doua categorii de magistrati, de scaun si de parchet, fiind lipsite de relevanta sub aspectul existentei acesteia.

Asadar, includerea acestora in sfera dispozitiilor legale, prin trimiterea facuta in paragraful doi, pagina 6, din hotararea sectiei, este gresita, Consiliul Superior al Magistraturii neavand, prin lege, aptitudinea de a emite norme legale.

Pe de alta parte, pentru a se retine existenta faptei trebuie dovedita cu certitudine lezarea demnitatii functiei sau lezarea impartialitatii ori prestigiului acesteia, prin conduita reprosata magistratului.

Numai in conditiile in care producerea consecintei vatamatoare pentru demnitatea, impartialitatea ori prestigiul functiei de magistrat a fost pe deplin demonstrata, subzista abaterea disciplinara reglementata in vechiul text-art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 cu trimitere la art. 104 din Legea nr. 161/2003-, latura obiectiva a acesteia presupunand, prin definitie, actiunea, rezultatul prevazut de lege si raportul de cauzalitate dintre cele doua componente.

Interdictia vizeaza explicit „manifestarile contrare demnitatii functiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia.”

Or, nici Inspectia Judiciara si nici Sectia pentru procurori din cadrul CSM nu au dovedit, in concret, raportat la speta concreta, ca valorile ocrotite de lege –demnitatea, impartialitatea si prestigiul functiei de magistrat- au fost in vreun fel lezate sau, cel putin, susceptibile de a fi afectate, prin afirmatiile facute, consecinta fiind dedusa „in abstracto”, fara a tine cont de realitatile faptice, respectiv de rezonanta, covarsitor pozitiva, in spatiul public, a acestora.

Definitiile cu care se opereaza in cuprinsul hotararii de sanctionare sunt esential corecte insa tributare unui unghi de vedere gresit.

Astfel, este adevarat ca „prestigiul poate fi definit ca fiind autoritatea morala, consideratia, importanta de care se bucura cineva,” insa el este imanent persoanei si nu functiei. Asa cum „omul sfinteste locul”, tot el innobileaza functia pe care o detine. Prin urmare, in judecarea acestei chestiuni, trebuie sa se porneasca de la om inspre functie si nu invers, calitatile si caracterul persoanei fiind definitorii pentru prestigiul oricarei functii, inclusiv a celei de magistrat.

In acest context, Consiliul Superior al Magistraturii introduce o fictiune caracteristica unei societati utopice, din nefericire frecvent contrazisa de realitatile societatii romanesti, prestigiul functiei de magistrat fiind vazut ca un „dat” al acesteia, iar criticile formulate la adresa sistemului afectand, in conceptia acestui for, in mod automat, si consideratia de care se bucura, prin excelenta, aceasta functie.

Experienta, bunul simt si realitatea cotidiana au demonstrat insa ca numai omul, ca individ, este acela care consolideaza prestigiul functiei, sustinerea potrivit careia functia este cea care consacra imaginea unei persoane fiind principial gresita.

Pe de alta parte, o alta teza promovata in motivarea hotararii de sanctionare, aceea conform careia prestigiul justitiei, ca serviciu public, genereaza prestigiul functiei de procuror, presupune, „ab initio”, determinarea concreta a cauzei: prestigiul justitiei, in vederea stabilirii intinderii efectului: prestigiul functiei de procuror.

In acest context trebuie judecat impactul afirmatiilor proprii si comensurat efectul acestora asupra prestigiului justitiei, in raport de reactiile concrete ale societatii.

Din acest punct de vedere, evaluarea pozitiilor si opiniilor formulate de subsemnatul releva o receptare favorabila a mesajului continut in sustinerile exprimate personal in spatiul public, imprejurare ce demonstreaza ca prestigiul justitiei nu a fost afectat cu nimic.

In concluzie, in logica rationamentului Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost lezat nici prestigiul functiei de magistrat.

In egala masura, argumentele invocate raman valabile si in ce priveste diminuarea demnitatii functiei, cata vreme, chiar in acceptiunea Consiliului Superior al Magistraturii, cele doua concepte-prestigiul si demnitatea functiei, desi nu se suprapun nu pot fi disociate complet (pagina 7, paragraful 7 din hotarare).

In mod generic si fara suport, Consiliul Superior al Magistraturii a conchis ca exista o urmare a afirmatiilor facute de subsemnatul, constand in „deteriorarea increderii si a respectului opiniei publice fata de functia de magistrat, cu consecinta afectarii imaginii justitiei, ca sistem si serviciu public”.

Daca ar fi asa, atunci se naste intrebarea legitima cum se explica reactiile si exprimarile, atat publice, cat si personale, de apreciere, sustinere si incurajare (ce vor fi detaliate mai jos), aspect ce probeaza, fara echivoc, o evaluare pozitiva a omului, a magistratului si a atitudinii sale, dar si o nota de consideratie fata de functia persoanei care a adoptat un asemenea comportament, de natura a intari inclusiv prestigiul justitiei.

Din aceeasi perspectiva, este de observat ca societatea, prin segmentul ei cel mai activ, a perceput corect esenta mesajului transmis, imbracat chiar intr-un limbaj frust, dur terminologic, insa indreptatit de injustitia sociala evidenta cu care era agresat principalul beneficiar al acestui serviciu public-cetateanul.

In plus, in aceeasi judecata de bun simt juridic, mai trebuie rezolvata o chestiune de principiu, dublata de o alta indoiala legitima: exprimarea unor chestiuni ce tin de adevar, realitate si bun simt moral afecteaza prestigiul justitiei numai pentru ca sunt exprimate de un magistrat, exclusiv in virtutea functiei detinute ? Ar fi interesant de stabilit, in ipoteza unui raspuns afirmativ, cum functioneaza aceasta regula in cazul persoanelor care ocupa demnitati publice.

Un raspuns afirmativ ar fi insa inacceptabil pentru o societate democratica, bazata pe suprematia dreptului, in care misiunea fundamentala a magistratului este aceea de a apara adevarul, legea si cetatea.

Asa fiind, socot ca de natura a afecta prestigiul justitiei si functia de magistrat nu poate fi exprimarea unei pozitii publice impotriva fraudei, furtului, a irosirii banului public (fenomene ce au dobandit o extensie de nesuportat pentru o societate si o cultura milenara, ele fiind semnalate de presa, cetateni, verificarile ulterioare efectuate la nivelul unor institutii publice etc, deja lucruri comune in constiinta publica), ci pasivitatea in combaterea lor, lipsa de reactie a organelor competente sa actioneze.

(…)

URMAREA IMEDIATa a declaratiilor subsemnatului care fac obiectul prezentei cauze. in zilele ulterioare datei de 24 ianuarie 2012 numele meu a fost scandat de catre sute de cetateni in Piata Primariei din Arad si in Piata Catedralei din Timisoara. Cetatenii au facut referire si la functia mea de procuror: „Cinste lui, cinste lui, cinste procurorului !” De asemenea, am primit sute de mesaje de felicitare si de incurajare din intraga tara, pe internet, prin apeluri si sms-uri pe telefonul mobil si prin apeluri pe telefonul fix, de la oameni simpli pana la membri ai Academiei Romane, inclusiv de la colegi procurori si judecatori din tara, care m-au indemnat “sa continui lupta”, rugandu-ma sa-i inteleg ca ei nu ma pot sustine decat din umbra, deoarece au copii de crescut si rate la banci. Am primit felicitari si incurajari de la politisti, jandarmi, comisari ai Garzii Financiare, directori de institutii, scriitori- membri ai Uniunii Scriitorilor din Romania, lideri de sindicat, lideri ai protestatarilor din Arad, Bucuresti, Sibiu, Bistrita etc., preoti, profesori universitari, avocati, jurisconsulti, notari, executori judecatoresti, grefieri, militari, veterani de razboi, fosti detinuti politici, primari, oameni de afaceri, ziaristi, revolutionari din Arad, pastori de diverse confesiuni crestine, artisti, ingineri, medici, fosti profesori de-ai mei, fosti colegi de liceu si de facultate, studenti, pensionari, muncitori, tarani, someri, precum si de la unii membri ai diasporei (din Spania, Italia si Belgia). M-au felicitat, printre alte personalitati, doamna judecator Viorica Costiniu (presedintele de onoare al AMR), academicianul Iuliu Muntean, domnul Marius Oprea (presedintele Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania), doamna Argentina Galeriu (vaduva Parintelui Galeriu), domnul Ciprian Galeriu (fiul Parintelui Galeriu), lt.(r) Alexandru Gheorghe, doamna Nicoleta Eremia (vaduva generalului-erou Ion Eremia – fost ministru adjunct al Apararii). Nu in ultimul rand, am primit felicitari de la mama mea si de la ambii mei diriginti din liceu.

Totodata, ca urmare a interventiilor din 24 si din 31 ianuarie de la Antena 3 TV in mass-media au aparut mai multe articole laudative la adresa mea. Iata doar cateva exemple:

http://www.luju.ro/magistrati/parchete/mesajul-unui-procuror-protestatar-catre-colegii-sai-magistrati-si-catre-politisti-

http://www.luju.ro/institutii/csm/exclusiv-actiune-disciplinara-cu-iz-politic-a-csm-impotriva-procurorului-florin-roman-de-la-pt-arad

http://lorylex.wordpress.com/2012/01/27/primul-magistrat-care-are-curajul-sa-reclame-enorma-coruptie-din-justitie/

saccsiv.wordpress.com/.../prigonirea-unui-procuror-ortodox-procurorul-florin-roman-isi-face-publica-apararea-in-fata-acuzelor-aduse-de- www.mediafax.ro/.../un-procuror-aradean-anchetat-de-csm-a-dat-declaratii-in-versuri-9192688

De asemenea, dupa interventia mea de la Antena 3 TV din 24 ianuarie 2012 si pana in prezent, am fost recunoscut si felicitat adeseori pe strada, in Arad si in orasul meu natal (Sebis, jud. Arad), pe tren si pe strada, in Bucuresti (cu ocazia deplasarilor la CSM), dar si in alte orase in care am fost in ultimile luni (Turda, Drobeta-Turnu-Severin, Buzau, Targu-Ocna, Timisoara). Am primit felicitari si incurajari sa continui lupta pana si in incintele bisericilor pe care le frecventez (biserica Manastirii Arad-Gai, Catedrala Ortodoxa Arad, bisericile din orasul Sebis, jud. Arad), atat de la preoti si preotese, cat si de la enoriasi. Am fost felicitat chiar si de catre un inculpat pe care l-am trimis in judecata, in birou, cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala. Dar cel mai impresionant mesaj pe care l-am primit a fost urmatorul: O doamna notar din Arad (Marcela Balas) mi-a spus ca tatal dumneaei se afla in spital, conectat la aparate, si i-a explicat ca „daca ar avea posibilitatea sa se deconecteze de la aparate pentru o jumatate de ora, ar folosi acea jumatate de ora ca sa le stranga mana si sa-i felicite pe locotenentul Alexandru si pe procurorul Roman”.

Totodata, ca urmare a interventiei mele de la Antena 3 TV din 24 ianuarie 2012 am fost invitat, onorand invitatiile, la diverse evenimente in tara. Exemple: la aniversarea lt.(r) Alexandru Gheorghe (Turda, 17 martie 2012), la sedinta anuala a avocatilor din Baroul Mehedinti, ocazie cu care mi-am lansat ultima carte (Drobeta-Turnu-Severin, 2 martie 2012). Urmeaza sa raspund unor noi invitatii. Mai multi membri ai unor institutii cum ar fi Centrul National de Investigare a Crimelor Comunismului, Filarmonica Arad, Asociatia 21 Decembrie 1989 Arad, Editura Mirador Arad, dar si unii simpli cetateni, au intentionat sa transmita CSM memorii in sustinerea mea, dar le-am spus ca nu e cazul, deoarece am suficiente probe la dosar prin care sa probez ca am intarit, nu am afectat prestigiul Justitiei. Asociatia Magistratilor din Romania, dar si mai multi avocati din tara (de ex. din Arad, Bucuresti, Drobeta-Turnu-Severin, Bacau etc.) si-au exprimat dorinta de a ma reprezenta in prezenta cauza.

Am depus deja la dosar mai multe probe in sustinerea celor afirmate mai sus:

1.Hotararea comuna a Asociatiei Magistratilor din Romania si a Asociatiei Procurorilor din Romania din 21.01.2012;

2.Adresa Asociatiei Magistratilor din Romania nr.26/ 30.01.2012;

3.Comunicatul Asociatiei Procurorilor din Romania din 30.01.2012;

4.pozitiile sindicatelor si societatii civile exprimate in mass-media;

5.fotocopia paginii descarcate de pe internet de la adresa http://atitudini.com/parintele-justin-avem-nevoie-sa-ni-se-faca-dor-de-neam-dor-de-Dumnezeu (Interviu cu Parintele Justin Parvu, realizat de monahia Fotini la 25 ianuarie 2012).

6.primele reactii la interventia din 24 ianuarie 2012 de la Antena3 TV, extrase de pe site-ul „Lumea justitiei.ro”, site pe care au fost trimise 122 de mesaje si voturi favorabile interventiei mele si doar 6 mesaje si voturi contra.

7.memoriul trimis la CSM de catre 9 magistrati din Arad, in cuprinsul caruia colegii mei au aratat ca si ei considera ca nu am afectat impartialitatea si prestigiul functiei de magistrat.

8-9.doua carti pe care le-am publicat in 2010 si respectiv 2012, din care rezulta onestitatea mesajului meu public.

La prezentul memoriu mai anexez, ca probe suplimentare in sustinerea afirmatiilor mele, urmatoarele inscrisuri:

1.fotocopiile articolelor publicate in numerele din 3 si 6 februarie 2012 ale ziarului “Glasul Aradului”, din care rezulta atitudinea publica a domnului Dumitru Cismaru (membru C.S.M. la data respectiva), de solidarizare cu subsemnatul in ceea ce priveste interventia subsemnatului care face obiectul prezentei cauze – 3 file;

2.fotocopiile unor mesaje de felicitare pe care le-am primit pe telefonul mobil personal dupa interventiile mele de la postul TV Antena 3 – 16 file

3.fotocopia paginii descarcate de pe internet de la adresa http://www.newsar.ro/stiri-arad/protestatarii-aradeni- nemultumiti-de-sanctionarea-..., din care rezulta pozitia publica a cetatenilor aradeni care au protestat in ianuarie-februarie 2012 in fata Palatului Administrativ din Arad, pozitie de nemultumire fata de sanctionarea disciplinara a subsemnatului de catre Sectia pentru procurori a CSM, prin care se arata, printre altele: „Magistratul aradean Florin Roman va avea in continuare toata admiratia si sustinerea noastra”. – o fila

4.fotocopia paginii descarcate de pe internet de la adresa http://saccsiv.wordpress.com/2012/04/05/prigonirea-unui-procuror-ortodox-..., care contine mai multe mesaje de admiratie fata de atitudinea publica a subsemnatului – 4 file

5.xerocopia procesului-verbal privind evaluarea activitatii profesionale a subsemnatului pentru anul 2011 – 7 file

Desi as mai putea aduce nenumarate probe, consider ca nu este cazul si cred ca si Dumneavoastra considerati la fel.

Tinand cont de rezonanta mediatica de amploare a prezentei cauze, ma constitui parte civila cu suma de 2.000 (doua mii) lei, reprezentand daune morale.

CONCLUZII:

In considerarea motivelor dezvoltate mai sus,

Va solicit respectuos ca in temeiul disp. art. 304 pct.7 si 9 Cod proc.civ.:

1.sa admiteti recursul;

2.sa desfiintati hotararea atacata (nr.5 P din 02 mai 2012 a Sectiei pentru procurori a C.S.M.)

3.sa dispuneti respingerea integrala a actiunii disciplinare formulate de Comisia de disciplina pentru procurori a C.S.M., intrucat nu am comis nici o abatere disciplinara ci, dimpotriva, AM INTARIT PRESTIGIUL JUSTITIEI ROMANE.

4.sa dispuneti obligarea statului roman la plata catre subsemnatul a sumei de 2.000 (doua mii) lei, reprezentand daune morale.

P.S.: Imi cer iertare pentru lipsa de modestie manifestata in prezentul memoriu, dar este vorba de un memoriu in aparare.”

*Cititi aici Hotararea Sectiei de procurori a CSM nr. 5P din 2 mai 2012

*Cititi aici motivele de recurs invocate de procurorul Florin Roman