28 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Predoiu si Barac au starnit CSM sa apere independenta si impartialitatea intregului corp al magistratilor din Romania! Rezultatul: avem doar magistrati impartiali!

Scris de: | pdf | print

17 December 2010 12:14
Vizualizari: 5387

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, joi, sa apere, in bloc, independenta si impartialitatea intregului corp al instantelor si judecatorilor din Romania (!!!) pe motiv ca acesta a fost afectat de declaratiile critice ale secretarului de stat din Ministerul Justitiei, judecatorul Lidia Barac, care a blamat mai multe hotarari judecatoresti in care s-a admis fie executarea silita a Ministerului, fie nelegalitatea taierii salariilor. Imediat dupa declaratiile Lidiei Barac, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor au sesizat CSM-ul, sustinand ca declaratiile judecatorului Lidia Barac au fost de natura sa afecteze independenta corpului magistratilor. De asemenea, asociatiile profesionale au cerut CSM sa o sanctioneze pe Lidia Barac pentru incalcarea Codului Deontologic al magistratilor. Sesizarea asociatiilor profesionale a ajuns la Inspectia Judiciara, care a intocmit un raport cu propunerea de aparare a reputatiei magistratilor la care s-a referit secretarul de stat Lidia Barac. In ceea ce priveste sanctionarea magistratului Barac, Sectia pentru Judecatori a clasat sesizarea, pe motiv ca declaratiile facute de aceasta au fost in calitatea sa de secretar de stat, si nu in cea de magistrat. Redam comunicatul CSM privind decizia Plenului CSM.

 

Asociatiile profesionale: „Ministerul Justitiei a creat o presiune inacceptabila asupra instantelor”

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, in sedinta din 16 decembrie 2010, admiterea cererilor de aparare a independentei si impartialitatii instantelor judecatoresti si a corpului de judecatori din Romania, cereri formulate de Asociatia Magistratilor din Romania, Asociatia Procurorilor din Romania si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania. In motivarea cererilor formulate de cele trei asociatii profesionale ale magistratilor s-a aratat in esenta ca, prin demersurile repetate si luarile de pozitie publice apartinand Ministerului Justitiei care au vizat solutiile pronuntate in cauzele avand ca obiect contestatii impotriva reducerilor salariale ale bugetarilor, au fost grav afectate atributele esentiale ce caracterizeaza profesia de magistrat, respectiv independenta si impartialitatea in cauzele deduse judecatii. S-a mai aratat, de asemenea, ca drept reactie la solutiile pronuntate de instante in aceasta materie, Ministerul Justitiei a initiat o serie de demersuri institutionale si mediatice, ceea ce a creat o presiune inacceptabila asupra instantelor investite cu solutionarea acestui tip de cauze. Asociatiile profesionale isi motiveaza demersul si prin aceea ca Ministerul Justitiei, prin sesizarea adresata Consiliului Superior al Magistraturii, solicita cercetarea disciplinara a magistratilor care au pronuntat deja solutii in cauzele de genul mai sus aratat, desi hotararile nu sunt definitive, ceea ce evident creeaza o presiune asupra magistratilor ce vor judeca in caile de atac, dar si asupra celor care inca, desi investiti, nu s-au pronuntat in cauze. Ca urmare a verificarilor Inspectiei Judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca, prin memoriul formulat de Ministerul Justitiei, s-a solicitat sa se efectueze verificari asupra nerespectarii de catre instantele de judecata a unor decizii pronuntate de Curtea Constitutionala. Printr-un alt memoriu formulat, de asemenea, de Ministerul Justitiei, se solicita declansarea, de catre Inspectia Judiciara, a unei anchete administrative cu privire la pronuntarea unor hotarari judecatoresti prin care au fost inlaturate de la aplicare dispozitiile Legii nr. 118/2010 si au fost nesocotite deciziile Curtii Constitutionale nr. 872/2010 si 874/2010, prin care au fost analizate dispozitiile acestui act normativ atat din perspectiva Constitutiei Romaniei cat si prin prisma conformitatii lui cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, a altor tratate si pacte internationale, inclusiv a dispozitiilor Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si a jurisprudentei CEDO. La data de 22.11.2010, ca urmare a aparitiei in media a opiniilor exprimate de unele asociatii ale magistratilor, Ministerul Justitiei a emis un comunicat de presa intitulat „Precizare” prin care s-a aratat ca sesizarea Inspectiei Judiciare s-a realizat in cadrul reglementat de legile justitiei, conform carora orice persoana interesata se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a sesiza aspecte in legatura cu activitatea ori conduita necorespunzatoare a judecatorilor si procurorilor, cu incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori cu savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare”.

CSM: Sesizarea Lidiei Barac cu privire la legalitatea unor hotarari judecatoresti excede competentele Inspectiei

La data de 23.11.2010, in cadrul unei emisiuni, doamna secretar de stat Lidia Barac a afirmat ca, prin solutiile pronuntate de magistrati, au fost depasite atributele puterii judecatoresti. S-a apreciat, de asemenea, ca Ministerul Justitiei a urmarit sa atraga atentia Consiliului Superior al Magistraturii asupra unui fenomen considerat ingrijorator, acela al nerespectarii deciziilor Curtii Constitutionale in materiile reglementate de Legea nr. 118/2010 si OUG nr. 71/2009. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, orice persoana are dreptul de a supune verificarilor Inspectiei Judiciare aspecte vizand activitatea sau conduita necorespunzatoare a magistratilor. Astfel cum rezulta din dispozitiile art. 97 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare exercitarea dreptului de a solicita declansarea unei anchete disciplinare nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotarari judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac. In acest sens trebuie mentionat ca interpretarea textelor legale aplicabile in fiecare cauza in parte este atributul exclusiv al judecatorului cauzei, iar rezultatul operatiunii de interpretare si solutia data spetei nu poate face obiectul unei cenzuri administrative. Initiativa Ministerului Justitiei, chiar daca a adus in discutie legalitatea hotararilor judecatoresti, iar o astfel de verificare excede competentelor Inspectiei Judiciare, si a oricarui alt organism cu exceptia instantelor de judecata, ea se circumscrie dreptului oricarei persoane interesate de a formula o sesizare”.

CSM: “Ministerul Justitiei a depasit, prin luarile de pozitie, limitele admisibile ale discursului public”

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut insa ca exprimarea in mod public de catre Ministerul Justitiei prin intermediul comunicatului de presa si in cadrul emisiunii televizate a criticilor cu privire la solutiile adoptate de catre instante, precum si a unor aprecieri in legatura cu o pretinsa nelegalitate a hotararilor judecatoresti culpabilizeaza intregul corp al magistratilor. Manifestarile in spatiul public de genul celor de mai sus, coroborate cu aducerea la cunostinta a publicului a solicitarii de declansare a cercetarii disciplinare pentru pronuntarea unor solutii defavorabile Statului Roman reprezinta o incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii in sistemul judiciar si, implicit, a scaderii prestigiului magistratilor si in aceasta maniera a fost afectata independenta lor. Potrivit Recomandarii ( 2010 ) 12 a Comitetului de Ministri privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor, statele membre sunt obligate sa ia toate masurile necesare pentru a respecta, promova si proteja independenta judecatorilor. Sensul notiunii de „ independenta judecatorilor” nu se refera exclusiv la judecatori si acopera intregul sistem judiciar. In temeiul acestui principiu, organelor puterii executive si legislative le revine, intre altele, obligatia de a se abtine de la adoptarea oricaror masuri care ar putea submina independenta judecatorilor, nefiind permis grupurilor de presiune sa submineze independenta sistemului judiciar. Ministerul Justitiei a depasit, prin pozitiile publice luate, limitele admisibile ale discursului public, astfel cum acestea sunt protejate de dispozitiile art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Instanta europeana a aratat in jurisprudenta sa ca „ agitarea la lumina zilei ” a datelor unui proces, in asa fel incat publicul sa dea verdict inaintea pronuntarii instantei competente, risca sa conduca la pierderea respectului pentru tribunale si a increderii necesare in activitatea acestora. Ca garant al justitiei, valoare fundamentala a statului de drept, actiunea puterii judiciare are nevoie de increderea cetatenilor. De aceea este necesara protejarea ei impotriva unor atacuri lipsite de fundament, mai ales ca magistratii sunt tinuti de obligatia de rezerva care impiedica se reactioneze intr-o anumita situatie. In cauzele deduse judecatii si in considerarea principiului independentei justitiei magistratii trebuie sa decida in mod liber, in acord cu legea, potrivit propriei constiinte, fara nicio restrictie si fara a fi obiectul influentelor, incitarilor, presiunilor, amenintarilor, interventiilor neobisnuit, directe sau indirecte, indiferent din partea cui ar veni sau pentru ce motiv. Luarile publice de pozitie fata de solutii pronuntate de instantele de judecata pun sub semnul intrebarii inclusiv functionarea normala si eficienta a sistemului judiciar in ansamblul sau si creeaza o imagine precum si o perceptie publica negativa asupra justitiei, ceea ce se reflecta in mod direct in activitatea fiecarui judecator in parte si afecteaza autoritatea de care acestea trebuie sa se bucure in exercitarea functiei de judecator. Fata de cele de mai sus aratate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat pe deplin intemeiate cererile formulate de Asociatia Magistratilor din Romania, Asociatia Procurorilor din Romania si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si a dispus admiterea cererilor de aparare a independentei si impartialitatii instantelor judecatoresti si a corpului de judecatori din Romania”.

Lidia Barac a fost absolvita de incalcarea Codului Deontologic pentru ca face parte din Executiv

Comisia de Disciplina pentru judecatori a ajuns la concluzia ca sesizarea asociatiilor profesionale cu privire la incalcarea, de catre secretarul de stat Lidia Barac, a Codului Deontologic al judecatorilor si procurorilor, nu s-a confirmat, deoarece in acest caz nu au fost intrunite toate cerintele legii pentru a fi vorba despre o incalcare a Codului. „La data de 19.11.2010, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania ausolicitat efectuarea unor verificarilor pentru savarsirea de catre doamna secretar de stat Lidia Barac a abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. b din Legea 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu privire la incalcarea normelor prevazute de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor. Potrivit dispozitiilor mai sus mentionate, constituie abatere disciplinara „interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror”. Comisia de disciplina pentru judecatori a dispus clasarea cauzei, pe motiv ca “formularea sesizarii de catre doamna secretar de stat nu s-a facut in exercitarea responsabilitatilor specifice functiei de judecator, ci in indeplinirea unor atributii administrative, specifice postului pe care doamna magistrat il ocupa in Ministerul Justitiei. (…) In situatia analizata se poate conchide ca, prin detasarea si numirea la Ministerul Justitiei in functia de secretar de stat, doamna judecator Lidia Barac desfasoara un alt tip de activitate, de natura administrativa, specifica puterii executive, ceea ce inseamna ca nu mai exercita atributii aferente functiei judiciare, nefiindu-i opozabile nici responsabilitatile acesteia”.

Comentarii

# marius date 17 December 2010 20:29 -3

nu cumva Mona Pivniceru a fost prima care a stirnit acest scandal? daca ne amintim putin cam asa e!

# Mihai Podaru date 18 December 2010 08:57 +7

In atentia CSM, "garantul independentei justitiei":

Iata ca alte state ptr. declaratii si afirmatii precum ale cele ale d-nei Barac(in cazul d-nei Barac fiin o incercare de a influenta o decizie a unei instante prin presiunea pusa pe instantele ce vor judeca, este putin mai grav decat in cazul de mai jos) se cam condamna, si C.E.D.O. este de acord si considera decizia instantei interne justificata.:

CEDO. Obligatia de discretie si libertatea de exprimare. Poyraz c. Turcia

In cauza Poyraz c. Turcia (nr. 15966/06), din 7 decembrie 2010, CEDO s-a pronuntat asupra obligatiei de discretie pe care trebuie sa o exercite functionarii si a compatibilitatii ei cu dreptul la libera exprimare, in cauza fiind vorba de un raport intocmit de catre un inspector din cadrul ministerului de justitie privind comportamentul neadecvat al unui magistrat, raport ce ulterior a ajuns in presa.

In fapt,
Reclamantul, Yilmaz Poyraz este un resortisant turc, nascut in 1937 si care locuieste in Ankara, Turcia. In 1996, in calitate de inspector sef al ministerului de justitie, acesta a fost responsabil de desfasurarea unei anchete cu privire la judecatorul Y.K.D., consilier al ministrului si cel ce se ocupa de asigurarea conditiilor optime pe perioada sederii pentru judecatori in Ankara la acel moment, ancheta efectuata ca urmare a acuzatiilor facute de “un grup de judecatori”, printr-o scrisoare, potrivit carora acesta favoriza, in desfasurarea activitatii sale profesionale, pe acele persoane ce ii impartaseau credintele religioase si opiniile politice.
In cadrul raportului intocmit de dl. Poyraz si de alti doi inspectori, comportamentul profesional al lui Y.K.D. era puternic criticat prin intermediul declaratiilor martorilor ce relatau despre acte precum hartuiri sexuale la adresa membrilor personalului de sex feminin ce se intamplau la resedinta magistratilor. In 1997, pe baza raportului, ministerul justitiei a cerut efectuarea unei anchete disciplinare cu privire la Y.K.D., dar o ancheta de acest fel nu a fost inceputa intrucat Curtea de Casatie a retinut ca ministerul nu avea competente pentru a efectua o astfel de ancheta.
In februarie 1998 raportul in cauza a ajuns in presa. Acesta a fost intens mediatizat de toate canalele de televiziune, dand cuvantul reclamantului si/sau lui Y.K.D., precum si martorilor mentionati in raport. In data de 8 martie 1998 dl. Poyraz a emis o declaratie scrisa presei, pe o hartie ce avea ca antet trecut ministerul de justitie, pentru a raspunde, sustine el, articolelor ce il vizau publicate in media si prin care era acuzat, printre altele, de complot politic impotriva lui Y.K.D. Dand asigurari ca tinuse raportul secret, acesta notase ca judecatorul era vizat de 15 anchete separate si a adaugat ca nu a numit victimele hartuirilor cat timp daca ar fi facut acest lucru s-ar fi “soldat cu decese”.
Y.K.D. a intentat o actiune civila impotriva reclamantului, motivand fapta personala a reclamantului pentru ca a inceput o ancheta si a intocmit un dosar incalcand legea si motivat de propriile-i sentimente de ostilitate si de ranchiuna. Printr-o decizie, din 12 martie 2002, s-a stabilit ca ministerul de justitie nu avea competenta de a incepe o investigatie cu privire la Y.K.D. ulterior numirii sale la Curtea de Casatie, fapt despre care dl. Poyraz nu se putea sa nu stie, precum si de faptul ca raportul in cauza era lovit de nulitate. Instanta a retinut ca in declaratia sa din 8 martie 1998, facuta presei, reclamantul a divulgat informatii secrete si a adaugat propriile-i comentarii. Dl. Poyraz a fost obligat la plata de despagubiri in cuantum de aproximativ 15 000 euro cu tot cu dobanda. Recursul sau la Curtea de Casatie a fost respins.

Art.10
Curtea a reiterat ca protectia acordata de art. 10 se extindea la sfera profesionala in general si functionarilor in particular. Desi era o masura legitima pentru un stat sa impuna o obligatie de discretie functionarilor, acestia ramaneau totusi persoane apte sa beneficieze de protectia art. 10.
Incalcarea autoritatilor a dreptului la libertate de exprimare a reclamantului prin hotararea pronuntata in civil impotriva sa bazata pe raportul cu privire la Y.K.D., precum si a comentariilor acestuia facute in presa, a fost prevazuta de codul de obligatii si de codul civil si urmarea scopul legitim de a proteja reputatia sau drepturile altora. Curtea a retinut ca dl. Poyraz a fost condamnat ca urmare a unei proceduri civile, in considerarea persoanei sale si nu datorita statutului profesional.
Desi tonul general al declaratiilor sale facute presei a fost neutru, acestea au culminat intr-o aprobare tacita a continutului informatiilor dezvaluite. Mai mult, reclamantul a facut propriul sau comentariu subiectiv, pe langa informatia respectiva, si anume ca o eventuala dezvaluire a numelor victimelor hartuirilor ar “rezulta in decese”.
Reclamantul a “aparat”, de asemenea, continutul raportului ce fusese divulgat – desi el insusi nu a dezvaluit continutul in media – si astfel, pana la un anumit punct, l-a sustinut. Astfel, acesta nu a luat o pozitie neutra fata de continutul raportului astfel incat sa evite atingerea onoarei altora si, prin urmare, nu a dat dovada de discretia ceruta unei autoritati judiciare. Raportul in cauza relata despre infractiuni grave ce ar fi fost comise de Y.K.D., membru al Curtii de Casatie, si care trebuia sa beneficieze de increderea publicului pentru a putea sa isi desfasoare activitatea.
Persoanele investite cu responsabilitati publice, care se aflau intr-o pozitie privilegiata in ceea ce priveste accesul la media, trebuiau sa dovedeasca abilitatea de a se abtine pentru a nu crea situatii de inegalitate atunci cand faceau declaratii oficiale privind cetatenii obisnuiti, a caror acces la media era mult mai limitat. Mai mult, o atentie sporita era ceruta functionarilor publici atunci cand acestia erau insarcinati cu efectuarea de investigatii privind informatii protejate de o clauza oficiala de confidentialitate menita sa asigure o buna administrare a justitiei.
Asadar, ingerinta autoritatilor in libertatea de exprimare a reclamantului a fost “necesara pentru o societate democratica” iar mijloacele folosite au fost proportionale scopului urmarit, in special “protectia reputatiei sau drepturilor tertilor”. Astfel, nu a existat o violare a art. 10.

Plangerea intemeiata pe art. 8 coroborat cu art. 14 a fost respinsa ca fiind tardiva, ca si cea in temeiul art. 41.

# marius date 18 December 2010 10:23 -2

cazul prezentat nu are nici legatura cu speta noastra

# Mihai Podaru date 18 December 2010 10:37 +9

are legatura cu cererea d-nei Barac (cerere mediadizata excesiv) de sanctionarea a completului Trib.Vrancea, in Turcia astfel de cazuri sunt sanctionate in instanta "Y.K.D. a intentat o actiune civila impotriva reclamantului, motivand fapta personala a reclamantului pentru ca a inceput o ancheta si a intocmit un dosar incalcand legea si motivat de propriile-i sentimente de ostilitate si de ranchiuna. Printr-o decizie, din 12 martie 2002, s-a stabilit ca ministerul de justitie nu avea competenta de a incepe o investigatie cu privire la Y.K.D. ulterior numirii sale la Curtea de Casatie, fapt despre care dl. Poyraz nu se putea sa nu stie, precum si de faptul ca raportul in cauza era lovit de nulitate. Instanta a retinut ca in declaratia sa din 8 martie 1998, facuta presei, reclamantul a divulgat informatii secrete si a adaugat propriile-i comentarii. Dl. Poyraz a fost obligat la plata de despagubiri in cuantum de aproximativ 15 000 euro cu tot cu dobanda. Recursul sau la Curtea de Casatie a fost respins."

# Mihai Podaru date 18 December 2010 10:45 +9

Si mai are legatura cu obligatia de discretie impusa de CEDO cand e vorba de declaratii ale functionarilor executivului cum e si d-na Barac, atunci cand fac referiri la magistrati.

# marius date 19 December 2010 11:22 -3

tocmai acea mediatizare excesiva de care vorbiti are legatura cu Piv.
de altfel doamna Bar. a declarat ca a mai facut astfel de declarii anterior, atit in calitate de pres la CA T. cit si de secr. de stat si nu a fost nici un fel de mediatizare

# marius date 18 December 2010 10:25 -4

ideea csm de aparare a intregului corp al magistratilor este total disproportionata fata de declaratiile unui secretar de stat.
sa nu uitam ca tot scandalui a fost inceput de d-na Pivniceru care acum vrea iar sa iasa in fata pentru ca stie ca a pierdut trenul csm si cel al presedintiei iccj.

# Mihai Podaru date 18 December 2010 10:40 -1

d-na Pivniceru nu a candidat la nici una din funct.respective!?

# marius date 19 December 2010 11:18 -3

nu a ajun sa candideze! prietenii stiu de ce!

# banateanul date 19 December 2010 15:16 +4

Marius draga,nu cumva ti-ai pus silicoane in buze,semeni cu o cotofana si te cheama Lidia Barac?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 26.07.2024 – Judecatoarea Blanariu a primit reject. CSM a facut curat dupa procurorul Gherman

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva