Plenul CSM isi va alege luni, 6 decembrie 2014, noua conducere. Pentru functia de presedinte al Consilului s-a inscris pana acum un singur candidat, judecatorul Adrian Bordea. Asa cum se stia inca de acum cateva zile, pentru functia de vicepresedinte al CSM si-a anuntat candidatura procurorul Gheorghe Muscalu (foto stanga). Totusi, Muscalu are un contracandidat. Este vorba despre procurorul Bogdan Gabor (foto dreapta), cunoscut ca fiind un apropiat al Oanei Haineala, care la randul sau si-a depus candidatura pentru functia de vicepresedinte.

Proiectele celor trei candidati au fost publicate pe site-ul CSM, luni dimineata, 6 ianuarie 2014, cu doar cateva ore inainte de inceperea sedintei Plenului in care se va alege noua conducere. Astfel, judecatorul Adrian Bordea enumera in proiectul sau de management cateva dintre problemele cu care se confrunta instantele, mentionand “lipsa unui cadru normativ subsecvent adecvat de organizare si desfasurare a activitatii, in conditiile noilor reglementari procedurale, lipsa sediilor corspunzatoare activitatii desfasurate in majoritatea lor, insuficienta resurselor umane si materiale - situatie care se perpetueaza de o perioada lunga de timp”. In acest sens, judecatorul Bordea considera ca CSM “trebuie sa se preocupe in continuare de dialogul institutional activ cu celelalte puteri ale statului, in vederea crearii cadrului legislativ, pentru asigurarea unui sistem transparent, flexibil, obiectiv si exigent de admitere in sistem si de promovare a magistratilor, degrevarii magistratilor de obligatiile fara caracter jurisdictional, unui sistem eficient privind aplicarea unitara a legii, prin mecanismele specifice de unificare a jurisprudentei in conformitate cu jurisprudenta instantei supreme, a Curtii Constitutionale si a instantelor europene, aplicarii depline a principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, prin instituirea unui dialog deschis si a unei colaborari in spiritul respectarii principiului legalitatii”.

De asemenea, potrivit lui Bordea, “eficientizarea sistemului judiciar presupune identificarea problematicii cu care se confrunta la un moment dat, dar si pentru un viitor previzibil. In acest sens la nivelul organizarii CSM presupune masuri relative la:

- modificarea Regulamentelor, fata de vidul de reglementare costatat in ultima perioada; eficientizarea comisiilor si grupurilor de lucru, in raport de problemele ridicate, in principal, de punerea in aplicare a noilor coduri, de iminenta revizuire a Constitutiei, dar si pe termen lung, prin evaluarea fenomenului conflictual si a dinamicii legislative. In acest sens, Regulamentul de organizare al instantelor trebuie sa prevada responsabilizarea colegiilor de conducere in privinta managementului resurselor umane si sa fie degrevate de atributul decizional de repartizare a magistratilor in sectiile instantelor sau parchetelor. Colegiilor de conducere, alaturi de conducatorul instantei/ parchetului, trebuie sa li se largeasca competentele in controlul asupra dosarelor mai vechi. Se impune aceasta cu atat mai mult cu cat Romania este deja condamnata pentru lentoarea judecatii, iar pe rolul CEDO se afla peste 500 de cazuze ce au obiect solutionarea in termen nerezonabil a cauzelor.

- incurajarea reprezentarii asociatiilor profesionale ale magistratilor pentru participarea la sedintele comisiilor, ca alternetiva viitoare a sistemului greoi de consultare.

- continuarea consultarii magistratilor asupra hotararilor care intereseaza statutul acestora si organizarea judiciara in ansamblu.

- organizarea intalnirilor cu organisme neguvernamentale, pentru explicarea si fundamentarea unor solutii asupra fenomenelor care conduc la nesincronizari sau erori ale sistemului;

- stabilirea celui mai adecvat cadru normativ de desfasurare a activitatii inspectiei judiciare, ca organism independent, cu posibilitatea selectarii ca inspectori judiciari si a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

- intensificarea participarii CSM, de regula prin purtatorul de cuvant, la dezbaterile publice privind sistemul judiciar, pentru o informare corecta si transparenta despre masurile luate.

Una dintre prioritati o constituie cresterea transparentei activitatii si obiectivitatii in luarea hotararilor plenului si sectiilor, prin reluarea transmisiunilor video ale sedintelor de plen, prin motivarea corespunzatoare a solutiilor adoptate si publicarea lor in termen scurt”.

De asemenea, judecatorul Adrian Bordea sustine ca “trebuie sustinuta ideea eficientizarii instantelor si parchetelor, cu consecinta desfiintarii unora si redistribuirii posturilor acestora.

- schimbarea procedurilor de promovare pe functii de executie sau de conducere, prin introducerea unor modalitati mai transparente de evaluare si examinare, in care ponderea sa fie detinuta de logica juridica si evaluarea activitatii anterioare . Se impune totodata analiza unor alternative la examinarea candidatilor pentru functiile de conducere, cu necesitatea prelungirii duratei mandatului la 4 ani .

-reasezarea sistemului de evaluare, pe criterii de departajare practica, usor de verificat, pentru cresterea nivelului de pregatire, dar si pentru responsabilizarea fiecarui magistrat in cresterea performantelor sistemului judiciar; apreciem mai utila constituirea comisiilor de evaluare la nivelul instantei/parchetului ierarhic superioare din care sa faca parte si conducatorul instantei /parchetului, magistratilor evaluati; efectuarea evaluarii la 4 ani si înlaturarea evaluarii pentru judecatorii ICCJ si ai magistratilor care au o vechime efectiva in magistratura de cel putin 25 de ani.

-coordonarea strategiei INM in formarea continua a magistratilor si a SNG in formarea grefierilor, mai cu seama a specializarilor in domenii deficitare.

Nu poate fi ignorata nici posibilitatea modificarii cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie, eventual cu scurtarea perioadei si efectuarea stagiului portrivit unui program intocmit de INM. Totodata se impune analiza posibilitatii efectuarii stagiaturii judecatorilor in complete colegiale.

- stabilirea unui statut adecvat magistratilor asistenti ai ICCJ, odata cu selectia acestora pe criterii de competenta profesionala precum si pregatirea lor intr-un program special intocmit de INM”.

Bogdan Gabor vrea mai multa transparenta si propune reactii ferme din partea Consiliului in momentul in care este afectata activitatea CSM prin actiunile unei alte puteri in stat sau ale mass-media

Proiectul managerial in vederea exercitarii functiei de vicepresedinte al CSM al procurorului Bogdan Gabor a fost publicat luni dimineata, 6 ianuarie 2014, pe site-ul Consiliului. In cuprinsul acestui proiect se regasesc obiectivele pe care si le-a propus Bogdan Gabor pentru functia de vicepresedinte. Printre acestea se afla si intentia de a mentine un dialog “onest” cu Comisia Europeana si celelalte consilii judiciare din cadrul UE, dar si dezvolarea dialogului cu magistratii romani si asociatiile profesionale ale acestora.

In acelasi proiect, procurorul Gabor a specificat ca isi propune sa creasca transparenta activitatii CSM, sens in care considera necesara achizitionarea unor aparaturi specifice necesare pentru a transmite online sedintele Plenului CSM.

Prezentam in continuare cateva dintre obiectivele pe care si le-a propus procurorul Bogdan Gabor pentru anul 2014, care vor fi puse in practica daca va fi ales in functia de vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii:

-Implicarea activa a Consiliului Superior al Magistraturii in toate activitatile de implementare a noilor coduri;

-Reactia prompta, ferma si constanta a Consiliului Superior al Magistraturii, ori de cate ori valori fundamentale ca independenta justitiei sunt afectate sau periclitate prin actiunile unei alte puteri in stat sau ale mass-media, respectiv in situatii in care limitele firesti si legale ale libertatii de exprimare sunt depasite;

-Mentinerea dialogului constant, onest si principial cu Comisia Europeana si cu celelalte consilii judiciare din cadrul statelor Uniunii Europene;

-Dezvoltarea dialogului cu magistratii, cu asociatiile profesionale ale acestora si O.N.G. –urile;

-In vederea cresterii transparentei activitatii Consiliului Superior al Magistraturii, dar si in vederea economisirii resurselor bugetare, apare ca necesara achizitionarea unor aparaturi specifice necesare transmiterii on-line a sedintelor plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

Tot in proiectul managerial in vederea exercitarii functiei de vicepresedinte al CSM, procurorul Bogdan Gabor a prezentat si o analiza SWOT: "Am intocmit o analiza S.W.O.T. necesara stabilirii obiectivelor pe care mi le propun, in eventualitatea alegerii ca si vicepresedinte, precum si in fundamentarea viitoarelor decizii.

Puncte tari:

-un consiliu format din buni profesionisti ai dreptului;

-aprecierile pozitive ale consiliului in ultimele rapoarte ale Mecanismului de Cooperare si Verificare;

-implicarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii in apararea sistemului judiciar, dar si in identificarea vulnerabilitatilor acestui sistem in vederea inlaturarii lor;

-un aparat tehnic format, in principiu, din profesionisti buni;

- o buna comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu Ministerul Justitiei si Ministerul Public;

-implicarea Consiliului Superior al Magistraturii si Institutului National al Magistraturii, scoala Nationala de Grefieri, Ministerul Public si Ministerul Justitiei in formarea profesionala a magistratilor si a personalului auxiliar in vederea pregatirii punerii in aplicare a noilor coduri;

-castigarea unor proiecte finantate de fonduri europene;

Puncte slabe:

-lipsa de finantare a majorarii schemelor de personal la nivelul cerut de Consiliul Superior al Magistraturii;

-neluarea unor decizii politice referitoare la desfiintarea unor instante si parchete conform concluziilor grupului interistitutional format din Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei si Ministerul Public;

-conditii de lucru inadecvate ale aparatului propriu;

-invechirea aparaturii I.T., atat in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cat si la nivelul intregului sistem judiciar".

In incheierea proiectului sau, Bogdan Gabor a concluzionat ca “abordarea lucida si pragmatica a problemelor sistemului judiciar, poate conduce la identificarea celor mai bune metode de rezolvare a acestor probleme si in final, sa eficientizam si sa recredibilizam impreuna sistemul judiciar".

Gheorghe Muscalu: “Opinez pentru intarirea si consolidarea statutului procurorului, in sensul de a deveni o componenta independenta a autoritatii judecatoresti, eliminand astfel aspectul de desfasurare a activitatii sub autoritatea Ministrului Justitiei”

La randul sau, procurorul Gheorghe Muscalu candidat la functia de vicepresedinte al CSM, a specificat in proiectul sau managerial care vor fi principalele obiective pe care le va urmari in decursul mandatului sau de vicepresedinte.

Astfel, conform proiectului managerial obiectivele procurorului Gheorghe Muscalu sunt axate pe:

“-Intarirea si consolidarea locului si rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca organ colectiv de decizie administrativa, garant al independentei justitiei, astfel cum prevede Constitutia Romaniei. Consolidarea statutului magistratului procuror, prin intarirea independentei acestuia, ca parte a autoritati judecatoresti.

-Cresterea eficientei actului de justitie si consolidarea pozitiei, a locului si rolului autoritatii judecatoresti in cadrul puterilor statului precum si problemele complexe ce deriva din activitatea Inspectiei Judiciare ori cele care vizeaza pregatirea prin intermediul Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri.

-Cresterea transparentei in activitatea Consiliului Superior al Magistraturii si abordarea unui mod pragmatic de comunicare publica.

-Consolidarea relatiilor profesionale cu institutiile si autoritatile publice direct implicate sau cu atributii decizionale in ceea ce priveste infaptuirea actului de justitie, cu asociatiile profesionale ale magistratilor judecatori si procurori, alte asociatii care concura la infaptuirea actului de justitie – in plan intern precum si cu institutii si organisme internationale".

In proiectul sau, procurorul Gheorghe Muscalu, candidat la functia de vicepresedinte al CSM, a subliniat ca, in contextul procesului de revizuire a Constitutiei, sustine intarirea si consolidarea statutului procurorului: “In contextul intentiei de revizuire a Constitutiei, procedurile fiind in curs, opinez pentru intarirea si consolidarea statutului procurorului, in sensul de a deveni o componenta independenta a autoritatii judecatoresti, eliminand astfel aspectul de desfasurare a activitatii sub autoritatea Ministrului Justitiei. Aceasta este de fapt pozitia constanta a CSM si trebuie sustinuta in contextul mai sus aratat, in masura in care aceasta problema va mai fi pusa in discutie intr-o etapa ulterioara a procedurilor de revizuire a Constitutiei Romaniei".

Printre obiectivele pe care Gheorghe Muscalu si le-a propus pentru anul 2014, in cazul in care va fi ales in functia de vicepresedinte al Consiliului, se afla si intentia de a face demersurile necesare in vederea gasirii unui sediu adecvat pentru desfasurarea activitatii de catre CSM: “Intarirea rolului CSM presupune in acelasi timp si asigurarea functionarii acestuia in conditii optime, prin ocuparea posturilor vacante ale aparatului tehnic, a functiilor de conducere in cadrul directiilor si limitarea functionarii cu personal delegat, ceea ce ar asigura o mai buna stabilitate profesionala in activitate. Este adevarat ca activitatea aparatului tehnic este afectata si de lipsa unui spatiu corespunzator, ca de altfel si activitatea Plenului CSM si a Sectiei pentru procurori, aspecte care trebuie sa preocupe viitoarea conducere".

Gheorghe Muscalu vrea ca presa sa aiba un spatiu decent in CSM

Un punct important in proiectul procurorului Gheorghe Muscalu il reprezinta transparenta din CSM, mai exact, modul in care Biroul de informare si relatii cu presa sau chiar fiecare membru in parte, alege sa isi exprime opiniile personale, de multe ori contradictorii cu deciziile asumate in Consiliu. In opinia procurorului Muscalu, acest tip de activitate nu este productiva si nici deonologica.

De altfel, o problema evidentiata de procurorul Gheorghe Muscalu este si aceea a spatiului atribuit reprezentatilor presei in interiorul CSM, care este unul extrem de mic si neadecvat. Gheorghe Muscalu propune asigurarea unor conditii corespunzatoare pentru mass-media, astfel incat presa scrisa si vorbita sa poata putea lua la cunostinta de deciziile CSM in timp real si a le transmite in spatiul public fara distorsionari: "Transparenta trebuie sa porneasca de la premisa ca, atat presedintele cat si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii, dar si fiecare membru in parte, trebuie sa transmita in spatiul public hotararile sau deciziile Plenului sau Sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii si nu opinii personale, in contradictie cu cele asumate in cadrul activitatii Consiliului. Nu este productiv si cred ca este si in afara cadrului deontologic ca, in anumite momente, membrii CSM sa exprime opinii si sa sustina public pozitii contrare votului ori anterior luarii unei decizii in Plen sau Sectii. Aceasta nu reprezinta o ingradire sau limitare a libertatii de exprimare ci reprezinta o consfintire a principiilor care guverneaza activitatea unui organ colectiv profesional.

Comunicarea publica trebuie sa se realizeze prin biroul specializat al Consiliului si sa aduca in spatiul public deciziile Consiliului Superior al Magistraturii asumate in conditiile prezentate anterior si nu opinii personale, care pot avea la baza, in anumite momente, reactii si argumentari de natura emotionala. Presa scrisa si vorbita trebuie sa beneficieze de conditii corespunzatoare in sediul CSM, si ma refer aici in primul rand la amenajarea unui spatiu cu aceasta destinatie, pentru a putea lua la cunostinta de deciziile CSM in timp real si a le transmite in spatiul public fara distorsionari. (…) Rezumand cele prezentate, apreciez ca in urmatorii ani, actiunea Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa fie caracterizata de eficienta, consecventa si echilibru, pornind de la locul Consiliului Superior al Magistraturii intre puterile statului si de la rolul constitutional al acestuia de garant al independentei justitiei”.

*Cititi aici proiectul judecatorului Adrian Bordea

*Cititi aici proiectul procurorului Gheorghe Muscalu

*Cititi aici proiectul procurorului Bogdan Gabor