Serviciile de informatii vor putea bine-mersi sa racoleze judecatori si procurori, indiferent de vechimea acestora in functie, de gradul profesional detinut si de institutia unde functioneaza. Asta intrucat noua Lege privind statutul magistratilor a eliminat interdictia continuta in actuala Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, pe care ar trebui s-o inlocuiasca de la zero.

Vorbim despre art. 7 alin. 4 din Legea 303/2004:

„Serviciilor de informatii le este interzis sa racoleze persoanele prevazute la alin. (1) ca lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori. Incalcarea acestei interdictii este infractiune impotriva independentei justitiei si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani. In cazul in care infractiunea este comisa de un ofiter cu functii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majoreaza cu jumatate. Tentativa se pedepseste”.

Desi proiectul de act normativ pastreaza interdictia continuta in Legea 303/2004 privind colaborarea dintre un magistrat si un serviciu secret, problema va consta in faptul ca noua reglementare va pedepsi doar judecatorul sau procurorul, nu si lucratorul de informatii care l-a racolat sau cel putin care a incercat sa-l racoleze.

Lumea Justitiei v-a prezentat aceasta scandaloasa prevedere in octombrie 2020, cand Ministerul Justitiei – condus pe atunci de Catalin Predoiu – a lansat in dezbatere publica proiectele de modificare a celor trei legi ale justitiei (click aici pentru a citi). Intre timp, apropiindu-se termenul-limita al perioadei de dezbatere publica (31 martie 2021), MJ a trimis cele trei proiecte de legi catre Consiliul Superior al Magistraturii, pentru avizare.

Partea proasta este ca, in ciuda avertismentelor lansate de presa si de catre asociatiile de traditie ale magistratilor privind eliminarea interdictiei vizand racolarea, Ministerul Justitiei – condus acum de catre Stelian Ion (foto) – a insistat in abominatie. Dupa cum veti vedea in documentul anexat la final, nici de aceasta data noile legi ale justitiei nu vorbesc despre racolarea judecatorilor si a procurorilor.

Avizul CSM, obligatoriu pentru sefia marilor parchete

In rest, remarcam ca presedintele Romaniei va fi obligat sa tina cont de avizul Sectiei pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii cand va fi vorba despre numirea sefilor si (prim-)adjunctilor de la marile parchete (PICCJ, DNA, DIICOT). Insistam asupra acestui aspect, intrucat ne aducem aminte ce scandal a fost in februarie 2020, cand asociatiile de magistrati #rezistenti i-au reprosat presedintelui Klaus Iohannis numirea Gabrielei Scutea ca Procuror General si a Giorgianei Hosu ca sefa a DIICOT, in ciuda avizelor negative emise de catre procurorii CSM. Dupa cum veti vedea mai jos, noul text vorbeste despre „avizul conform”, iar nu despre un aviz oarecare.

Iata cum ar putea arata art. 145 alin. 1 din Legea privind statutul magistratilor:

„Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestora, procurorii-sef de sectie ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ai Directiei Nationale Anticoruptie si ai Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul conform al Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 12 ani in functia de procuror sau judecator, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in acelasi mod”.

Reprezentantii in CSM, alesi la nivel national

Mutandu-ne atentia catre viitoarea Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (succesoarea Legii 317/2004), vedem ca ea introduce obligativitatea ca viitorii reprezentanti in CSM sa fie alesi la nivel national (defalcat pe judecatori si procurori), iar nu in functie de gradul profesional, ca pana acum. Altfel spus: judecatoriile si parchetele de pe langa judecatorii vor putea alege inclusiv candidatii de la nivelul ICCJ, respectiv al Parchetului General.

In acelasi context, o modificare (binevenita, credem noi) este aceea ca procurorii din DNA sau DIICOT care candideaza pentru postul rezervat reprezentantului procurorilor din PICCJ vor fi obligati sa aiba grad profesional de Parchet General, iar nu doar de parchet de pe langa curte de apel, ca in prezent.

* Cititi aici toate cele trei proiecte de lege inaintate de MJ catre CSM