Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii si-a prezentat, marti, bilantul de activitate pentru anul 2011, evidentiind in principal controalele facute in ultimul an, atat la dosarele mai vechi de cativa ani in instante, dar mai ales cu privire la controalele de fond facute la instanta suprema, precum si la controlul dosarelor de mare coruptie de la aceeasi instanta. Inspectia Judiciara a mentionat insa, la finalul sintezei raportului de activitate, prezentat in spatele usilor inchise, ca, in anul 2011, din totalul de cereri de aparare a reputatiei profesionale, independentei si impartialitatii judecatorilor, 12 au fost admise si alte 4 respinse, restul nefiind solutionate inca sau fiind retrase inainte de a primi o solutie. De cealalta parte, numarul actiunilor disciplinare promovate si admise intr-un an, atat in cazul procurorilor, cat si in cazul judecatorilor este extrem de scazut in comparatie cu starea sistemului, altfel recunoscuta de toata lumea.

11 judecatori sanctionati in 2011, 6 ca urmare a unor hotarari ale Sectiei pentru Judecatori din 2011 si 5 ca urmare a hotararilor din anii anteriori!

Conform sintezei raportului, la capitolul „activitatea comisiei de disciplina pentru judecatori”, s-au inregistrat 158 de sesizari, din care 136 au fost clasate, 3 mai sunt inca in curs de efectuare a cercetarii disciplinare, intr-o cauza a fost sesizata Sectia pentru Judecatori cu incalcarea normelor Codului deontologic, si doar in 18 dosare s-a dispus exercitarea actiunii disciplinare si sesizarea Sectiei pentru Judecatori. Din totalul celor 18 actiuni disciplinare cu care a fost sesizata Sectia, doar 11 au fost admise, 3 fiind respinse si alte 4 fiind in curs de solutionare. Dupa ce hotararile de sanctionare a magistratilor respectivi, date de Sectia pentru judecatori au ramas irevocabile, acestea, dar si alte 5 hotarari din anii anteriori au fost puse in executare. Astfel, 4 magistrati au fost exclusi din sistem, 4 au fost sanctionati cu diminuarea indemnizatiei de incadrare lunara bruta si 3 judecatori au primit avertisment.

Procurorii, mai putin sanctionati ca judecatorii. In cazul acestora, doar 8 magistrati au fost pedepsiti!

Daca numarul judecatorilor sanctionati a fost de doua cifre, nu acelasi lucru se poate spune despre procurori. Conform sintezei raportului, cu privire la activitatea comisiei de disciplina pentru procurori, Inspectia a aratat ca „in cursul anului 2011, Comisia de disciplina pentru procurori a exercitat 8 actiuni disciplinare, cu privire la care Sectia pentru procurori a pronuntat 5 hotarari. Un numar de 3 actiuni disciplinare exercitate in cursul anului 2011 se aflau la sfarsitul anului pe rolul Sectiei pentru procurori. In anul 2011, Sectia pentru procurori a pronuntat 9 hotarari in materie disciplinara (4 pentru actiuni promovate in anii anteriori). Prin cele 9 hotarari pronuntate, Sectia a admis 4 actiuni si a respins 5 dintre acestea. Raportat la natura sanctiunilor aplicate prin hotarari ramase irevocabile in anul de referinta, rezulta ca au fost aplicate: 5 sanctiuni cu avertisment (una dintre sanctiuni a fost pusa in executare la inceputul anului 2012), 2 sanctiuni de diminuare a indemnizatiei de incadrare lunara bruta, o sanctiune de mutare disciplinara la un alt parchet.”

Inspectia a constatat ca unii procurori asculta „partial” ordinele Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi

Inspectorii au controlat la anumite parchete modul in care se desfasoara cercetarea si urmarirea penala in cauze privind infractiunile prin care s-a prejudiciat bugetul de stat. Astfel de controale ale Inspectiei au existat la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova, Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta si cel de pe langa Tribunalul Iasi. Iata ce au constatat inspectorii: „ordinele Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in special in ceea ce priveste luarea masurilor asiguratorii si efectuarea demersurilor necesare in vederea identificarii bunurilor asupra carora sa fie instituite asemenea masuri sunt respectate partial. Existenta unui numar semnificativ de dosare in care cercetarea penala nu s-a efectuat cu celeritate, in special de catre organele de politie, ca urmare a unei activitati necorespunzatoare de supraveghere din partea procurorilor. Un aspect pozitiv in ceea ce priveste eficienta controalelor tematice a fost rezolvarea unui numar semnificativ de dosare in timpul controalelor sau in perioada ulterioara acestora, de monitorizare”. Ceea ce poate demonstra ca numai din cauze subiective procurorii nu au solutionat dosarele respective fara a avea pe cap un control al Inspectiei, iar acest lucru poate avea cauze cu iz penal.

Declaratiile presedintelui CSM, Alina Ghica, despre raportul Inspectiei CSM

Aflata marti in aula INM, unde s-a dezbatut raportul Inspectiei CSM pe anul 2011, presedintele Consiliului, judecatoarea Alina Ghica (foto) a declarat: „Va multumesc pentru participarea dumneavoastra la aceasta activitate-eveniment, menita sa concentreze in cateva ore si in cateva zeci de pagini, munca de un an a unei echipe tenace si perseverente de inspectori judiciari, a caror menire este de a fi gardieni ai bunului mers a sistemului judiciar. Oricat am incerca sa cuprindem in cuvinte, anumite eforturi, anumite tensiuni, anumite energii raman in afara frazarii unui document tehnic, denumit sec Raport sau Bilant. Oamenii se vad mai putin in spatele unor statistici iar enumerarea ordonata a unor activitati, actiuni sau rezultate cateodata ni se pare plictisitoare si nu avem intotdeauna intelepciunea de a intelege ca toate acestea cuantifica si transpun munca, uneori asidua, a oamenilor care formeaza o institutie. Este motivul pentru care, in numele Consiliului Superior al Magistraturii, incep prin a multumi colectivului inspectiei judiciare, magistrati, grefieri, personal auxiliar pentru munca lor sustinuta, pentru profesionismul lor si pentru efortul depus in a mentine si perfectiona o institutie aflata in evolutie, o institutie a carei activitate nu este deloc una de rutina sau normata, o institutie iubita si urata in aceeasi masura, aflata mereu in atentia sistemului si publicului larg, incomoda si incomodata, cateodata. Tot in numele Plenului Consiliului, multumesc doamnei judecator Tropcea Mihaela, care pana in decembrie anul trecut, a condus aceasta institutie cu responsabilitate si devotament; stradania domniei sale se vede in rezultatele institutiei si merita aprecierea si respectul nostru, al tuturor.

Ii multumesc si doamnei judecator Vasiliu, care, intr-un moment incert si deloc comod, a avut curajul sa isi asume responsabilitatea functiei de inspector sef si de a se inhama la o munca enorma in conditiile reorganizarii functionale profunde a inspectiei. Prezentarea raportului privind activitatea Inspectiei judiciare, reprezinta pentru Consiliul Superior al Magistraturii, si, cred ca in egala masura, pentru sistemul judiciar romanesc nu numai un moment de bilant, ci si unul de analiza si reflectie, urmat de fireasca intrebare: incotro ? Spre ce tinde si spre ce se indreapta Inspectia Judiciara? Spre ce tinde si ce isi doreste sistemul judiciar romanesc? Ce isi doreste si ce primeste societatea de la justitie? Are sistemul capacitatea de autoreglare, autocontrol si auto-disciplinare? Sunt intrebari care imi vin in minte dupa un an extrem de aglomerat, atat din perspectiva mutatiilor de ordin legislativ intervenite in ceea ce priveste organizarea si functionarea autonoma a Inspectiei Judiciare, cat si din perspectiva activitatilor desfasurate de aceasta, in conditiile unei lipse acute de personal, pe parcursul intregului an 2011. si toate acestea pe un fond de crestere progresiva a volumului si complexitatii activitatilor specifice aflate in competenta sa, pe un fond de acutizare a unor nemultumiri sociale, a unei crize economice generatoare de noi tensiuni si litigii cu impact asupra psihologiei de masa si cu afectarea polarizanta a perceptiei generale despre eficienta actului de justitie si calitatea celor meniti sa il infaptuiasca.

Dincolo de cifre, statistici si grafice, activitatea de inspectie judiciara presupune, in primul rand, resurse si un cadru legal clar, riguros si echilibrat. Poate ca recentele modificari aduse Legii 303/2004 vor da acel plus de claritate, rigurozitate si echilibru. Consiliul Superior al Magistraturii este pe cale sa finalizeze regulamentul pentru numirea inspectorului sef si ocuparea celorlalte functii de conducere, urmand ca saptamana aceasta, Plenul sa hotarasca in acest sens. Va mai trebui completate resursele umane si materiale si va mai trebui construit un lucru, deosebit de important: reprezentarea in mentalul sistemului judiciar si al societatii in general, a rolului corpului de inspectie nu de aparat represiv, ci de mecanism de preventie si standardizare.

Acesta este, in primul rand, rolul controalelor efectuate de inspectorii judiciari: de a verifica si semnala existenta unor disfunctii si abateri de la regulamente si de a gasi, impreuna cu managerii de instante si parchete, solutii pentru inlaturarea lor. La fel ar trebui sa fie vazut si rolul Comisiilor de disciplina si al titularilor actiunii disciplinare: acestia nu sunt fenomene meteorologice de tip uragan sau traznet, care se produc independent de vointa umana, intempestiv si, in mod aleatoriu, se napustesc asupra unei victime, nenorocind-o, asa, din senin. Fiecare dintre noi, magistratii, stim, mai bine decat oricine, care sunt conduitele permise si cele nepermise si imi place sa cred ca fiecare se poate baza pe judecata proprie in a face distinctie intre acestea. E o chestiune de alegere personala, dar nicidecum profesionala, si atunci corect este sa intervina mecanismele de corectie. Nu putem vorbi despre un corp de elita, pornind de la elitism. Elita se construieste, se slefuieste, se purifica si se innobileaza si nu cere fatis recunoastere. Elita se impune de la sine, prin valoarea umana si profesionala. Elitismul se proclama, se etaleaza si corodeaza, in cele din urma, caractere, personalitati si profesii. Iar de la elitism la diletantism e doar un pas. si diletantismul nu este reglementat in legile justitiei din Romania. De aceea cred in utilitatea Inspectiei Judiciare: e cea care poate si trebuie sa apere sistemul de diletanti.

Se poate, desigur, in logica fireasca sa urmeze intrebarea : „si cine-i va pazi pe paznici ?” Raspunsul e unul singur: noi toti. Adica sistemul judiciar, celelalte puteri ale statului, societatea civila, mass media, justitiabilul si simplul cetatean.

Am urmarit cu interes prezentarea doamnei inspector sef si trebuie sa recunosc ca aceasta scoate in evidenta o activitate intensa, complexa si extrem de sustinuta. Dar, in acelasi timp, trebuie sa admit ca activitatea Inspectiei judiciare nu a avut constant aceeasi eficienta pe care cred ca insisi inspectorii judiciari si-ar fi dorit-o, cauzele fiind – folosind terminologia specifica lucrarilor dumneavoastra - obiectie si subiective, imputabile si neimputabile. si nu ma refer aici la eficienta proprie vazuta ca randament institutional ci ma refer la acea eficienta care trebuie sa se regaseasca in plusvaloarea distribuita si regasita in sistemul judiciar. Remarc doar ca au crescut numarul si tipurile de controale, ca s-au constatat si remediat sau se monitorizeaza remedierea unor disfunctii, ca a crescut numarul de cercetari disciplinare si numarul magistratilor sanctionati. Aceasta inseamna ca Inspectia Judiciara incepe sa constientizeze necesitatea asumarii rolului sau preventiv, dar se afla in stadiul unor acumulari cantitative cu potential de inducere a unui plus de calitate sistemului judiciar.

As mai vrea sa spun ca nu doar Inspectia Judiciara este responsabila de asigurarea integritatii sistemului judiciar, ci fiecare judecator si procuror in parte. Atunci insa cand judecatorul sau procurorul nu alege integritatea, inspectiei ii revine rolul de a interveni, si nu oricum, ci prompt, coerent si articulat. Este, deasemenea, de subliniat, si cred ca extrem de vizibila, nu doar in interiorul sistemului judiciar, activitatea Inspectiei din cel de-al doilea semestru al anului trecut, care a vizat realizarea (subliniez - din initiativa Inspectiei Judiciare) a unor controale de anvergura privind dosarele de mare coruptie, dosarele cu o vechime mare in sistem si controlul eficientei manageriale la ICCJ. Inspectia a actionat consecvent si in spiritul atributiilor sale si nu a fost impinsa de la spate, totul pe fondul unei acute lipse de personal si a logisticii necesare.

Mai este de remarcat un lucru care nu vizeaza, neaparat, activitatea de anul trecut a acestei institutii si care sper sa se perpetueze: capacitatea Inspectiei Judiciare de a-si recunoaste vulnerabilitatile, chiar si pe cele umane si a se comporta in aceasta privinta cu unitate de masura egala ( Ma refer la recentele verificari disciplinare declansate impotriva unor inspectori judiciari). Intarirea capacitatii functionale a Inspectiei Judiciare si prin reorganizarea prevazuta de recentele modificari ale Legii 303/2004 reprezinta o etapa importanta in maturizarea acestei institutii, in stabilizarea si asumarea sa de catre sistemul judiciar, de catre societate in general, in sustinerea si respectarea sa ca „un rau necesar” si nicidecum ca un nemuritor „acar Paun”.