Desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din coruptie (SIIJ) a intrat in linie dreapta. Dupa ce vineri, 11 februarie 2022, ministrul Justitiei Catalin Predoiu a reusit sa obtina aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (click aici pentru a citi), luni, 14 februarie 2022, Guvernul condus de Nicolae Ciuca a inclus proiectul de desfiintare a SIIJ pe ordinea de zi, pentru a fi adoptat si apoi trimis la vot in Parlament (click aici pentru a citi proiectul).

Tot luni, 14 februarie 2022, deci tot la trei zile dupa ce CSM a avizat pozitiv desfiintarea SIIJ, Consiliul Legislativ condus de Florin Iordache (foto) a dat aviz favorabil proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ. A fost totusi un aviz cu o serie de observatii, Consiliul Legislativ identificand o serie de probleme. Culmea, unele dintre ele au fost evidentiate de o serie de membri CSM in sedinta in care Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de desfiintare a SIIJ, insa acestia au fost ignorati, ministrul Justitiei Catalin Predoiu avand deja completat proiectul doar cu observatiile anumitor membri CSM, desi nu toti isi exprimasera punctele de vedere. 

Desigur, avizul Consiliului Legislativ este unul consultativ, insa indicat ar fi ca Parlamentul Romaniei sa tina cont de observatiile facute in momentul in care va adopta proiectul de desfiintare a SIIJ.

Nu e totul chiar perfect

Spre exemplu, Consiliul Legislativ subliniaza o lacuna, destul de importanta credem noi, in legatura cu lipsa oricaror prevederi referitoare la modul in care se pot ataca actele emise de CSM si Procurorul General in cadrul procedurii de desemnare a procurorilor care vor instrumenta dosarele cu magistrati (proiectul prevede ca Plenul CSM propune si Procurorul General desemneaza):

“Pentru asigurarea unei reglementari complete, si pentru evitarea posibilelor blocaje institutionale, textul trebuie sa prevada si procedura aplicabila dupa exprimarea refuzului motivat al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind desemnarea procurorului propus de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (de exemplu, de cate ori poate fi transmisa aceeasi propunere de catre Plen, de cate ori se poate exercita dreotul de refuz motivat si altele asemenea).

Pe de alta parte, avand in vedere faptul ca procedura de desemnare are efecte asupra carierei procurorului, pentru asigurarea unei reglementari complete, precum si pentru respectarea principiului accesului liber la justitie, proiectul ar trebui sa prevada caile de atac care se pot exercita cu privire la actele emise de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul acestei proceduri de desemnare”.

Tot in acelasi context, Consiliul Legislativ a mai retinut urmatoarele:

“Referitor la incetarea calitatii de procuror desemnat 'pentru ineficienta profesionala apreciata in functie de eficienta si calitatea activitatii', semnalam ca formularea propusa nu intruneste conditiile de claritate, previzibilitate si accesibilitate specifice unei norme juridice si nici nu este proprie activitatii magistratilor, avand in vedere natura acesteia.

Este necesara, de aceea, reanalizarea si refomularea acesteia, astfel incat sa fie evitata posibilitatea unei aplicari subiective, tinandu-se seama, totodata, de reglementarile care stabilesc competenta efectuarii evaluarii profesionale a procurorilor, astfel cum acestea sunt reglementate in cuprinsul Legii nr. 303/2004”.

Pe langa aceste doua probleme mentionate mai sus, mai exista alte 24 de observatii facute de Consiliul Legislativ.

Prezentam avizul Consiliului Legislativ si problemele identificate in proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ: