Judecatorul Mihaela Tropcea (foto) este sefa Inspectiei Judiciare a CSM din luna mai 2009. A debutat ca avocat in 1983, in Baroul Giurgiu, iar din 1992 a intrat in Magistratura. A detinut functii de conducere – vicepresedinte si presedinte al Judecatoriei Giurgiu. Din 2000 a dobandit gradul de judecator de tribunal, iar din 2004 gradul de curte de apel, activand ca judecator la Curtea de Apel Bucuresti pana in iunie 2005, cand a devenit inspector la CSM. Din octombrie 2005 si pana in mai 2009 a fost seful Serviciului de inspectie judiciara pentru judecatori. Mihaela Tropcea a acordat in exclusivitate un interviu pentru Lumeajustitiei.ro, pe problemele disciplinare ale magistratilor, pe care il publicam in continuare.

Cat de confortabil este sa fi seful Inspectiei Judiciare, in conditiile in care si magistrarii cercetati, dar si justitiabilii care vor ca unii magistrati sa fie trasi la raspundere, sunt mai mereu nemultumiti de verificarile efectuate? Cu ce efective umane actionati si cu ce volum de lucrari?

Ati intuit corect ca este o functie care nu-ti ofera confort, insa daca o faci cu profesionalism si cu buna-credinta iti ofera si satisfactii. Daca respecti independenta judecatorilor/procurorilor, dar si drepturile justitiabililor, si eu am facut asta intotdeauna cu buna-credinta si am respectat legea, pot sa spun ca am confortul psihic ca pot privi in ochi si colegii si justitiabilii. Cel putin din punctul meu de vedere consider ca nu i-am nedreptatit. Daca vorbim de efective, aici intradevar este o problema pentru ca in prezent Inspectia functioneaza cu un numar de 17 inspectori la Serviciul pentru judecatori si 12 la Serviciul pentru procurori. Din totalul posturilor – 30 la judecatori, 7 sunt vacante si sunt finantate, iar 6 sunt vacante si nefinantate. La procurori sunt 5 vacante si finantate si 3 posturi vacante si nefinantate. In aceste conditii activitatea se desfasoara foarte greu, pentru ca dintre cei 17 judecatori, 3 inspectori fac parte din Comisia de disciplina, si potrivit legii ei nu pot desfasura alta activitate decat cea din Comisie. Inca doi sunt inspectorul sef si seful de serviciu. Practic, la Serviciul judecatori se lucreaza cu doar 12 inspectori judiciari, iar la procurori sunt doar 13, din care 3 in comisia de disciplina si cu un sef de serviciu, mai raman doar 8 inspectori. Daca facem o proportie fata de perioada dinainte de 2004, cu cati inspectori se functiona inainte la nivelul curtilor si parchetelor de pe langa curti, plus inspectorii din inspectia de la nivelul MJ, observam ca inainte erau circa 153 inspectori, fata de 29 in prezent.

Cat de solidari sunt cei din Comisiile de Disciplina si din Sectiile din CSM cu actiunile disciplinare promovate de Inspectie, atunci cand se cere sanctionarea disciplinara a unui magistrat? S-au vazut multe cazuri in care Comisiile ori Sectiile nu au fost de acord ca s-a comis o abatere disciplinara si s-au opus sanctionarii...

Trebuie putin diferentiat, pentru ca Inspectia sesizeaza Comisia de disciplina atunci cand considera ca sunt indicii cu privire la savarsirea unei abateri. Acest lucru se intampla chiar si in situatia in care, dupa parerea Inspectiei, actiunea disciplinara ar fi prescrisa. Avand in vedere ca a intervenit Ordonanta 59 din iunie 2009, care a adus modificari de substanta cu privire la prescriptia actiunii disciplinare, calculul termenului de prescriptie este de competenta exclusiva a Comisiei de disciplina. De aceea se intampla ca foarte multe cazuri dintre cele cu care sunt sesizate Comisiile de disciplina sa fie clasate ca urmare a constatarii intervenirii prescriptiei. La nivelul Inspectiei, in 2010 s-au inregistrat 2186 de lucrari, comisiiile au fost sesizate cu 201 sesizari din partea Inspectiei. Au fost promovate 24 de actiuni disciplinare, diferenta fiind lucrari clasate de catre comisii. Este adevarat ca nu toate actiunile promovate de Comisie au fost admise de catre Sectiile Consiliului, fiind si situatii in care actiunea disciplinara a fost respinsa ca neintemeiata sau ca nejustificata. Comisia joaca rolul unei instante de fond pentru ca ea a si promovat recursuri in patru cazuri impotriva hotararilor sectiilor disciplinare, ca urmare a respingerii actiunilor. Recursurile se afla pe rol la Inalta Curte.

Cat de independent este un inspector al CSM? Poate fi el deosebit de aspru si exigent, dar in acelasi timp sa nu se poata face asupra lui presiuni din partea capilor CSM sau alte persoane sus puse in sistemul judiciar? Ce nu este in regula cu numirea si mandatul unui inspector judiciar?

Pot sa spun ca inspectorul este independent, cel putin de cand functionez in Consiliu din 2005 nu s-au efectuat niciun fel de presiuni din partea membrilor Consiliului sau a instantelor. Iar daca au existat atitudini necorespunzatoare din partea instantelor, tine pana la urma de persoana fiecarui inspector cum isi gestioneaza activitatea de control. Cat despre numirea si mandatul unui inspector, numirea se face prin concurs, criteriile sunt cele stabilite de lege. In prezent lucram chiar la imbunatatirea acestor criterii si chiar saptamana viitoare urmeaza sa prezentam proiectul pe care il avem cu colegii spanioli in acest sens, dar si modificiarea prevederilor art. 99, din Legea 303/2004, privind abaterile disciplinare, in sensul stabilirii unor abateri graduale.

Daca, prin absurd, ati fi legiuitor cu puteri depline, ce ati schimba la modul de functionare al Inspectiei Judiciare? Unde ati pozitiona-o institutional si ce atributii i-ati da/lua pentru ca sa existe o eficienta reala?

Nu as schimba nimic in locul de plasare al Inspectiei. Aici ii este locul. Am constatat ca in tari in care titularii actiunii disciplinare apartin altor autoritati, cum ar fi Ministerul Justitiei, exista tendinta de a plasa inspectiile catre consiliile judiciare. Sau de a constitui consilii acolo unde nu exista. Si daca ar mai fi ceva de facut pentru eficienta, ar fi sa existe un filtru cu privire la petitiile adresate inspectiei, astfel incat la inspectie sa ajunga numai petitiile care sunt de competenta acesteia si care vizeaza efectiv conduita nedeontologica a judecatorilor si procurorilor.

Una din criticile invariabile aduse de justitiabili Inspectiei si, implicit CSM-ului, este ca musamalizeaza aproape tot, ca este un fel de spalatorie „Nufarul” a magistraturii. Suna urat, poate nedrept, dar de ce credeti ca Inspectia CSM si-a capatat acest trist renume?

Pentru ca este o prejudecata. Exista o paradigma deja creata ca judecatorii si procurorii din Romania savarsesc foarte multe abateri disciplinare, insa am facut o verificare statistica si este relevanta, zic eu, in primul semestru al lui 2010, judecatorii au solutionat 1,8 milioane de dosare, iar procurori 1,7 milioane. Iar la Inspectie, care este fapt cea care centralizeaza nemultumirile din toata tara au fost inregistrate 2186 de lucrari. Apreciez ca acesta este segmentul real al celor nemultumiti de activitatea magistratilor si prin urmare procentul real al neincrederii in Justitie este sub 1%.

Am intalnit ca jurnalisti, de nenumarate ori, cazuri in care justitiabilii si avocatii care se adresau cu memorii Inspectiei, solicitand sanctionarea disciplinara a unui procuror sau judecator – si inca se mai intampla – sa primeasca raspunsuri scrise sablon, cum ca cele semnalate nu se confirma, cu recomandarea “angajati-va un avocat”. Cum se impaca o asemenea formula atunci cand dati un asemenea raspuns chiar unor avocati?

Eu cred ca e o mica confuzie, Aceste sabloane sunt trimise de Biroul de relatii cu publicul din CSM, care si el are o atributie de a filtra memoriile petitionarilor. Daca ne referim la raspunsurile Inspectiei eu va pot oferi raspunsuri oferite, in care veti vedea ca cele sesizate sunt amplu analizate pentru fiecare petitionar. Uneori se ajunge si la 15 pagini de argumente.

Cum se impaca solidaritatea profesionala de magistrat cu rolul de magistrat inspector, care ii trage la raspundere disciplinara pe alti colegi?

Cred ca se impaca foarte bine. Pana la urma cred ca fiecare magistrat vrea ca demnitatea profesiei lui sa fie respectata. Azi in Romania cei mai multi magistrati isi doresc ca Magistratura sa-si recapete demnitatea pe care o merita. Si cred ca exista aceasta vointa, atat a Consiliului cat si a Inspectiei, de a sanctiona faptele acelor colegi care pana la urma prejudiciaza imaginea Justitiei. Din acest punct de vedere nu am nicio mustrare de constiinta atunci cand unii dintre colegi incalca atributiile de serviciu pe care le au. Aici vorbim de disciplina muncii, nu vorbim de coruptie.

In lege exista enumerate printre tipurile de abateri disciplinare si cea de indeplinire cu rea-credinta sau grava neglijenta a atributiilor profesionale. De ce Inspectia CSM se impotriveste sa faca aplicarea acestei norme? Legea se aplica, sau se discuta?

Este falsa aceasta parere, intrucat Inspectia a sesizat Sectiile, prin Comisiile de disciplina, in nenumarate randuri, cu abateri intemeiate pe litera h), respectiv, exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta sau nerespectarea normelor de procedura cu rea-credinta sau din grava neglijenta. Chiar anul acesta s-au promovat cinci actiuni pe acest temei juridic. Ele sunt in curs de solutionare.

De ce niciodata, dupa stiinta noastra, Inspectia Judiciara nu a tras la raspundere un magistrat pentru comiterea unor erori judiciare, chiar si atunci cand eroarea a fost stabilita de o instanta, pe calea reviziuirii, deci cu autoritate de lucru judecat?

Pentru ca nu este atributia Inspectiei. Exista un text in procedura penala – 504, in care se prevede ca pentru erorile judiciare, statul are actiunea in regres impotriva magistratului vinovat. Prin urmare ne situam aici pe taramul raspunderii materiale – dupa cum stiti in prezent in Parlament se dezbate o astfel de lege. Inspectia vizeaza doar disciplina muncii.

De ce niciodata Inspectia CSM nu se atinge de procurorii de la marile parchete, cum ar fi DIICOT, DNA, Parchetul General, nici macar atunci cand apar achitari cu litera a (fapta nu exista)?

Vizavi de achitarile cu litera a) ne situam tot pe taramul raspunderii materiale. Iar vizavi de activitatea Inspectiei au fost promovate actiuni disciplinare si impotriva unui procuror de la DIICOT si a unui procuror general (n.n. - Ion Ciafalon si Dinu Galca). Dupa cum a fost promovata actiune disciplinara si impotriva unui judecator de inalta curte si efectuate cercetari disciplinare. De la DNA nu am avut nicio sesizare.

Daca dvs. sau unui apropiat i s-ar face o mare nedreptate intr-un proces sau ancheta la parchet, ati avea convingerea ca daca v-ati adresa Inspectiei Judiciare, pe lege, vi s-ar da satisfactie?

Pe lege, da. Daca ar fi intradevar savarsita una dintre abaterile disciplinare prevazute in lege, cu siguranta Inspectia ar da curs acelei sesizari.

Referitor la cazul de la Parchetul Tribunalului Constanta publicat recent de Lumeajustitiei.ro, caz in care este evident ca sefii acestui parchet au facut presiuni ierarhice asupra subalternilor care nu au votat cu un membru al CSM – Cristian Deliorga, ni s-a spus ca Inspectia “analizeaza” si “se gandeste” daca sa faca verificari. De ce nu s-a demarat o ancheta urgenta in acest caz?

Inspectia s-a sesizat pe acest caz. Rezultatele le veti afla dupa finalizarea verificarilor.

Cate controale a realizat Inspectia privitor la interceptari ilegale?

De cand sunt inspector sef au nu am vazut in presa sesizari cu privire la interceptari nelegale si nici nu ni s-au adresat astfel de sesizari la Inspectie.

Cati bani se cheltuiesc intr-o lucrare a Inspectiei in teritoriu?

Daca ne referim la costul unei deplasari, ea este in functie de numarul de zile. De regula in teritoriu sunt verificari de o zi-doua si presupun costurile de benzina si cazarea la un hotel de maximum trei stele si diurna pe ziua respectiva. Cred ca este o medie de cost de 400 lei/zi. Cheltuielile mai mari la Inspectie sunt atunci cand se fac controale de fond. Ultimele controale le-am facut si in sistem informatic, pentru reducerea costurilor.

Cati magistrati s-au pensionat inainte de a se pronunta Sectiile – ca instanta de judecata disciplinara – si daca nu vi se pare ca acest aspect ar trebui modificat legislativ.

Pot sa spun ca anul trecut cred ca au fost circa 11 cazuri, din cele 15 actiuni respinse ca ramase fara obiect ca urmare a pensionarii. De Ministerul Justitiei tine o modificare legislativa. Bineinteles ca inspectorii care au lucrat la cazuri pot avea o frustrare, dar asa cum am precizat este dreptul magistratului la pensie, si cum nu suntem unici in Europa - in Italia exista posibilitatea magistratului aflat in procedura disciplinara de a se pensiona – este o problema ce va fi discutata in viitorul CSM.