Sectia pentru Judecatori a CSM a decis, marti, sa revoce o Decizie a Comisiei de Organizare a concursului sau examenului pentru numirea in functii de conducere a judecatorilor, adica decizia prin care a fost admisa si considerata valida candidatura pentru functia de presedinte al Tribunalului Mehedinti a judecatoarei Florica Bejinaru, fost presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul invocat de Dumbrava a fost legat de colaborarea cu fosta Securitate a judecatoarei Florica Bejinaru. Actualul presedinte al CSM a sustinut, in cererea facuta catre Sectia pentru Judecatori, ca Bejinaru nu ar mai avea voie sa candideze pentru ca a colaborat cu Securitatea, chiar daca nu ca politie politica, folosindu-se si de decizia pe care fostul presedinte al CSM a primit-o de la instanta suprema in acest sens.

Dumbrava s-a ocupat personal de candidatura judecatoarei Bejinaru

Presedintele CSM, judecatorul Horatius Dumbrava, a fost cel care a propus Sectiei pentru Judecatori „revocarea deciziei comisiei de organizare/concursului a judecatorilor la tribunale in ce priveste acceptarea candidaturii d-nei judecator Florica Bejinaru privind concursul pentru functia de presedinte al Tribunalului Mehedinti ca neindeplinind conditiile legale prevazute de art. 48 alin. 10 din Legea nr. 303/2004, si art. 6 alin. 2 din Regulamentul de organizare si desfasurare a concursului sau examenului pentru numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 320/27.04.2006”. Dumbrava a sustinut ca judecatoarea Bejinaru nu poate fi numita in nicio functie de conducere, pentru ca, prin decizia nr. 2982/29.05.2009 din dosarul 1273/36/2008 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a indicat faptul ca aceasta a avut dosar de retea, a dat angajament la Securitate si ca, in perioada 1987-1988, a dat note informative. Ca atare, a sustinut Dumbrava, candidatura acesteia pentru functia de presedinte al Tribunalului Mehedinti a fost in mod gresit acceptata.

Legea 303/2004 vorbeste si despre colaborare cu fosta Securitate si despre colaborare cu aceasta ca politie politica

Actualul presedinte al CSM a invocat in cererea adresata Sectiei pentru Judecatori a Consiliului articolul 48, alineatul 10 din legea 303/2004, privind statutul judecatorului si procurorului, care prevede ca: “Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal (...)”. Pe de alta parte, in aceeasi lege, la articolul 6, alineatul 1, se mentioneaza ca “Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica”. Cum legea prevede ambele situatii, Dumbrava si-a argumentat cererea privind revocarea deciziei de admitere a candidaturii judecatoarei Florica Bejinaru prin faptul ca “este evidentca in cazul numirii in functii de conducere nu pot accede la aceste functii cei care au colaborat cu organele de securitate, necerandu-se si conditia suplimentara a politiei politice ca modalitate de colaborare – adica atingerea unor drepturi fundamentale ale unor persoane prin aceasta colaborare. Cu alte cuvinte, simpla colaborare cu fostele organe de securitate exclude, ca si conditie de legalitate, de la participarea d-nei judecator Florica Bejinaru la concursul pentru numiri in functia de presedinte al Tribunalului Mehedinti”. Daca pozitia exprimata de presedintele CSM este in sensul in care legiuitorul a dorit sa fie inteleasa si aplicata legea 303/2004, intrebarea este care mai e sensul sintagmei “ca politie politica”, din articolul 6?