Plenul CSM, prezidat de sefele Alina Ghica si Oana Haineala (foto) a analizat in sedinta din 23 octombrie 2012, anumite lacune ale Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si a decis sa sesizeze Ministerul Justitiei in vederea initierii si promovarii unui proiect de act normativ care sa fie inaintat Parlamentului Romaniei. Cu prilejul concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, aplicarea legii in acest sens a dovedit, in opinia CSM, o serie de „goluri”, cum ar fi: „concursul a ocupat o perioada foarte mare de timp (peste 6 luni), costul financiar ridicat coroborat cu eficienta scazuta a procedurii (au promovat doar doi candidati, raportat la cele 26 de posturi vacante de judecator la ICCJ), numarul foarte mare de persoane implicate in organizarea concursului etc”.

Termenul prevazut pentru concurs sa fie de 40 de zile

Modificarile legislative pe care CSM ar dori sa le faca la prezenta lege sunt: „reducerea la 40 de zile a termenului prevazut de art. 52 alin. (2) din lege, in vederea asigurarii unei mai mari celeritati in desfasurarea procedurii de promovare in functia de judecator la ICCJ, abrogarea textelor de lege care prevad participarea la comisii a persoanelor care nu fac parte din sistemul judiciar, care nu au atributii in formarea magistratilor etc”. Totodata, s-a mai propus ca toate cele trei probe existente in actuala procedura sa aiba o pondere in punctajul final, - inclusiv, deci, interviul – pe care il vor obtine candidatii in cadrul concursului, iar fiecare dintre acestea sa fie eliminatorie prin punctajul minim obligatoriu.

Integritatea judecatorilor sa depinda de Inspectia CSM

O propunere interesanta, dar fara relevanta, a fost si in privinta evaluarii integritatii candidatilor, in conditiile in care, pana in prezent, nu a existat nici un magistrat, cel putin din grupul CSM-istilor, care s-a dovedit a nu fi integru, toti au fost „albiti” de Inspectia CSM. Cu alte cuvinte, CSM ar dori ca Inspectia sa aiba un rol decisiv in ceea ce priveste departajarea la concurs a magistratilor a caror avansare in cariera va depinde de seful inspectiei judiciare (in prezent Rica Vasiliu Cravelos) care va hotara daca judecatorul candidat va primi sau nu certificat de buna purtare. „In privinta probei interviului, s-a propus ca evaluarea integritatii candidatilor sa se efectueze pe baza unui raport intocmit de Inspectia Judiciara, precum si a raspunsurilor primite de la candidati la intrebarile puse de membrii Plenului CSM pe baza acestui raport, a sesizarilor si observatiilor opiniei publice referitoare la integritatea acestora, a datelor existente la dosarul profesional”, se mai arata in comunicatul CSM.

Eliminarea probei scrise

O alta propunere a CSM cu doua taisuri, care ar deschide calea selectiilor de candidati in regim preferential, este eliminarea probei scrise teoretice, „intrucat prin acest concurs este necesara o evaluare a candidatilor sub aspectul experientei profesionale, reflectata in cazurile solutionate, nu prin prisma capacitatii de memorare si reproducere a teoriei”. „In privinta comisiilor de concurs prevazute in actualul art. 52 indice 1, alin. (3), s-a propus ca membrii comisiilor sa nu poata avea apartenenta politica la data formarii comisiilor”, se mai precizeaza in comunicat.

Introducerea sanctiunii pentru magistratul care refuza expertizarea psihica

Plenul CSM s-a gandit sa modifice si articolele din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, care au ridicat mai multe probleme sub aspectul reglementarii situatiei in care un magistrat este afectat de o maladie psihica de natura sa-l impiedice in exercitarea functiei in mod corespunzator. Potrivit CSM, legea nu prevede nicio sanctiune pentru magistratul care refuza nejustificat sa se prezinte la expertiza de specialitate, „astfel incat CSM este in imposibilitate de a dispune suspendarea acestuia din functie pentru inlaturarea starii de pericol general”. „Astfel, din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 62 alin. (1) lit. b) si art. 64 alin. (1) din lege, suspendarea din functie a unui magistrat pe motiv de afectiune psihica se poate dispune de catre CSM doar daca maladia respectiva este constatata de o comisie medicala printr-o expertiza de specialitate (...)S-a propus reglementarea unor masuri prin care magistratul respectiv sa fie determinat sa se prezinte in vederea efectuarii expertizei. Concret, s-a propus instituirea unui caz de suspendare provizorie si facultativa a magistratului in cauza, masura urmand sa fie dispusa tot de catre CSM in situatia in care nu exista motive care sa justifice refuzul prezentarii magistratului la comisia de expertiza. Pe perioada suspendarii din functie pentru acest motiv, magistratului nu ii sunt platite drepturile salariale iar intervalul de timp in care magistratul este suspendat nu constituie vechime in magistratura. S-a mai propus ca suspendarea din functie sa inceteze in momentul prezentarii magistratului la expertiza de specialitate. In situatia in care, la recomandarea comisiei de expertiza psihiatrica, se dispune suspendarea unui magistrat pana la insanatosire, stare care se va dovedi printr-o noua expertiza. S-a propus ca, dupa expirarea termenului de suspendare stabilit de catre comisia medicala de specialitate si efectuarea unei noi expertize, Consiliul Superior al Magistraturii sa aiba posibilitatea de a hotari incetarea suspendarii si repunerea in functie a magistratului, prelungirea suspendarii sau, daca boala este ireversibila, eliberarea din functie in conditiile legii, urmand ca magistratul sa primeasca o indemnizatie speciala, echivalenta cu un anumit cuantum din drepturile salariale pe care le-a avut in ultima luna de activitate. Similar, au fost formulate propuneri legislative pentru anumite categorii de boli fizice”, se mai arata in comunicatul CSM.