Procuror la Parchetul Curtii de Apel Brasov, si candidat la CSM sustinut de Asociatia Magistratilor din Romania, Elena Hach (foto) a efectuat in ultimile saptamani mai multe vizite la parchetele curtilor de apel din tara, in cadrul campaniei sale electorale. Elena Hach ii va avea ca principali adversari la votul din 1 noiembrie 2010 pe George Balan, procuror la PCA Bucuresti si Elisabeta Dragut, procuror general al PCA Craiova. Elena Hach ne-a raspuns la intrebari pe tema discutiilor purtate cu colegii ei in teritoriu, in deplasarile din campania sa de candidat la CSM. Principalul ei mesaj este ca procurorii sunt de acord ca pentru solutionarea urgenta a problemei supraaglomerarii de dosare si a deficitului de personal, sa se permita pe o perioada scurta de timp accesul direct in Magistratura al absolventilor de Drept.

In timpul campaniei, ati fost in mai multe parchete din tara si ati avut discutii cu colegii. Ce imagine v-ati facut? Sunt probleme reale ale procurorilor pe care le considerati la aceasta ora prioritare? Care sunt acestea?

In timpul campaniei am avut ocazia sa intru in contact cu problemele reale ale colegilor mei procurori. Majoritatea le stiam si le intuiam datorita faptului ca sunt probleme pe care le cunosc din experienta mea personala. Problemele reale ale procurorilor din tara sunt in primul rand salarizarea, care a ajuns la un nivel inacceptabil comparativ cu media europeana si locul procurorului in societate, iar in al doilea rand supraaglomerarea cu dosare a procurorilor si lipsa conditiilor logistice minime pentru desfasurarea activitatii. Este o frustrare extraordinara sa gestionezi o cantitate inumana de dosare din cauza deficientelor de sistem. La urma urmei vorbim de oameni, de justitiabili, nu de hartii, iar un procuror este menit sa deserveasca interesului public si implicit acestor oameni. In prezent, in medie, un procuror de ancheta de la un parchet de curte instrumenteaza in regim de urmarire penala proprie un numar de peste 150 de dosare, efect si al preluarii dosarelor de la parchete locale. Vorbeam de deficiente de sistem. Acestea se pot transforma in efecte negative pentru insusi statutul procurorului, pentru independenta lui. Dosarele de ancheta trebuie sa priveasca exclusiv competenta materiala a parchetului, astfel cum este reglementata in Codul de procedura penala, de la nivel la nivel, structurata pe grade complexitate, de la usor la greu, este normal sa fie astfel, este normal ca dupa ani buni de experienta, sa ti se ceara o expertiza cu un grad ridicat de complexitate si sa nu te intorci la dosarele instrumentate la inceputul carierei. Este insa si necesar sa respectam aceste competente, in caz contrar insasi independenta procurorului fiind pusa sub semnul intrebarii, ori instrumentul preluarii dosarelor genereaza efecte negative pe termen lung pentru insasi statutul nostru. Problema supraaglomerarii de la parchele locale poate fi rezolvate prin regandirea schemelor de personal si prin modalitati mai rapide de acces in aceasta meserie. Am lucrat in anul 2007 la un proiect ce isi propunea accesul direct in magistratura pentru absolventii de drept, cu o perioada de stagiu primar de 6 luni in parchete si instante, dupa care, urmare unui examen la nivel local, stagiarii dobandeau drept de semnatura pe anumite acte precum si dreptul de a pune concluzii in instanta. Evident, dupa 2 ani de activitate, urma examenul de definitivat. Acest proiect a fost determinat de nevoia acuta de personal de la parchetele locale si cred ca este timpul sa il readucem in discutie. Am discutat cu colegii de la parchetele de pe langa curtile de apel acest proiect si am primit sustinerea lor totala.

In randul magistratilor exista, la aceasta ora, o stare de nemultumire vizazi de salarizare si de supraaglomerarea cu dosare. Sunt, totusi, unitati de parchet care, conform declaratiilor Procurorului General al Romaniei, urmeaza a fi desfiintate intrucat nu au o activitate mare. Ce opinie aveti in privinta comasarii unor unitati de parchet?

Starea de nemultumire de care vorbiti este fireasca. Nu vreau sa ma pronunt in privinta unitatilor de parchet despre care se considera ca nu au o activitate mare. Ce vreau sa spun foarte clar este ca problema supraaglomerarii nu rezida in cateva cazuri singulare ci intr-un ansamblu generalizat de factori. Solutia este o strategie noua la nivel national pentru reforma sistemului judiciar, adaptata la nevoile sociale ale Romaniei in anul 2010. Exista o vorba care mie imi place foarte mult: gandeste global, actioneaza local. Dupa ce vom avea aceasta abordare coerenta la nivel global asupra parchetelor din tara, vom putea vorbi despre decizii concrete la fiecare caz local unde nu exista o activitate suficienta, daca va fi cazul.

Mandatul membrilor CSM este de 6 ani. Care e punctul dvs. de vedere privitor la aceasta perioada? E prea lunga si am putea asista la o deprofesionalizare a procurorului care, timp de sase ani, nu se va mai ocupa propriu-zis de anchete?

Nu poate exista deprofesionalizare pentru un procuror care vine in CSM pentru a-i reprezenta pe cei care-l aleg acolo. Dupa alegeri, eu personal sunt convinsa ca responsabilitatea pe care o voi avea fata de toti colegii mei ma va tine la un nivel inalt de profesioanalizare si de preocupare pentru tot ce inseamna buna reprezentare a procurorilor si o cunoastere exhaustiva, profunda, a problemelor acestei categorii care este astazi marginalizata prin masurile luate de puterea executiva si neconsultata suficient, comparativ cu rolul pe care-l are in societate.

Proiectul de lege privind raspunderea magistratilor este inca in dezbatere iar CSM a facut niste amendamente care trimit catre Codul de procedura. Dumneavoastra, personal, aveti vreun amendament?

Inlaturarea in totalitate a dispozitiilor ce consacra abdicarea irationala de la imunitatea civila a magistratului. Vad ca si solutie instituirea unei raspunderi cu conditia ca incalcarea obligatiilor judecatorului sau procurorului sa fie sanctionata penal. De cate ori sunt pusa in fata conturarii unei noi institutii, principiul care ma conduce in constructia juridica, este acela de a asigura un echilibru intre valorile ce se tind a fi ocrotite. In cazul de fata, am in vedere pe de o parte necesitatea repararii prejudiciilor aduse justitiabililor, iar pe de alta parte necesitatea asigurarii independentei magistratului si autoritatii de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti.

Ce anume v-a determinat sa intrati in competitia pentru un loc in CSM?

Motivatia mea de a candida este una singura, aceea de a schimba imaginea actuala si situatia in care se afla toti magistratii din Romania. Cu toate ca aceasta vocatie este respectata in orice tara din lume, in Romania, noi am fost pusi intentionat la marginea societatii, fiind catalogati chiar o povara pentru semeni. Prin educatie, formare continua si o munca care presupune un consum nervos deosebit, fiecare dintre noi aduce permanent un aport la infaptuirea actului de justitie. Un act de justitie judicios presupune un volum de munca substantial, competenta profesionala si de ce nu, multa valoare. Acest lucru a fost uitat astazi de puterea executiva, care ne repeta, de fiecare data cand are ocazia, ca indemnizatiile noastre sunt prea mari si pensiile magistratilor nu trebuie platite in cuantumul meritat. Politica de scadere a veniturilor magistratilor este una care face abstractie de importanta muncii desfasurate si care submineaza grav integritatea noastra, a celor care vor suferi pe termen lung datorita acestui lucru – populatia si insasi functionarea corecta a institutiilor statului - Dintr-un garant al functionarii democratice a statului, magistratii romani au fost identificati drept una din categoriile inamice ale puterii executive. Noi, spre diferenta de guvernanti, nu vom fi niciodata influentati politic! De aceea, trebuie sa luam uniti atitudine fata de marginalizarea noastra si continua lupta de degradare sociala a calitatii de magistrat.